Un nou concept : contract de management de tara
N-o sa reiau toata teoria contractului social, incepand cu Rousseau, Hobbes, Locke, etc. Nu sunt politolog si nici nu cred ca paradigma aceasta mai functioneaza in secolul nostru.
In orice caz, ar trebui rafinata, adusa la nivelul de complexitate al vremurile noastre.
Mai adecvata mi se pare perspectiva de a privi partidele politice cafirme private de management de tara, pentru afacerile socio-economice, carora “actionarii”-electori, le incredinteaza “compania”-tara spre administrare si gestionare pentru un ciclu electoral. Sigur, o “companie”-tara inseamna mult mai mult decat “afaceri” sociale-economice.
Daca acceptam aceasta perspectiva trebuie avute in vedere mai multe probleme.
- Cum selectam “firma” castigatoare? Aici e simplu. Prin alegeri libere, la termen sau anticipate, etapa prin care am trecut de multe ori. Mai grav este cand nu castiga o singura firma, ca incep sa se certe pe atributii si competente, pe veniturile din activitate si ne trezim cu un scandal cat casa. Exista insa procedurile constitutionale care rezolva aproape toate problemele care apar, Constitutia fiind ea insasi parte esentiala a acestui contract de management. In plus, am putea adopta principiul conform caruia “firma plasata prima la scrutin ia totul”, adica i se aloca managementul total, pentru a nu avea certuri si scandaluri perpetue in caz de coalitii de management.
2. Nu cred ca avem lamurite drepturile si obligatiile reciproce, existente in orice contract, tintele de atins, clauzele de reziliere si modul in care se face rezilierea, beneficiile partilor aflate in contract, etc. Aici suntem extrem de deficitari, nu avem cu totii clar in cap la ce sa ne asteptam de la managerii angajati. Iar partidele politice cu atat mai putin stiu ce obligatii au si ce tinte trebuie sa atinga. Sa ne dea la toti slujbe, mancare, locuinte, salarii? Dar noi, actionarii, ce obligatii avem? Sa muncim, sa ne cautam de lucru, in piata muncii autohtone sau, iata, europene ? Care sunt “drepturile noastre”?
3. Cine arbitreaza litigiileaparute intre actionari si firma de management? Curtea Constitutionala? Presedintia? Alte instante, poate internationale?
4.Imprejurarea ca managerii sunt simultan si actionari(minoritari) ai companiei ar trebuie sa simplifice lucrurile, interesele ar trebui sa fie comune. Daca prin stat intelegem “compania” plus managementul, n-ar trebuie sa existe divergente intre interesele actionarilor si ale firmei de management. In realitate lucrurile nu stau deloc asa.
5. . Printre clauzele (obiectivele) contractuale, la loc de frunte s-ar gasi:
- procentul din PIB adus la bugetul de stat
- echilibrele structurale de atins si mentinut
- procentul din buget destinat functionarii managementului
- procentul din buget destinat infrastructurii
- tinte de atins in evolutia PIB
- tinte de atins in gestionarea datoriei publice, etc.
6. Care ar fi rolul parlamentului in toata aceasta constructie? Acela de “Consiliu de Administratie” insarcinat de actionari sa le apere interesele in raport cu managementul.Membrii Consiliului de Administratie ar trebui alesi prin vot uninominal pur, fara legatura cu partidele, firme de management, ale caror actiuni trebuie sa le cenzureze. Sa ia decizii, dar in interiorul contractului de management, nu dupa cum li se nazare si nu doar pentru a apara interesele membrilor acestui consiliu. Cam asta face si acum, dar in lipsa unui contract clar se lupta cu executivul si cu presedintia, ca si cum ar apara interese divergente de ale celorlalte puteri din stat.
7. Cine ar elabora contractul de management? Specialisti din societatea civila, constituiti in echipe de lucru pe domenii, impreuna cu Banca Nationala, Academia Romana si institute de cercetare pe diferite domenii. Contractul ar fi supus unui referendum, cu ocazia alegerilor locale, de exemplu si ar constitui un model de urmat si pentru relatia primari-cetatenii unei comunitati. Partidele care se prezinta la “licitatie” (alegeri) isi asuma public contractul, clauzele si toate prevederile acestuia. Contractul este valabil patru ani si are mecanisme de modificare in cazuri de forta majora. La inceput este mai greu, dupa aceea se schimba doar tintele, de la un ciclu la altul.
8. Schite-caricaturi de contracte au existatsi pana acum, programele electorale si/sau de guvernare ale partidelor. Contineau, insa, prevederi fanteziste, (n locuri de munca, cresteri uriase de salarii si pensii, etc.), numai bune sa ia mintile alegatorilor, sa-i induca in eroare. Fara termene si etape intermediare de control si, mai important, fara sanctiuni si clauze de reziliere a contractului, in caz de neatingere a tintelor.
9. Odata trecut prin referendum, toti cetatenii trebuie sa-l accepte si sa se supuna clauzelor din contract. Nu mai exista loc de proteste si de cereri referitoare la “drepturile noastre”, altele decat cele prevazute in contract. Societatea ar fi scutita de bulversari, amenintari si evenimente impredictibile, economia ar avea un cadru predictibil de dezvoltare, managerii ar sti la ce se inhama, actionarii ar avea perspectiva rezultatelor de final de contract.
Pana in prezent, desi ne-am ales managerii dintr-o paleta mai mult sau mai putin bogata si relevanta, odata ajunsi la conducere au facut ce-au vrut, tinand cont exclusiv de propriile interese. Nu de interesele actionarilor si ale companiei. Au vandut cam tot ce era prin companie si au bagat banii in “pomana contra voturi” iar, de cele mai multe ori, i-au furat pur si simplu. Au indatorat compania peste poate, pentru ca actionarii sa simta ca o duc bine, sa-i voteze mereu. Au actionat corect in privinta aliantelor internationale (NATO si UE), dar beneficiile sunt micsorate de decizii eronate in plan intern.
Acestea sunt doar prime idei, lansate in dezbatere publica. Totul ar putea sa fie pura utopie iar randurile de mai sus o proza oarecare. Dar daca ideile vor prinde contur si prin contributia cititorilor, a altor specialisti, atunci vor avea alta pondere si incet, incet, am putea degaja un concept nou:contract de management de tara.
Toate contributiile mai importante vor fi gazduite pe site-ul www.proiectdetara.ro
INTERVIURILE HotNews.ro