Un studiu controversat pune pe seama alegerilor personale majoritatea problemelor de sănătate la bătrânețe
Persoanele poartă cel puțin 80% din responsabilitatea pentru starea lor precară de sănătate la bătrânețe, potrivit unui raport care își propune să combată convingerea că deteriorarea fizică este fie inevitabilă, fie în principal responsabilitatea sistemelor naționale de sănătate, relatează The Guardian.
Studiul a fost prezentat într-un amplu raport dezvăluit săptămâna trecută la summitul Smart Ageing („Îmbătrânire inteligentă”) ce a avut la Oxford. Lucrarea susține că oamenii au un control mult mai mare asupra longevității lor decât se crede în mod obișnuit. Autorii au cerut guvernului britanic să adopte măsuri legislative privind alcoolul comparabile cu restricțiile aplicate fumatului.
„Living Longer, Better” – primul raport „Age-less” al Oxford Longevity Project – a fost redactat în colaborare de un grup interdisciplinar de experți în medicină, fiziologie, îmbătrânire și politici educaționale.
Autorii raportului, Sir Christopher Ball, Sir Muir Gray, dr. Paul Ch’en, Leslie Kenny și prof. Denis Noble, prezintă procentul de 80% drept o estimare „conservatoare”.
Nancy Krieger, profesoară de epidemiologie socială la Universitatea Harvard, a declarat că „raportul merită apreciat pentru respingerea determinismului genetic, dar evită în mod problematic să abordeze determinarea socială a sănătății și inegalitățile în materie de sănătate; rolul muncii, al privațiunilor economice și al politicilor guvernamentale care oferă corporațiilor libertate deplină de a vinde produse nesănătoase”.
Studiul e controversat inclusiv printre oamenii de știință
Steven Woolf, profesor de medicină de familie și sănătatea populației, este de acord cu evaluarea lui Krieger asupra studiului. El spune că lucrarea „ignoră și simplifică excesiv cauzele reale, multistratificate, ale condițiilor care favorizează o stare precară de sănătate într-o populație”.
Woolf a adăugat: „Există factori care afectează sănătatea și care depășesc alegerea personală. Așadar, deși este bine să le oferim oamenilor îndrumări clare despre modul în care alegerile lor le influențează sănătatea, acest lucru îi absolvă de responsabilitate pe factorii de decizie politică și pe alții”.
Devi Sridhar, profesoară și șefa departamentului de sănătate publică globală de la Universitatea din Edinburgh, a spus în schimb că ar fi „în linii mari de acord” cu procentul de 80%, dar a adăugat că legătura puternică dintre statutul socio-economic și sănătate reprezintă o dovadă a corelației dintre politicile publice și problemele de sănătate ale indivizilor.
„Altfel, ce spunem? Că oamenii care au case mai scumpe au mai multă disciplină?”, a întrebat retoric Sridhar în comentarii făcute pentru The Guardian.
Autorii studiului spun că oamenii trebuie să își asume responsabilitatea pentru sănătatea lor
Însă Sir Christopher Ball, unul dintre autori, a respins aceste critici.
„Este o veste bună dacă dumneavoastră sunteți de vină, pentru că asta înseamnă că dumneavoastră sunteți responsabil – iar dacă sunteți responsabil, puteți face ceva în această privință”, a spus el.
„Cred că aduc speranță lumii prin acest raport”, a subliniat Ball. „Indiferent dacă aveți mulți bani sau puțini bani, dacă aveți o locuință confortabilă sau o cocioabă extrem de neconfortabilă, puteți totuși face alegeri care să vă permită să trăiți bine mai mult timp”, îndeamnă el.
„Trăim într-o cultură care caută mereu un motiv extern căruia să îi atribuie vina: «Totul este din cauza genelor mele»; «Totul este vina părinților mei». Nu, nu este așa. Dacă vreți să jucați jocul vinei, atunci totul este numai vina dumneavoastră”, a adăugat acesta.
FOTO: Diego Vito Cervo / Dreamstime.com.