Un nou studiu explică de ce doar un grup de Homo Sapiens care a plecat din Africa nu a dispărut fără urmă

Flexibilitatea ecologică, nu uneltele sau genele, explică de ce doar o singură migrație din Africa a avut succes în urmă cu aproximativ 50.000 de ani, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature și citat de SciTechDaily.

Astăzi, se crede că toți oamenii ce trăiesc în afara Africii descind dintr-un grup mic ce a migrat în Eurasia în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. Cu toate acestea, dovezile arheologice arată că multe încercări de migrație anterioare au avut loc înainte de această dată, niciuna dintre ele nelăsând o moștenire genetică durabilă în populațiile moderne.

Într-o lucrare publicată recent în Nature, cercetătorii oferă prima explicație clară a motivului pentru care aceste migrații anterioare au eșuat. O echipă condusă de profesoara Eleanor Scerri de la Institutul Max Planck de Geoantropologie din Germania și profesorul Andrea Manica de la Universitatea Cambridge a descoperit că, înainte de expansiunea reușită în Eurasia, oamenii din Africa începuseră să utilizeze o varietate mai largă de habitate în moduri noi.

„Am asamblat un set de date din situri arheologice și informații de mediu care acoperă ultimii 120 de mii de ani în Africa. Am folosit metode dezvoltate în ecologie pentru a înțelege schimbările în nișele ecologice umane, adică habitatele pe care oamenii le pot utiliza și în care pot prospera, în această perioadă”, spune dr. Emily Hallett de la Universitatea Loyola din Chicago, coautoare principală a studiului.

Expansiunea nișei umane de acum 70.000 de ani

„Rezultatele noastre au arătat că nișa umană a început să se extindă semnificativ de acum 70 de mii de ani și că această expansiune a fost determinată de creșterea utilizării de către oameni a diverselor tipuri de habitate, de la păduri la deșerturi aride”, explică la rândul ei și dr. Michela Leonardi de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, cealaltă autoare principală a studiului.

„Acesta este un rezultat cheie”, subliniază profesorul Manica.

„Dispersările anterioare par să fi avut loc în ferestre de timp deosebit de favorabile, cu precipitații crescute în centura deșertică saharo-arabă, creând astfel ‘coridoare verzi’ pentru ca oamenii să se deplaseze în Eurasia. Cu toate acestea, în urmă cu aproximativ 70.000-50.000 de ani, ruta cea mai ușoară de ieșire din Africa ar fi fost mai dificilă decât în perioadele anterioare, și totuși această expansiune a fost considerabilă și în cele din urmă de succes”, explică el.

Flexibilitatea, nu uneltele sau genele, au asigurat succesul oamenilor care au ieșit din Africa

De-a lungul anilor o serie largă de teorii au fost propuse pentru a explica de ce dispersarea din Africa în urmă cu aproximativ 50.000 de ani a fost unică prin succesul său. Unele sugerează că s-a datorat noilor tehnologii sau imunității dobândite prin amestecul cu hominizi euroasiatici.

Cu toate acestea, nu au fost identificate avansuri tehnologice clare, iar evenimentele de amestecare anterioare nu par să fi ajutat migrațiile precedente să reușească.

În acest studiu, cercetătorii arată că oamenii și-au extins semnificativ gama de medii în care puteau trăi în Africa înainte de a migra. Această nișă ecologică mai largă s-ar fi putut dezvolta prin contact crescut și schimb cultural între grupuri, ceea ce a contribuit la ruperea barierelor geografice și a permis oamenilor să prospere într-un peisaj mai divers.

„Spre deosebire de oamenii anteriori care s-au dispersat din Africa, acele grupuri umane care s-au mutat în Eurasia după aproximativ 60-50 de mii de ani în urmă erau echipate cu o flexibilitate ecologică distinctivă, ca urmare a confruntării cu habitate dificile din punct de vedere climatic”, spune profesoara Scerri.

„Acest lucru a oferit probabil un mecanism cheie pentru succesul adaptativ al speciei noastre dincolo de patria lor africană”, mai spune ea.