Un sfert din joburile neocupate sunt în sectorul bugetar. Cele mai multe sunt în administrația publică și sănătate

În anul 2024, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 35.900, în scădere cu 4.000 faţă de anul anterior, a transmis vineri Statistica. De asemenea, avem sute de mii de tineri șomeri, sau aparent șomeri. În mediul rural, șomajul în rândul tinerilor trece de 30%. Din cei peste 2,1 milioane de tineri de 15-24 de ani, doar 277.000 lucrează.

Discrepanța se datorează faptului că joburile sunt concentrate în marile orașe, în vreme ce în zona rurală oportunitățile sunt limitate (agricultura e mecanizată, salariile sunt mici), spune Cătălin Ghinăraru, un expert pe piața muncii, într-un interviu pentru publicul HotNews.

Într-adevăr, este un număr mare de locuri de muncă neocupate, dar trebuie văzut și unde sunt acestea distribuite, pentru că în general ele sunt distribuite în marile orașe, în zonele urbane, care au forță de tractare, care reprezintă poli de atracție. În mediul rural nu există foarte multe activități care se pot practica. Agricultura deja s-a mecanizat foarte mult, iar oportunitățile în mediul rural sunt puține, spune expertul citat.

În plus, așteptările tinerilor sunt destul de mari referitoare la salarii. Sunt multe locuri de muncă vacante, dar care plătesc salarii sub așteptările lor, adaugă acesta.

Sectorul bugetar a deținut aproape un sfert din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7,6 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,70%, mai arată comunicatul de vineri al Statisticii.

Sectorul bugetar a deținut aproape un sfert din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţie publică (3,7 mii locuri vacante), urmate de sănătate şi asistenţă socială (3,3 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (1,5 mii locuri vacante).

În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2,4 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii și comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-0,6 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

• Citește și: Te-ai pensionat? Felicitări! E momentul să începi să-ți cauți un job

Pe sectoare de activitate, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie, administrația publică, respectiv activităţi de spectacole culturale.

Tendințele pentru următorii ani

Pentru următorii 10 ani, prognozele CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale) vorbesc despre 4,7 milioane de joburi care VOR trebui ocupate, din care 706.000 de locuri de muncă noi și 4 milioane de locuri de muncă devenite libere ca urmare a demisiilor/pensionării angajaților.

În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.

De asemenea, ocupațiile care nu necesită calificări înalte vor crește numeric, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.

Va crește ceva mai lent și ponderea lucrătorilor calificați, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.

Cota de piață a lucrătorilor cu calificare medie va crește ușor și ea de la 61% în 2022 la 65% în 2035. Față de media UE-27, România stă prost la capitolul joburi cu calificare înaltă și peste medie cu calificare medie.

Partea proastă e că locul de muncă neocupat nu se află neapărat în zona în care locuiesc șomerii și nici calificările cerute pentru postul liber nu corespund cu pregătirea celor care își caută de lucru

E drept, pentru circa două milioane de români distanța nu reprezintă un obstacol, așa că acceptă să facă naveta.

Circa o treime dintre ei lucrează în alt județ decât cel în care locuiesc, iar două treimi în altă localitate din județul în care stau.

În Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din totalul lucrătorilor, cel mai probabil aceștia venind la muncă în Capitală. Urmează județul Dâmbovița, unde navetiștii reprezintă peste 44% din populația ocupată, potrivit Statisticii. Giurgiu și Ialomița sunt următoarele „bazine” de navetiști.

Populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum

Populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum, a explicat într-o discuție cu HotNews prof. dr. Cătălin Ghinăraru, bazându-se pe datele Cedefop, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene care face periodic proiecții pe piața muncii. Ca pondere în populație, seniorii vor depăși pragul de 30%, confirmând procesul de îmbătrânire severă a țării.

În urmă cu 30 de ani, ponderea lor abia ajungea la 13%, mai spune cercetătorul român, expertul pe care Comisia Europeană îl sună când discută despre piața muncii din România.

„Partea bună este că populația ocupată e în creștere și se va mări cu circa 1% pe an, ceea ce înseamnă o creștere anuală peste media UE-27 ”, explică Ghinăraru. Cercetătorul estimase încă de acum 30 de ani că va trebui să facem față provocării numite ”România multiculturală”, odată cu acoperirea posturilor vacante cu imigranți aduși din afara țării.

Nea Vasile administrează o mică podgorie aproape de Pietroasele-Buzău. Anul acesta nu a mai avut cu cine să culeagă via, deși oferea fiecărui culegător mâncare, băutură, țigări plus 150 de lei net/zi. Avea locuri de muncă vacante, cum ar spune statisticienii. Pur și simplu localnicii nu erau interesați, așa că nea Vasile a fost nevoit să cumpere o mașină de cules via, ca să nu rămână cu strugurii neculeși. În total, în România au fost în ultimul trimestru din 2024 circa 34.000 de joburi neocupate sau, mai bine spus, neinteresante pentru localnici.

Care e costul unui job vacant pentru o firmă

Determinarea pierderilor pe care le are o firmă cu un job vacant nu e foarte complicat de făcut, dar lucrurile sunt puțin mai nuanțate: nu poți cuantifica cu ușurință impactul asupra moralului echipei și a termenelor limită ale proiectelor în care firma e angajată. Grosso modo, putem da un exemplu:

Să luăm o firmă producătoare ABC Calendare, care tocmai a pierdut un angajat. Persoana era compensată cu 1.000 de euro lunar, iar compania anticipează că timpul de așteptare până când va găsi un înlocuitor va fi de 60 de zile. ABC Calendare are 100 de angajați și aduce venituri de 300.000 de euro anual.

Mai întâi, calculăm suma veniturilor pierdute ca urmare a poziției vacante.

Determinăm venitul mediu/angajat al firmei (împărțind venitul anual al companiei la numărul total de angajați), acesta fiind de 3.000 de euro anual. Cum anul are 250 de zile lucrătoare din organizație, asta înseamnă că un angajat ”produce” zilnic în medie 12 euro (3.000/250).

Dacă firma are de așteptat 60 de zile până să ocupe jobul vacant, asta înseamnă o pierdere de 720 de euro. Doar că acest calcul trebuie ajustat în funcție de impactul jobului vacant. Dacă e o funcție de conducere, impactul ar putea fi triplu. La o funcție de middle management de asemenea, impactul ar putea fi dublu față de calculul standard.