Un profesor de economie de la Moscova explică pentru HotNews.ro ce efecte are căderea rublei asupra nivelului de trai: „Aproape o treime din coșul alimentar al unui rus provine din import”
Expertul de la Moscova Sergey Khestanov, profesor la Academia Rusă de Economie Națională și Administrație Publică, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro care vor fi, în opinia sa, efectele căderii rublei și ce prognoze are în ceea ce privește economia rusă și nivelul de trai al populației.
După ce joia trecută rubla rusească a înregistrat cel mai jos nivel de la începutul războiului din Ucraina am vrut să aflăm și care este perspectiva unui analist economic din Rusia față de acest eveniment. Am vorbit astfel cu Sergey Khestanov, profesor la Academia Rusă de Economie Națională și Administrație Publică.
„Noi cu toții vom începe să trăim mai prost, însă cataclisme deosebite nu se vor întâmpla”, ne-a spus expertul, după ce un euro a ajuns să coste peste 100 de ruble rusești.
Sergey Khestanov ne-a mai spus că unul dintre motive este creșterea deficitului bugetar, din cauza cheltuielilor pe „articole închise”, refuzând să ne explice ce înseamnă acest termen, din motive „de corectitudine”.
Interpretarea noastră este că s-a referit la cheltuielile pentru războiul Rusiei în Ucraina.
„Acei cetățeni ruși care au această posibilitate preferă să-și scoată capitalul propriu din Rusia”
Care sunt principalele motive ale prăbușirii rublei rusești și dacă această cădere este, într-adevăr, una pe care populația o resimte?
Sergey Khestanov: Într-adevăr, rubla scade simțitor. Este un fapt absolut veridic. Însă în ceea ce privește motivele, aici lucrurile sunt destul de complicate. Vorbim despre mai mulți factori, de la cei strategici, până la zvonuri sau anumite informații. Un factor pur psihologic, de asemenea, are influență.
Acum „împotriva rublei” acționează câțiva factori. Din cei strategici: rubla este „presată” de deficitul bugetului federal. Acesta este deja mai mare decât a fost preconizat în proiectul bugetului pentru tot anul, deși abia suntem la mijlocul anului.
În plus, au scăzut încasările în valută, mai ales în euro și dolari. Rusia a început să repoziționeze exportul în Asia, de la sfârșitul anului trecut, a cerut plata în așa-zise „valute prietenești”. În mare parte, este vorba despre yuanul chinezesc.
În același timp, treptat, a început să îmbunătățească importul paralel, adică prin țările terțe, respectiv necesitatea în valută a crescut.
Mai mult decât atât, a crescut semnificativ exodul de capital. Adică acei cetățeni ruși care au această posibilitate, preferă să-și scoată capitalul propriu din Rusia.
Care sunt principalele motive ale formării acestui deficit bugetar?
Sunt doi factori ai creșterii deficitului bugetului. Pe de o parte, au crescut radical cheltuielile bugetului federal pe așa-zisele „articole închise”. Din motive de corectitudine politică, eu nu le numesc, dar este ușor să deduceți ce conțin aceste „articole închise”. (n.r.- interpretarea noastră este că se referă la cheltuielile de război, dar analistul nu are voie să vorbească despre acest lucru).
Pe de altă parte, au scăzut veniturile bugetului din petrol și gaz. Și asta în timp ce cheltuielile au crescut aproape cu o treime, iar veniturile provenite din petrol și gaz, după ultimele date, exact cu 50%.
Acest deficit, deocamdată, nu-l putem numi unul „catastrofal”. Potrivit datelor operative, acesta ajunge la aproape patru trilioane de ruble, însă pentru că strângerea impozitelor se calculează spre sfârșitul lunii, această sumă se va micșora puțin.
Există sau nu așa-zisa menținere artificială a rublei rusești?
