Un nou studiu estimează la zeci de milioane numărul deceselor pe care le va provoca rezistența la antibiotice până la jumătatea secolului

Peste 39 de milioane de persoane din lumea întreagă ar putea muri în mod direct din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice în următorii 25 de ani, potrivit unui studiu publicat marţi în revista The Lancet, ai cărui autori consideră însă că este în continuare posibil ca acest scenariu catastrofal să fie evitat, informează marți agenția AFP, citată de Agerpres.

Recunoscută deja ca o provocare majoră pentru sistemele de sănătate, rezistenţa la antibiotice – atunci când bacteriile sau alţi agenţi patogeni suferă modificări care îi împiedică să răspundă la tratamentele antimicrobiene – este de aşteptat să se agraveze în perioada următoare, afirmă cercetătorii de la Global Research on Antimicrobial Resistance Project.

Pentru prima dată, acest studiu a evaluat impactul rezistenţei la antibiotice în timp şi a încercat să estimeze evoluţia acesteia.

Din 1990 până în 2021, peste 1 milion de persoane pe an la nivel mondial au murit în mod direct din cauza rezistenţei la antibiotice, potrivit autorilor studiului. Aceştia au examinat 22 de agenţi patogeni, 84 de combinaţii de patogeni şi tratamente, 11 sindroame infecţioase la persoane de toate vârstele din 204 ţări şi teritorii, prin intermediul unor date colectate de la peste 520 de milioane de oameni.

În aceste trei decenii analizate, decesele copiilor mai mici de cinci ani cauzate în mod direct de rezistenţa la antibiotice au scăzut cu peste 50%, iar prevenirea şi controlul infecţiilor s-au ameliorat la bebeluşi şi la copiii cu vârste mici.

Infecţiile sunt mai puţin frecvente la aceşti copii, dar au devenit mai dificil de tratat atunci când apar.

Creștere vertiginoasă a deceselor în rândul vârstnicilor

În paralel, decesele în rândul adulţilor cu vârste de peste 70 de ani au crescut cu peste 80% în această perioadă, ca urmare a îmbătrânirii rapide a populaţiei şi a vulnerabilităţii mai mari a persoanelor vârstnice în faţa infecţiilor.

În ceea ce priveşte agenţii patogeni, decesele cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) au crescut cel mai mult la nivel mondial. Pentru bacilii Gram-negativi, rezistenţa la carbapeneme a progresat cel mai mult.

Iar în deceniile următoare, decesele cauzate de rezistenţa la antibiotice vor creşte şi mai mult.

Numărul victimelor directe ar putea atinge 1,91 milioane pe an la nivel mondial până în 2050, o creştere cu peste 67% în comparaţie cu 2021, potrivit modelărilor computerizate realizate de cercetători.

Până la jumătatea acestui secol, rezistenţa la antibiotice va avea un rol important pentru 8,22 milioane de decese în fiecare an, reprezentând o creştere cu 74,5% în comparaţie cu 2021.

În total, între 2025 şi 2050, rezistenţa la antibiotice ar putea cauza în mod direct peste 39 de milioane de decese la nivel mondial şi ar putea fi asociată cu 169 de milioane de decese, au estimat oamenii de ştiinţă.

Însă scenarii mai puţin pesimiste sunt şi ele posibile.

O îmbunătăţire a tratamentelor pentru infecţii şi a accesului la antibiotice ar putea astfel evita 92 de milioane de decese la nivel mondial între anii 2025 şi 2050, mai ales în Asia de Sud şi în Africa Subsahariană, potrivit autorilor studiului.