Un partid cu nume misterios a fost senzația recentelor alegeri din Japonia și transmite un semnal Europei. „Fă-o pe cont propriu” – Sanseitō

Partidul Sanseitō a luat prin surprindere scena politică japoneză în special prin intermediul platformelor digitale, precum TikTok și Youtube, dar și prin filozofia de a rezolva lucrurile complicate prin mijloace la dispoziția cetățeanului, scrie Claudiu-Bogdan Aldea, doctor în relații internaționale, cu specializarea Japonia.

Încă dinaintea acestui tur de scrutin, numeroase sondaje de opinie arătau faptul că sprijinul publicului pentru coaliția de guvernare formată din Partidul Liberal Democrat (LDP) și Kōmeitō (NKP) este în scădere. În 14 iulie, un sondaj coordonat de NHK scotea în evidență faptul că doar 31% din respondenți susțin guvernul condus de Shigeru Ishiba.

Continuând trendul din octombrie 2024, prin care coaliția de guvernare LDP-NKP a pierdut majoritatea în Camera Reprezentanților (Camera Inferioară a Dietei), alegerile din iulie au marcat înfrângerea coaliției și în Camera Consilierilor (Camera Superioară a Dietei).

Cum putem „citi” și „înțelege” aceste alegeri și care e impactul lor asupra spațiului european?

Spectaculoasa ascensiune a Sanseitō – Partidul „Do It Yourself” („Fă-o pe cont propriu”)

Portretizat ca un partid de extremă dreapta, care adesea invocă motto-ul „Japan First” inspirat de retorica Președintelui Trump, Sanseitō s-a conturat pe scena Camerei Consilierilor câștigând 14 locuri.

Format în anul 2020, partidul Sanseitō a promovat constant un discurs centrat pe opoziția față de globalizare, negarea colonialismului japonez și note directe anti-imigrare.

Anumite tendințe populiste (înțelese ca punerea în prim-plan a vocii poporului) au existat și în discursurile altor politicieni consacrați. Shinzō Abe, cea mai marcantă figură politică a Japoniei moderne, și-a construit campania electorală din 2012 în jurul sloganului „Nippon o Torimodosu” („Să recâștigăm Japonia”). Mai mult, discursurile lui scoteau în evidență o viziune mai neconvențională ce vorbeau despre rescrierea istoriei coloniale și recâștigarea spiritului japonez. 

Însă, controversele lui Abe diferă de viziunile Sanseitō – partidul și-a construit întreaga identitate politică în jurul acestor discursuri marginale, cum ar fi anti-vaccinismul și revizionismul istoric. În plus, website-ul oficial al partidului conține și o secțiune pentru „Crearea unei constituții cu propriile mâini”, în care prevederile unice ale Constituției actuale, în special Articolul 9 ce interzice dreptul la beligeranță, sunt puse în dezbatere.

Per total, în jurul liderului carismatic Sohei Kamiya s-a conturat profilul unui partid naționalist care a luat prin surprindere scena politică japoneză în special prin intermediul platformelor digitale, precum TikTok și Youtube. Expunerea în mediul digital ca o formă modernă și mai neconvențională de promovare electorală s-a dovedit a fi pariul câștigător, ceea ce a permis răspândirea ideilor, dar și a popularității Sanseitō dincolo de audiența electorală mai tradițională. Mai mult, conform unui sondaj NHK, Sanseitō a fost cea mai populară alegere în rândurile tinerilor între 18-39 de ani, fiind special favorizat de bărbați. Acest segment electoral reprezintă acea marjă de votanți care nu au preferințe clare asupra deciziilor de vot.

Dar reprezintă acest fenomen un punct de îngrijorare?

Din punct de vedere practic, Sanseitō nu are în prezent puterea reală de a influența structural politica japoneză. În special legat de securitate și politică externă, influența Sanseitō va rămâne marginală în special pe termen scurt. În plus, tocmai electoratul majoritar al partidului este unul dinamic, ceea ce poate transforma fenomenul într-un simplu moment politic.

Însă, Sanseitō a avut, incontestabil, și un impact transformativ. Partidul reprezintă o manifestare niponă a tendințelor naționaliste și populiste globale ce mută încet centrul politic spre extreme. Cum am menționat, aceste tendințe s-au manifestat în diverse feluri dar niciodată atât de formalizat și centralizat ca în forma agendei Sanseitō. În esență, ascensiunea acestui partid a arătat relevanța și importanța în creștere a influențelor digitale, ceea ce noi deja putem confirma în baza alegerilor prezidențiale din România (atât în 2024, cât și în 2025). Acest lucru a și oferit o lecție coaliției de guvernare – modul de a disemina sau mediatiza factori politici se schimbă. E pregătită coaliția LDP-NKP să se adapteze noului modus operandi ținând cont de faptul că încă reprezintă vechea generație? Cel mai elocvent exemplu e tocmai Primul Ministru Ishiba, cel care și-a început cariera politică în 1986 fiind ales în Camera Reprezentanților.

Nu în ultimul rând, fenomenul Sanseitō s-a materializat într-un moment nefavorabil politicii japoneze per se. Contextul actual a fost marcat de:

• Discreditarea coaliției de guvernare prin scandaluri politice și lipsă de coerență. E faimos cazul fostului Ministru al Agriculturii Taku Etō, care a declarat că nu cunoaște prețul orezului pentru că el îl primește gratuit.
• Presiuni economice și creșterea costurilor de trai, aspecte consolidate prin percepția publică legată de incapacitatea coaliției de guvernare de a le adresa eficient.
• O deziluzie publică față de politică dictată de LDP, în special în baza celor doi factori menționați mai sus.

Totuși, nu se poate spune că importanța alegerii Sanseitō a fost trecută cu vederea de coaliția de guvernare. La numai câteva zile după încheierea alegerilor, Prim Ministrul Ishiba a participat la ceremonia de deschidere a Oficiului pentru Coexistența Armonioasă cu Străinii (în original – Office for a Society of Orderly and Harmonious Coexistence with Foreign Nationals), instituție înființată în subordinea Secretariatului Guvernului. Deși nu a fost acompaniat de o schimbare majoră de viziune, acest gest poate fi interpretat ca un semnal că guvernul este conștient de presiunile sociale tot mai intense, vizibil exprimate prin opțiunile electoratului.

Cum înțelegem factorul Sanseitō pentru spațiul european sau românesc?

Alegerile din Japonia au complicat stabilitatea guvernului deja știrbită de presiuni externe, în special sesiunile de negocieri cu SUA legate de tarifele și înțelegerile economice. Ascensiunea Sanseitō reprezintă, de fapt, un ecou al acelorași modificări din spațiul european prin care centrul politic se mută încet către extreme.

Asemănător cu cazul României, scăderea gradului de încredere în partidele consacrate dar și polarizarea accentuată în jurul temelor mai sensibile (precum identitatea europeană vs suveranitatea națională) au dus la intensificarea presiunilor sociale adânc influențate de dificultățile economice recurente. Deși ascensiunea Sanseitō (ca element de sine stătător) nu anunță o întoarcere cu capul în jos a politicii internaționale japoneze, instabilitatea politică rezultată din aceste alegeri va schimba fie tonul, fie „viteza” cooperării Japoniei cu Uniunea Europeană (fie ambele). Cu alte cuvinte, situația politică de la Tōkyō poate duce la o re-prioritizare a principalelor priorități externe ale guvernului.

Pe termen lung, însă, fenomenul Sanseitō poate fi un fum în vânt sau un factor de schimbare politică, în special în contextul altor reconfigurări aduse de acest tur de alegeri. În mod clar, alegerile din iulie 2025 au tras un semnal de alarmă dar nu doar pentru clasa electorală japoneză, ci și pentru democrațiile occidentale.

Articol de opinie publicat în Contributors.ro.