Un ordin de ministru și geografii academice

Să încercăm un mic exercițiu de imaginație. Suntem în vara anului 2024. La universitățile din România s-au încheiat de ceva vreme cursurile. Studenților și masteranzilor din anii terminali le-au fost înmânate diplomele de absolvire, iar forfota înscrierilor pentru noul an universitar se lasă încă așteptată. Într-o după amiază caniculară, un banal ordin de ministru pune, pe neașteptate, stăpânire pe spațiile sociale de discuții, provocând reacții imediate nu doar dinspre mediul academic, ci și dinspre cel politic.

Mai întâi individual, iar mai apoi printr-un memoriu comun, rectorii universităților și directorii institutelor de cercetare din București solicită imperativ Ministrului Educației să anuleze ordinul de numire a noii componențe a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru mandatul 2024-2028, în al cărui consiliu general nu a fost inclus nici un reprezentant al mediului academic din capitală. În doar câteva zile, o petiție publică în sprijinul acestei solicitări adună mai multe sute de semnături, iar ministerul anunță printr-un comunicat de presă o iminentă revizuire a respectivului act.

Să ieșim însă din câmpul imaginației, care, de foarte multe ori, ne oferă spațiul necesar pentru a da viață unor situații imposibile în viața reală și să aruncăm o privire asupra Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 4.621/2020, prin care a fost stabilită componența consiliului general, a panelurilor pe domenii și a comisiilor de specialitate CNATDCU¹. Chiar din prima listă nominală, cea a consiliului general, care se dorește a fi și o radiografie la zi a stării mediului academic românesc, vom observa că Iașul, „capitala istorică și culturală a României”, cu a sa „cea mai veche universitate românească”, a fost ignorat în totalitate. Astfel, din cei 21 membri ai consiliului general, 11 au afiliere instituțională în București, șapte în Cluj, iar trei în Timișoara, ponderea de reprezentare împărțindu-se, după cum se observă, aproape egal între partea de sud și de vest a țării. Ordinul de ministru amintit a fost la fel de „generos” cu universitățile și institutele de cercetare din Iași, dar și din Galați sau Suceava, și în cazul panelurilor pe domenii sau comisiile de specialitate. De pildă, din cei 69 membri ai panelurilor, doar doi provin de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. În total, în cazul panelurilor pe domenii, universitățile și centrele de cercetare din Moldova au o pondere de reprezentare de circa 10%, în timp ce Bucureștiul de 57%, iar Clujul și Timișoara au împreună peste 20%. (A se vedea fig. 1 și 2). La fel, și în cazul comisiilor de specialitate, cifrele lasă puțin loc pentru interpretări justificative și scuze.

Alături de nenumărate considerații de ordin general, care presupun o discuție foarte serioasă asupra modului în care autoritățile centrale înțeleg politicile educaționale și de cercetare, ordinul de ministru amintit, cu ale sale liste de validare a unor reale sau prezumtive calități academice, merită discutat și din perspectiva fundamentărilor de legalitate și de scientometrie, așa cum au fost acestea definite chiar prin anunțul public privind modalitatea de selecție a membrilor CNATDCU.

„Principiile de selecție” fac în mod expres referire la „asigurarea reprezentativității instituționale”², prin care se înțelege, desigur, și faptul că în procesul de selecție și numire ar fi trebuit să se țină cont de asigurarea în structura nominală a consiliului general, a panelurilor pe domenii și a comisiilor de specialitate a unei echități de reprezentare între universitățile și institutelor de cercetare din țară, atât pe domenii cât și ca distribuție geografică. Din păcate, nici nu este nevoie de o analiză prea sofisticată pentru a concluziona că acest principiu a rămas doar în faza de deziderat.

Analizând componența noului CNATDCU, unde se regăsesc și nume importante, cu o mare vizibilitate științifică internațională, se poate presupune că între universitățile și institutele de cercetare din Iași, pe de o parte, și cele din București, Cluj sau Timișoara, pe de altă parte, există o falie calitativă de netrecut, care justifică ignorarea de către unii diriguitori ai educației și cercetării românești a competențelor cadrelor didactice universitare și ale cercetătorilor ieșeni. Doar că datele statistice vin să contrazică în totalitate această manieră de a judeca lucrurile. În primul rând, pentru că niciuna dintre universitățile românești nu se poate lăuda cu poziții demne de luat în seamă în clasamentele internaționale. În dependență de metodologia și anul alcătuirii acestor clasamente, cele trei mari universități din România își revendică periodic calitatea de alma mater reprezentativă. De pildă, în clasamentul The World University Rankings³, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este situată peste Universitatea din București, iar conform QS World University Rankings⁴ pentru anul 2019 alma mater din capitala Moldovei este pe prima poziție în clasamentul universităților românești. Suita de exemple care demonstrează că recenta marginalizare a centrului universitar Iași nu are nici o fundamentare scientometrică ar putea continua. Din lipsă de spațiu, voi aminti aici doar faptul că la competiția „Proiecte de Cercetare Exploratorie”, recent lansată de către UEFISDCI, la care au existat criterii științifice minimale de eligibilitate, ponderea aplicațiilor cu afiliere instituțională la universități și institute de cercetare din Iași a fost mult peste ponderea de reprezentare a acestora în noul CNATDCU.

Faptul că Iașul și alte centre universitare din Moldova sunt subreprezentate în noile structuri ale CNATDCU se explică nu doar prin faptul că asistăm de mai multă vreme la adevărate jocuri de putere, în care grupuri cu afinități regionale din diferite instituții de stat își revendică supremația la nivel central, ci și prin caracterul netransparent și discutabil din punct de vedere etic al întregului proces de selecție și numire. Așa se explică și faptul că unii membri ai comitetelor de selecție se regăsesc printre membrii CNATDCU (!), în speță printre membrii consiliului general (nerespectându-se astfel chiar principiile stabilite de minister²), că unii dintre aceștia au o vizibilitate internațională redusă sau că au apărut la un moment dat în public ca avocați ai unor plagiatori notorii.

Aș încerca să sugerez doamnei ministru al Educației ca, într-un prim gest de a demonstra contrariul față de cele afirmate mai sus, să facă publică lista inițială propusă de către comitetele de selecție pentru comisiile de specialitate, precum și modul în care au fost selectați membrii panelurilor pe domenii și ai consiliului general. Poate că așa vom putea înțelege cum și de ce a fost scos Iașul de pe harta academică a României. Din păcate, îmi dau însă foarte bine seama că am intrat din nou pe un tărâm al imaginației.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Un ordin de ministru și geografii academice

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”