Un mit „fierbinte”: Încălzirea globală și incendiile

The whole aim of practical politics is to keep populace alarmed – and

hence clamorous to be led to safety – by menacing it with an endless series

of hobgoblins, all of them imaginary

H. L. Mencken

În fiecare an, când temperaturile verii cresc, iar incendiile devin mai frecvente, mass-media pune o placă bine-cunoscută: Încălzirea globală produce creșterea temperaturilor, iar această situație favorizează tot mai multe incendii. Recenta catastrofă din Grecia a turnat și ea „benzină peste foc”.

Imaginea mitului de anul acesta este sugestiv prezentată pe coperta revistei The Economist din 4 august 2018:

Alarma apocaliptică trasă de editorialul din The Economist, pretinde că arderea pădurilor a atins anul acesta nivele excepționale, care sparg recordurile: PĂMÂNTUL fumegăie. Din Seattle până în Siberia, flăcările au consumat zone întinse din emisfera nordică.

Din păcate, The Economist (și alte publicații ejusdem farinae) se bazează pe anecdote, nu pe date. Realitatea (non-mitologică) este cu totul diferită. Iată dovezile:

US National Park Service: Incendiile din păduri (sălbatice) pot fi cauzate de natură, prin trăsnete și curgeri de lavă, dar cele mai multe sunt cauzate de oameni.

Peste 90% din incendiile sălbatice din Statele Unite sunt cauzate de oameni. Incendiile cauzate de om rezultă din focurile de tabără rămase nesupravegheate, arderea resturilor, țigaretele neglijent aruncate și actele intenționate de incendiere.

Datele oficiale ale numărului de incendii sălbatice din SUA pentru perioada 1920 – 4 august 2018 sunt reprezentate în Figura 1:

Figura 1. Variația numărului de incendii sălbatice (stânga) și a suprafețelor arse (dreapta) din SUA în perioada 1920 – 4 august 2018. În roșu, am reprezentat curba de tendință liniară, clar descrescătoare, a numărului de incendii sălbatice. Sursa datelor: Pentru perioada 1926 – 2017: https://www.nifc.gov/fireInfo/fireInfo_stats_totalFires.html

Pentru perioada 1 ianuarie – 4 august 2018: https://www.nifc.gov/fireInfo/nfn.htm

Datele oficiale reprezentate de mine în Figura 1 permit tragerea unor concluzii diferite de propaganda liberalilor și ecologiștilor, conform căreia încălzirea globală ar fi răspunzătoare de incendiile din vara asta și din anii trecuți.

Orice om de bună credință, cu o minimă educație și fără prejudecăți poate sesiza cu ochiul liber că suprafețele distruse de incendii au scăzut constant din anii 1920, 1030 și 1940. După aceea, au fost introduse măsuri pe scară largă de suprimare a focurilor. Dar, pe măsură ce tot mai mult material combustibil nu a fost lăsat să ardă natural, el s-a acumulat an de an și de aici rezultă o ușoară creștere a suprafețelor arse.

O altă concluzie bazată pe date autentice, iar nu pe zvonistică și anecdotică, este faptul că incendiile au fost mult mai distructive în prima parte a secolului trecut, când încălzirea globală era doar în faza de încălzire (pun intended!), nu așa virulentă cum se dovedește de la Al Gore citire.

Pe scurt, suprafețele devastate de incendii în SUA în anul 2018 vor reprezenta probabil 20% din media suprafețelor arse în anii 1930. Cu alte cuvinte, America fumegăie mai puțin decât vor să sperie lumea Casandrele de serviciu.

Un alt set de date oficiale atestă că suprafețele ocupate de păduri în SUA au rămas stabile cu începere din anul 1900, în jur de 301±5% milioane ha, având doar o singură valoare minimă în 1920, de 297 milioane ha (Figura 2).

Figura 2. Variația suprafețelor împădurite din Statele Unite ale Americii în perioada 1760 – 2000. (Sursa)

La nivel mondial, se repetă situația descrisă mai sus în cazul Statelor Unite.

În 2014, un grup de cercetători au reconstruit istoria incendiilor sălbatice din secolul al XX-lea și începutul secolului actual (Figura 3). Ei au concluzionat că aria medie globală distrusă de incendii în perioada 1901 – 2007 a fost de ~442 × 10^4 km^2/ an, cu o notabilă rată de scăderea a ariilor arse de 1,28 × 10^4 km^2/an.

