Un lider PNL ia apărarea Guvernului pe subiectul listării la bursă a unor companii de stat și lansează un contraatac la PSD / Exemplele oferite

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru apără intenția Guvernului de a lista unele companii de stat la bursă și susține că este o discuție despre „eficiență și responsabilitate”, nu despre „vânzarea țării”, răspunzând astfel și atacurilor din PSD. Muraru spune, într-un dialog cu HotNews, că statul poate câștiga mai mulți bani prin listarea la bursă prin pachete minoritare. El vorbește concret despre anumite companii și dă exemple din alte țări.

Muraru spune că vede intenția Guvernului ca pe „un instrument de reformă, nu ca pe o ideologie”. 

„Au fost puse pe masă 22 de companii-problemă, adevărate găuri negre pentru bugetul de stat, iar pentru o parte dintre ele Guvernul discută inclusiv varianta listării la bursă, cu pachete minoritare și pe baza unor studii de fezabilitate. Asta este o discuție despre eficiență, guvernanță și responsabilitate, nu despre vânzarea țării”, consideră Alexandru Muraru. 

„O companie listată este mai greu de căpușat”

Vicepreședintele PNL susține că listarea la bursă nu înseamnă că statul va pierde controlul asupra acestor companii. Din contră, spune el. Înseamnă „intrarea companiei într-un regim mult mai sever de transparență și disciplină”. 

„Listarea nu este doar o metodă de a atrage capital, ci și o metodă de a scoate compania din ceața politizării. O companie listată este mai greu de căpușat, mai greu de ascuns în spatele unor raportări opace și mai greu de condus după criterii de partid. Piața nu rezolvă totul de una singură, dar impune o disciplină pe care prea multe companii de stat din România au evitat-o ani la rând”, argumentează liberalul în dialogul cu HotNews. 

El dă exemplul Norvegiei, despre care spune că încă din anul 2001 a listat la bursă compania de stat petrolieră Equinor: „Dar statul a rămas acționarul principal, cu 67% din companie”.  

„Polonia are exemple precum PKO Bank Polski, listată la Bursa din Varșovia din 2004, și PZU, listată din 2010. Deci modelul există, iar statul poate rămâne acționar relevant sau chiar dominant, dar compania capătă reguli mai stricte de guvernanță, raportare și relație cu investitorii. Așadar, miza nu este doar ce se întâmplă în interiorul unei companii, ci și faptul că statul poate crea mai multă încredere și mai multă disciplină economică în ansamblu”, susține Muraru. 

Exemplul oferit de Muraru

Alexandru Muraru spune că „statul poate câștiga mai mult din astfel de companii dacă le listează inteligent, cu pachete minoritare și păstrând controlul”. El dă exemplu cazul Hidroelectrica:

„Listarea aduce disciplină managerială, transparență, presiune pentru performanță și acces mai bun la capital. În cazul Hidroelectrica, de fapt, nici nu mai vorbim ipotetic deoarece compania este deja listată la Bursa de Valori București din 12 iulie 2023. IPO-ul (n. red.: oferta publică inițială) a vizat 19,94% din acțiuni, iar statul român a rămas acționar majoritar cu 80,06%. Chiar și într-un an afectat de condiții hidrologice mai slabe, Hidroelectrica a raportat pentru 2024 un profit net de 4,128 miliarde de lei, iar compania și-a menținut angajamentul de a distribui cel puțin 90% din profitul net ca dividende”. 

Cazul CEC Bank

Liderul PNL vorbește și despre CEC Bank, despre care spune că în 2024 a raportat un profit net de 668,2 milioane de lei la nivelul băncii și de 687,9 milioane de lei la nivelul grupului. 

„O eventuală listare minoritară ar putea să crească valoarea băncii pentru stat printr-o evaluare de piață mai clară, standarde și mai stricte de guvernanță și acces suplimentar la finanțare pentru digitalizare și extindere. Cu alte cuvinte, statul nu ar pierde un activ profitabil, ci ar putea să-l valorifice mai bine”, consideră Muraru. 

Și în acest caz vicepreședintele PNL vorbește și despre un exemplu din străinătate: PKO Bank Polski, care este listată la Bursa din Varșovia din 2004: „Trezoreria Poloniei deține în continuare 29,43% din capital”. 

„În energie, Verbund din Austria este listată la Bursa din Viena încă din 1988, iar Republica Austria păstrează 51% din capital. Asta arată foarte clar că listarea nu exclude controlul public, dimpotrivă, poate combina controlul statului cu rigoarea pieței și cu o valorificare mai bună a companiei”, argumentează el. 

Contraatac la PSD: „Discurs copiat la virgulă din narativul extremiștilor de la AUR”

Mai mulți lideri PSD au reacționat joi după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Guvernul intenționează să listeze la bursă mai multe companii de stat. „Vindem ce mai avem prin casă” sună una din reacții, în timp ce alții reproșează că subiectul nu a fost discutat în coaliție sau că momentul ales pentru listare este „nefavorabil”.

HotNews l-a întrebat pe Alexandru Muraru cum își explică reacțiile critice din partea social-democraților. 

„PSD a ieșit cu o comunicare de substanță comunistă spunând, practic, că se opune «vânzării strategice a statului român». Discurs copiat la virgulă din narativul extremiștilor de la AUR. Transparența este incompatibilă cu rețelele de sinecuri și cu managementul politic care au parazitat ani la rând multe companii de stat. În momentul în care o companie este listată, nu mai poți ascunde la nesfârșit pierderi, datorii, contracte dubioase, scheme de conducere și decizii luate pe criterii de partid”, susține Muraru. 

Liderul PNL vorbește despre un minister „controlat ani la rând de social-democrați”

El spune că în discuția despre intenția Guvernului de a lista la bursă anumite companii „nu vorbim despre cedarea controlului” statului român asupra companiilor, ci doar despre introducerea unor reguli de transparență și responsabilitate „într-o zonă care a fost prea mult timp opacă și politizată”. 

Alexandru Muraru explică faptul că cele 22 de companii de stat luate în discuție au acumultat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de peste 1,12 miliarde de lei în ultimul an cu raportări. 

„Cele mai multe sunt în portofoliul Ministerului Transporturilor, minister controlat ani la rând de social-democrați. Fiecare poate trage concluziile de aici. Când ai ani întregi control politic asupra unor companii și rezultatul este dezastrul financiar, e evident de ce te sperie o reformă care aduce lumină în bilanțuri și presiune reală pe management. Multe dintre aceste conduceri nu au livrat nimic ani la rând, în afară de pierderi, datorii și cereri de subvenții din bani publici”, conform lui Muraru. 

Liderul PNL consideră că acesta este motivul pentru care „PSD se zbate din toate puterile să răstoarne ordinea guvernamentală reformatoare, pentru că aceste companii au reprezentat, ani la rând, surse de racordare la banul public și de parazitare cu sinecuri de partid”.