„Un front în competiția globală dintre marile puteri”. Comisia Europeană anunță strategia UE pentru o regiune cheie

Securitatea reprezintă punctul central al noii strategii a UE pentru Arctica, pe fondul extinderii activității Rusiei și Chinei în regiune, dar și în contextul îngrijorărilor generate de revendicările lui Trump asupra Groenlandei.

Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe poziția strategică în Arctica, întrucât Rusia își consolidează prezența militară în această regiune, iar valorile care stau la baza securității din zonă nu mai pot fi considerate de la sine înțelese, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Arctica este un loc în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc. Și nu este o frontieră a altcuiva. Face parte din Uniunea Europeană”, a afirmat von der Leyen, care a prezentat marți o nouă strategie a UE pentru Arctica.

Strategia a fost lansată într-un moment în care concurența din regiune se intensifică pe măsură ce încălzirea globală determină topirea gheții marine. Țări precum Rusia, China și Statele Unite și-au intensificat activitatea, într-o cursă pentru revendicarea resurselor naturale și a noilor rute maritime.

Având trei țări arctice printre cei 27 de membri ai săi – Danemarca, Finlanda și Suedia -, Uniunea Europeană are un interes direct în această chestiune.

Iar amenințările repetate ale președintelui Donald Trump de a aduce Groenlanda sub controlul SUA au neliniștit Europa.

O linie de front

Strategia are patru priorități: consolidarea securității și a rezilienței, răspunsul la schimbările climatice în Arctica, prosperitatea, precum și oportunitățile pentru oamenii și comunitățile din regiune.

Securitatea reprezintă însă punctul central al noii sale strategii pentru Arctica, pe fondul extinderii activității Rusiei și Chinei în regiune.

Această abordare marchează o schimbare semnificativă față de strategia Uniunii Europene din 2021, care se concentra în principal pe cooperarea internațională, clima și protecția mediului.

„Pe măsură ce Rusia și China își intensifică prezența și ambițiile, Arctica a devenit o linie de front în competiția globală dintre marile puteri”, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE.

Extinderea flotei de spărgătoare de gheață

Potrivit strategiei, „UE va colabora cu statele membre și cu partenerii din Arctica, în complementaritate cu NATO, pentru a îmbunătăți gradul de pregătire, a proteja infrastructura critică și a consolida capacitatea Europei de a opera în condițiile din Arctica, inclusiv prin extinderea capacității europene de spargere a gheții.”

Această parte face referire la extinderea flotei europene de spărgătoare de gheață. Cele 27 de țări ale UE dispun, în total, de aproximativ 10 spărgătoare de gheață, față de cele aproximativ 40 operate de Rusia.

„Pentru a promova o conștientizare comună a situației și o vigilență sporită, un nou centru de securitate maritimă va sprijini statele membre și partenerii în schimbul de informații și în îmbunătățirea monitorizării activităților maritime din Arctica”, mai spune strategia.

Cu ochii pe cablurile submarine și pe „flota fantomă”

”Ca prim pas, UE va sprijini înființarea unui centru de coordonare a cablurilor din Arctica pentru a monitoriza, proteja și contribui la repararea cablurilor submarine din Atlanticul de Nord și din Arctica.

De asemenea, va investi în tehnologii inteligente pentru a detecta potențialele amenințări la adresa acestei infrastructuri critice.

Centrul va fi dezvoltat în continuare pentru a include urmărirea navelor din „flota fantomă”, detectarea pescuitului ilegal și a poluării, precum și îmbunătățirea coordonării operațiunilor de căutare și salvare”, spune strategia.

Această parte a strategiei vizează direct Rusia.

„Fuziunea dintre flota rusă din Marea Baltică și cea din Arctica arată că Moscova consideră că cele două regiuni sunt interconectate. Trebuie să facem și noi același lucru”, a declarat un înalt oficial al UE, înainte de anunțul făcut de von der Leyen.

Un cablu submarin „sigur”

Unele dintre inițiativele enumerate în strategie vizează reducerea dependenței față de Washington.

Conform proiectului, Bruxellesul are în plan un cablu submarin „sigur” care să facă legătura între Groenlanda și continentul european, ca parte a unui proiect mai amplu de cablu „pan-arctic” care va conecta, de asemenea, Canada, Japonia și Coreea de Sud.

Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la asigurarea conectivității prin satelit în Arctica prin intermediul proiectului de constelație de sateliți IRIS², care își propune să rivalizeze cu Starlink.

Hidrocarburile trebuie să rămână în subsol, crede UE

UE, a observat Reuters, își menține angajamentul de a „asigura că petrolul, cărbunele și gazul rămân în subsol, inclusiv în regiunile arctice”, potrivit strategiei.

„Având în vedere vulnerabilitățile specifice ale regiunii, Comisia va colabora cu partenerii pentru a proteja mediul arctic și pentru a preveni orice exploatare a rezervelor de hidrocarburi care reprezintă o amenințare la adresa ecosistemului arctic”, se mai menționează în document.

Documentul nu reia angajamentul din strategia anterioară, publicată în 2021, de a depune eforturi în vederea „unei obligații juridice multilaterale de a nu permite nicio exploatare suplimentară a rezervelor de hidrocarburi în Arctica sau în regiunile învecinate” și de a nu achiziționa produse provenite din aceste exploatări.

Un oficial al UE a declarat că această schimbare reflectă ideea că „lumea se schimbă în această regiune și că, după cinci ani de la lansarea strategiei, este mai dificil să se ajungă la un astfel de proces decizional multilateral, având în vedere pozițiile diverselor părți implicate”.