Autoritățile au renunțat la susținerea directă a cursului cu mult timp în urmă. E greu de spus în ce an, dar cert este că odată cu venirea actualei șefe a Băncii Centrale, doamnei Nabiullina (anul 2013 – n.r.), aceasta s-a orientat de la bun început pentru ca statul să renunțe la influențarea directă a cursului valutar.
Pentru că asta înseamnă, în primul rând, cheltuirea rezervelor ceea ce este destul de costisitor. În 2008, pentru asta a fost cheltuită o treime din rezerve.
„Aproape o treime din coșul alimentar al unui cetățean rus, în medie, provine din import”
Sergey Khestanov. FOTO: Arhiva personală
Ce impact au avut sancțiunile internaționale asupra economiei Federației Ruse și în ce măsură și acestea au cauzat scăderea rublei?
Întrebarea despre impactul sancțiunilor internaționale este una foarte complicată. Un răspuns detaliat merită o teză de doctor.
Sancțiunile sunt foarte multe și acestea sunt foarte diferite. Și este greu să le calculăm, ca și cantitate, este un număr mult mai mare decât o mie.
Acel pachet al sancțiunilor internaționale care s-a referit la importul rusesc a creat o situație paradoxală: valuta ajungea în Rusia, în multe cazuri la export au fost înregistrate recorduri, însă era greu să cheltuim valută. Ca rezultat, în interiorul Rusiei s-a creat un surplus imens de valută.
Din acest motiv, în vara anului trecut rubla era atât de puternică, încât Banca Centrală, prin toate metodele, lupta cu aceasta întărire.
Poziția excesiv de puternică a rublei este destul de periculoasă pentru bugetul federal. Veniturile exportatorilor scad, veniturile bugetului scad, de aceea acest fenomen nu este de dorit. Anterior, pentru asta se cumpăra valuta, însă acum aceasta metodă este imposibilă.
Ulterior, au urmat sancțiunile care au început să afecteze exportul rusesc. Din acest motiv, rubla a început să slăbească.
Se va menține această tendință și mai departe?
Din păcate, deocamdată este greu de spus cât de mult mai poate rubla să se prăbușească. De obicei, după o mișcare pronunțată, vine o pauză.
Deocamdată am depășit nivelul de 100 de ruble pentru un euro. Trebuie să vedem dintr-o perspectivă mai mare. Cert este că atâta vreme cât se va menține deficitul bugetar, presiunea asupra rublei se va menține și ea.
Multe vor depinde de volumele de import, de prețuri pe piața de carburanți. Deocamdată nu avem cum să așteptăm o întărire strategică a rublei.
Care va fi impactul asupra cetățenilor de rând și ce pot să facă autoritățile în acest caz?
Banca Centrală este îngrijorată mai mult de inflație. Acum acesta a început să crească. Eu cred că deja în curând, la o ședință apropiată, Banca Centrală va decide asupra majorării ratei de dobândă pentru a opri inflația. Anul trecut, a avut loc un salt foarte mare, în comparație cu aceste cifre.
Acum, prin comparație, procentul numit nu va fi așa de mare, dar asta nu înseamnă că prețurile nu cresc. Deocamdată vedeți cifre foarte joase: 3,4%.
Căderea rublei se transformă în creșterea inflației. Aproape o treime din coșul alimentar al unui cetățean rus, în medie, provine din import. Astfel, dacă rubla cade semnificativ, mărfurile importate se vor scumpi proporțional.
Ulterior, se va scumpi o parte din produsele autohtone. Inflația va crește. Din acest motiv, cel mai probabil va fi nevoie de creșterea ratei de bază. Creditele se vor scumpi și vor deveni mai puțin accesibile.
Căderea rublei, evident, va duce la faptul că nivelul bunăstării cetățenilor ruși într-o anumită măsură va scădea, însă sistemul financiar rusesc va fi rezistent. Noi cu toții vom începe să trăim mai prost, însă cataclisme deosebite nu se vor întâmpla.
INTERVIURILE HotNews.ro