Figura 3. Variația decadală a ariilor globale arse de incendii sălbatice. Barele de eroare se referă la o variație standard a ariei arse într-un deceniu. În perioada studiată, concentrațiile de CO2 au crescut de la 295,7 ppm la 383, 4 ppm. (Sursa[1])

Printre cauzele răspunzătoare de micșorarea constantă a suprafețelor pârjolite de incendii se numără, contrar propagandei actuale, tocmai creșterea concentrației de CO2 din atmosferă, adică intensificarea încălzirii globale!!. Explicația dată de Yang et al., 2014, este următoarea: CO2 poate suprima declanșarea incendiilor pentru că reține mai multă apă în sol prin reducerea transpirației.

Și NASA a confirmat că există un declin al incendiilor globale (Figura 4).

Figura 4. Suprafața planetară a terenurilor arse în fiecare an a scăzut cu 24% între 1998 și 2015, potrivit analizei datelor satelitare efectuate de către oamenii de știință de la NASA și colegii lor. Cel mai mare declin a fost observat în toată zona de savană din Africa. Cauza principală: schimbarea mijloacelor de subzistență (Sursa)

Ce se întâmplă în Europa?

Vara aceasta este cald în Europa, de la Cercul Polar la Oslo, din Marea Britanie în Portugalia. Iar tragedia din Grecia a sensibilizat și mai mult opinia publică. Acum, aproape fiecare persoană obișnuită, pe baza relatărilor din mass-media, gen The Economist, crede cu tărie schimbările climatice au declanșat incendiile din Europa.

Încă o dată, recomand să ne menținem capul rece și să nu sucombăm în fața isteriilor ecologiste. Vă propun să privim situația actuală prin perspectiva datelor oficiale existente.

Europa menține o bază de date a incendiilor sălbatice pentru ultimii 36 ani pe site-ul European Forest Fire Information System (EFFIS). Ultimul lor raport – Forest fires in Europe, Middle East and North Africa, 2016, este accesibil gratuit și oferă informații utile, similare celor pe care le-am prezentat în cazul SUA.

Am compilat datele referitoare la 5 state sud-est europene (Portugalia, Spania, Franța, Italia și Grecia) a căror arii, împreună, reprezintă 90% din totalul suprafețelor afectate de incendii în ultimii 36 ani (1980 – 2016) (Figura 4).

Figura 5. Variația suprafețelor afectate de incendii sălbatice din 5 state sud-est europene în perioada 1980 – 2016. În roșu, am reprezentat curba de tendință liniară, clar descrescătoare, a suprafețelor incendiate. (Sursa datelor)

Ca și în cazurile anterioare (SUA, glob), și în Europa, pe fondul creșterii constante a concentrației de CO2, respectiv a încălzirii globale, se înregistrează o înjumătățire a suprafețelor arse, de la cca. 600.000 ha în 1980 la cca. 300.000 ha în prezent.

CONCLUZII

Incendiile sălbatice au fost întotdeauna un important proces natural, afectând suprafața Pământului de peste 350 milioane ani și fiind esențial pentru un sănătatea unui sistem ecologic. Când li se permite să ardă în zone care nu afectează dezvoltarea umană, incendiile sunt regenerative pentru păduri, revitalizează bazinele hidrografice, reînnoiesc solurile, creează noi nișe biologice și resetează ceasurile ecosistemelor. Multe păduri de conifere, de exemplu, nu se pot susține fără intervenția incendiilor sălbatice.

La începutul anilor 1900, agențiile americane care se ocupau cu managementul terenurilor au căutat să suprime toate incendiile pentru a conserva materia lemnoasă. De-a lungul deceniilor următoare, excluderea incendiilor a condus la acumularea vegetației vii și moarte, ceea ce a condus la creșterea materialului combustibil. De aici, riscuri mai mari pentru apariția unor incendii devastatoare în parcurile și pădurile naționale, în zone agricole și în apropierea așezărilor omenești.

Cu toate acestea, este năucitor să vezi/citești în anumite segmente ale mass-mediei că incendiile sălbatice sunt o problemă accelerată și agravată de schimbările climatice, aka încălzirea globală antropogenică. Datele, relativ puține, pe care le-am prezentat, indică toate, fără nici o excepție, că incendiile sălbatice au scăzut ca număr și suprafețe afectate peste tot în lume, în condițiile în care încălzirea globală a crescut.

În loc de date reale, mass-media manipulează din greu percepții anecdotice despre o așa-zisă corelație între creșterea concentrațiilor de CO2 și a numărului ori intensității incendiilor. Când oamenii de bună credință, imuni la manipulări grosiere, jignitoare chiar și pentru o inteligență medie, nu e de mirare că interesul lor pentru schimbări climatice a scăzut constant (Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală).

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Un mit „fierbinte”: Încălzirea globală și incendiile

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”