Un laureat al Premiului Nobel pentru Economie spune că a devenit „mult mai sceptic” față de globalizare / Problema pe care o ridică

Profesorul Angus Deaton, laureatul Premiului Nobel pentru Economie din 2015, afirmă că și-a schimbat punctele de vedere sau că acestea au devenit mai nuanțate pe mai multe subiecte importante, inclusiv cel al globalizării, relatează Business Insider.

Mai exact, economistul în vârstă de 78 de ani spune într-un articol publicat de Fondul Monetar Internațional că și-a regândit pozițiile asupra unor subiecte precum imigrația, comerțul internațional și importanța sindicatelor.

„Nu cred că m-am oprit din a fi un economist și nici nu m-am oprit din a gândi multe dintre lucrurile pe care le gândeam înainte. Doar că pe la margini, există un fel de supoziții care probabil nu au fost adevărate și uneori trebuie să privim lucrurile dintr-o perspectivă mai largă”, a explicat el într-un comentariu separat pentru Business Insider.

Lui Deaton îi place să folosească expresia „lovit în cap de realitate”, despre care BI scrie că ar putea explica de ce el este de părere că istoricii tind să fie critici la adresa economiștilor: cel mai eficient răspuns la o întrebare economică nu vine întotdeauna cu efecte pozitive pentru oamenii afectați.

Deaton argumentează în articolul publicat de FMI că în ultimele decenii am asistat la o schimbare de paradigmă, economiștii punând un accent tot mai mare pe eficiență, fără a lua în considerare aspecte ce țin de etică și starea de bine („wellbeing”) a oamenilor, cum o făcea de exemplu inclusiv Adam Smith, considerat „părintele” liberalismului clasic.

Laureatul Nobel amintește de „Șocul China” din anii 1980

Pe subiectul comerțului liber, principalul motor al globalizării, Deaton afirmă că a devenit „mult mai sceptic” în ceea ce privește beneficiile sale pentru muncitorii din Statele Unite și că este și mai sceptic cu privire la afirmația „pe care eu și alții am făcut-o în trecut, că globalizarea a fost responsabilă pentru reducerea vastă a sărăciei globale în ultimii 30 de ani”.

De exemplu, Deaton amintește de așa-zisul „Șoc China”, un termen apărut în anii 1980, când țara comunistă a început să se deschidă față de Occident și să implementeze idei economice capitaliste.

Economiștii argumentau atunci că, în medie, fluxul de produse noi produse în China la costuri mult mai mici este un lucru benefic pentru Statele Unite și alte țări, chiar dacă acestea pierd locuri de muncă în sectorul manufacturiei.

„Ideea este că oamenii care și-au pierdut locurile de muncă pierd bani din cauza șocului China, dar că noi restul obținem bunuri ieftine la Walmart sau Target sau unde ar fi, iar teorema spune că valoarea a ceea ce câștigăm noi este mai mare decât valoarea a ceea ce pierd ei. Problema este că vorbim de persoane diferite”, explică Angus Deaton.

De exemplu, posibilitatea de a cumpăra televizoare LCD mult mai ieftine deoarece sunt produse în China reprezintă o palidă consolare pentru o gospodărie în care unul sau mai mulți membri ai săi își pierd locul de muncă din cauza mutării producției industriale în afara țării. Însă în același timp mutarea permite companiilor să își majoreze marjele de profit, chiar dacă bunurile pe care le vând sunt mai ieftine.

Economistul spune că globalizarea a dus la o redistribuire a resurselor în defavoarea muncitorilor din Occident

Deaton afirmă că cei care au de câștigat de pe urma comerțului liber câștigă într-adevăr mai mult decât pierd pierzătorii. Însă el atrage atenția că acest lucru se întâmplă prin redistribuirea resurselor, atât în interiorul SUA, cât și prin exodul de capital către China.

„Rețeta standard acum, cea pe care o spun în manuale oamenii implicați în comerț, este că ‘OK, îi poți taxa pe câștigători și să le dai înapoi pierzătorilor’, la care eu răspund ‘Da? Când este ultima oară când s-a întâmplat asta?’”, explică economistul.

„Iar câștigătorii nu vor să renunțe [la ceea ce au câștigat] deoarece ei se gândesc ‘Oh, ne-am descurcat cu adevărat bine aici. De ce încearcă guvernul să ne ia câștigurile?’”, mai afirmă acesta.

Lui Deaton, la momentul respectiv profesor de Economie și Afaceri Internaționale la Școala de Afaceri Publice și Internationale Woodrow Wilson și la Departamentul Economic al Universității Princeton, i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Economie în 2015 datorită cercetărilor sale în domeniul economiei bunăstării și a deciziilor de consum.

„Pentru a pune la punct o politică economică destinată promovării bunăstării și reducerii sărăciei, trebuie mai întâi să ințelegem alegerile individuale de consum. Mai mult decât oricine, Angus Deaton a extins această întelegere”, afirma atunci Comitetul Nobel.

Deaton a câștigat Premiul Nobel pentru Economie în același an în care cunoscutei disidente bieloruse Svetlana Alexievici i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură.