Un presedinte pe val: Traian Basescu

Este Basescu nascut in zodia norocului? Dupa finalul fericit al crizei ostaticilor, multi sint gata sa parieze oricit pe raspunsul „DA”. Amestecul acesta de curaj vecin cu nebunia, de fermitate, de noroc uneori chior si de putere de a cistiga increderea celor din jur l-a ajutat iarasi pe presedintele Basescu, asa cum l-o fi ajutat si in alte dati pe capitanul de vapor, in mijlocul furtunii.

El isi traieste azi clipa sa de maxima glorie, asa cum li s-a intimplat si altor sefi de stat ai Romaniei.

In august 1968, Ceausescu a trait-o, de la balconul CC al PCR, cind s-a opus interventiei sovietice in Cehoslovacia. Capitalul de simpatie cistigat atunci – multi intelectuali care-i detestau pe comunisti s-au inscris dupa aceea in partid, din patriotism! – a fost spulberat cu fermitate si consecventa. Ceausescu putea orice.

Putea transforma Romania intr-una dintre cele mai vesele baraci ale lagarului socialist, asa cum a procedat Kadar cu Ungaria. Am fi fost azi cu mult mai departe, la nivelul dezvoltarii economice si mai ales al mentalitatilor.

A ales stringerea surubului si comunismul dinastic, de tip nord-coreean. Cu putin inainte de prabusire, ingrozit de reformele din Polonia, Ceausescu i-a cerut lui Gorbaciov sa intervina militar. Momentul august 1968 era anulat.

Si Iliescu si-a trait marele moment. Nu, nu la mineriada, ci in noiembrie 2002, cind l-a primit pe presedintele Bush, dupa summit-ul NATO de la Praga. Incapabil de fermitate in privinta coruptiei si a baronilor din PSD, Iliescu s-a dus la vale o data cu partidul. Eliberarea lui Cozma si pierderea bataliei in PSD l-au terminat cu totul.

In iulie 1997, cind Bill Clinton a devenit primul presedinte american care a pus piciorul in Romania postcomunista, Emil Constantinescu a respirat la rindul lui aerul tare al inaltimilor. L-a ametit de tot. Inconjurat de o echipa slaba, fara de putere intr-o coalitie macinata de conflicte, si adesea lipsit de simtul realitatii, Constantinescu a intrat in vrie.

Afacerea „Tigareta II” si campania nefavorabila de presa care a urmat deciziei de a sprijini interventia americana in Iugoslavia l-au lovit mortal.

Cum isi va gestiona Basescu momentul sau de glorie? Va considera ca are acum suficient combustibil ca sa reziste pina la final de mandat? Va actiona pentru intarirea puterii personale – asa cum unii analisti se grabesc deja sa acuze? Sau isi va folosi imensul prestigiu obtinut in aceste zile pentru a face institutiile statului sa functioneze mai bine? Trei lideri ai Romaniei n-au reusit sa

treaca peste momentele lor de glorie si, mai devreme sau mai tirziu, s-au prabusit. Sa vedem ce va face al patrulea.