Un grup de intelectuali neo-conservatori au semnat "Declaratia de la Paris", in care pledeaza pentru radacinile crestine ale Europei si resping o politica de imigratie fara asimilare, care inseamna colonizare

O serie de intelectuali neo-conservatori au semnat recent „Declaratia de la Paris: o Europa in care putem sa credem”, in care pledeaza pentru recunoasterea radacinilor crestine ale Batranului Continent si critica „tirania tehnocrata”, multiculturalismul si in general ceea ce acuza a fi „falsa Europa”, actualele elite care „se pretint a fi precursorul unei comunitati universale”.

Manifestul, semnat de intelectuali conservatori si crestini Remi Brague, Philippe Beneton, Chantal Delsol, Robert Spaemann sau Roger Scruton, afirma ca aceasta „falsa Europa se vede ca fiind apogeul civilizatiei noastre, dar in realitate se pregateste sa ne confiste patriile”.

Potrivit autorilor, aceasta falsa Europa, ai carei „purtatori de stindard sunt voluntari orfani, care vad situatia lor de apatrizi ca o fapta nobila”, „cautioneaza o lectura caricaturala a istoriei noastre”.

Acesti lideri „ignora si chiar repudiaza radacinile crestine ale Europei. In acelasi timp, au grija sa nu ofenseze musulmanii, care ar trebui sa adopte cu bucurie perspectiva lor laica si musulmana”. Partizanii „falsei Europe” sunt acuzati ca „inabuse orice disidenta – desigur, in numele libertatii si al tolerantei”.

Autorii critica de asemenea faptul ca, desi se vorbeste despre „o libertate fara precedent, viata europeana devine din ce in ce mai reglementata”.

„Aceste reguli, adeseori concepute de tehnocrati fara chip in solda celor puternici, guverneaza relatiile noastre profesionale, deciziile de afaceri” iar „falsa Europa” este acuzata ca incearca sa restranga libertatea de expresie. Argumentul: „liderii politici care reamintesc adevaruri suparatoare despre islam sau imigratie sunt adusi in fata judecatorilor”.

Autorii spun ca „falsa Europa” promite o „cultura de omogenizare dictata de piata si o conformitate impusa de politica”.

„In mod paradoxal, intreprinderea multiculturala europeana, care neaga radacinile crestine ale Europei, exploateaza un ideal de caritate universala de o maniera exagerata si himerica. Ea cere europenilor o negare de sine care tine de sfintenie. Ar trebui sa racunoastem colonizarea tarilor noastre si disparitia culturii noastre drept cea mai mare realizare a secolului XXI; un act colectiv de sacrificiu pentru aparitia unui fel de comunitate globala, pasnica si prospera. Majoritatea celor care ne guverneaza recunosc, fara indoiala, superioaritatea culturii europene dar refuza ca acest lucru sa fie afirmat public de o maniera care ar putea ofensa imigrnatii. Din cauza superioaritatii culturii europene, ei cred ca asimilarea se va face natural si rapid”, sustin acestia.

Autorii considera ca „o alternativa este posibila” si spun ca actuala Europa este dominata de „un materialism fara scop care pare incapabil sa motiveze barbatii si femeile sa infiinteze o familie”.

Ce alternative propun autorii:

• O imigratie fara asimilare este o colonizare si aceasta trebuie respinsa. Limbajul multiculturalismului a fost importat din America, unde perioada marilor migratii s-a incheiat la inceputul secolului XX. Dupa ce a lasat sa intre un numar considerabil de imigranti, America si-a inchis portile timp de peste doua generatii.
• Europa trebuie sa invete din experienta americana: munca este un puternic instrument de asimilare, o politica sociala generoasa poate impiedica asimilarea
• Pietele trebuie reglementate in vederea finalitatii sociale. Trebuie rezistat in fata ideologiilor care incearca sa organizeze orice societate pornind de la logica pietei. Nu putem permite ca totul sa fie de vanzare. Pietele trebuie orientate in vederea unui scop social. Astazi, imensitatea companiilor ameninta chiar suveranitatea politica. Natiunile trebuie sa coopereze si sa controleze aroganta si indiferenta fortelor economice globale.
• Casatoria este fundamentul societatii civile si constituie baza armoniei dintre barbati si femei. Afirmam ca rolurile fundamentale in calitate de fiinte umane sunt cele de mama si tata. Sustinem politici sociale prudente care incurajeaza si intaresc casnicia, nasterea si educatia copiilor.
• Termenul „populism” este folosit ca o invectiva. Consideram ca acest fenomen poate reprezenta o rebeliune sfanta impotriva tiraniei falsei Europe, care eticheteaza drept „anti-democratica” orice amenintare la adresa monopolului sau de legitimitate morala. Denumirea „populism” chestioneaza dictatura statu quo-ului, ‘fanatismul centrului’ si o face legitim.
• Respingem ca simplista afirmatia potrivit careia nu exista o alternativa responsabila la solidaritatea artificiala si fara suflet a unei piete unificate, la o birocratie transnationale, la o societate a divertismentului.
• Cerem tuturor europenilor sa ni se alature pentru a respinge utopia fanteziste a unei lumi multiculturale fara granite.
• Sa restabilim suveranitatea nationala, sa regasim demnitatea unei responsabilitati comune pentru binele si viitorul Europei.

Manifestul este semnat de:

• Philippe Beneton (Franta)
• Remi Brague (Franta)
• Chantal Delsol (Franta)
• Roman Joch (Slovacia)
• Lanczi Andras (Ungaria)
• Ryszard Legutko (Polonia)
• Pierre Manent (Franta)
• Dalmacio Negro Pavon (Spania)
• Roger Scruton (Marea Britanie)
• Robert Spaemann (Germania)
• Bart Jan Spruyt (Olanda)
• Matthias Storme (Belgia)