Un studiu inedit a descoperit cum poate fi învinsă indiferența oamenilor față de schimbările climatice

Pentru o mare parte a secolului XX, iarna aducea un ritual anual în localitatea Princeton din statul american New Jersey. Lacul Carnegie îngheța complet, iar patinatorii se adunau pe suprafața sa lucioasă. În zilele noastre, gheața rareori mai este suficient de groasă pentru a susține pe cineva cu patine, deoarece iernile din Princeton s-au încălzit cu aproximativ 2,2 grade Celsius din 1970 încoace, relatează Gizmodo.

Este o tradiție pierdută, pe care Grace Liu a asociat-o cu încălzirea climei în perioada în care era studentă la Universitatea Princeton în 2020. Ea a intervievat rezidenți vechi și a cercetat arhivele ziarelor pentru a crea o cronică a condițiilor gheții de pe lac.

„Oamenii au observat clar că puteau merge din ce în ce mai rar pe lac”, a spus Liu, care este acum doctorandă la Universitatea Carnegie Mellon. „Totuși, nu au făcut neapărat legătura dintre acest fenomen și schimbările climatice”, explică ea.

Când revista pentru absolvenți ai universității i-a prezentat cercetarea în iarna lui 2021, secțiunea de comentarii s-a umplut cu amintiri nostalgice despre patinajul sub lumina lunii, meciurile de hochei printre mulțimi și ciocolata caldă băută pe marginea lacului înghețat. Liu a început să se întrebe: ar putea o astfel de pierdere directă, viscerală, să facă schimbările climatice mai reale pentru oameni?

Această întrebare a declanșat studiul ei, publicat recent în revista Nature Human Behavior, care a ajuns la o concluzie remarcabilă: reducerea datelor la un format binar – un clar „a fost” sau „n-a fost” – poate ajuta la învingerea apatiei față de schimbările climatice.

Cercetarea despre schimbările climatice a studiat reacțiile oamenilor

Liu a colaborat cu profesori de la Princeton pentru a testa cum reacționează oamenii la două grafice diferite. Unul arăta temperaturile de iarnă dintr-un oraș fictiv crescând treptat în timp, iar celălalt prezenta aceeași tendință de încălzire într-un mod „alb-negru”: lacul fie a înghețat într-un anumit an, fie nu. Cei care au văzut al doilea grafic au perceput schimbările climatice ca provocând transformări mai bruște.

Ambele grafice reflectau același nivel de încălzire a iernii, doar prezentat diferit. „Nu păcălim pe nimeni”, a spus Rachit Dubey, coautor al studiului, care este acum profesor de comunicare la Universitatea California din Los Angeles. „Le arătăm literalmente aceeași tendință, doar în formate diferite”, explică acesta.

Ambele grafice demonstrează aceeași tendință de încălzire, dar datele prezentate ca temperaturi treptate sunt mai puțin izbitoare decât cele prezentate binar, cu lacul înghețat sau nu.

Reacția puternică la prezentarea alb-negru s-a menținut în mai multe experimente, inclusiv în unul în care s-a adăugat o linie de tendință peste un grafic cu puncte care evidenția temperaturile, pentru a face încălzirea cât mai clară.

Pentru a verifica dacă rezultatele sunt generale, cercetătorii au analizat și reacțiile oamenilor la date reale privind înghețarea lacurilor și creșterile de temperatură în orașe din SUA și Europa și au obținut aceleași reacții.

„Efectele psihologice sunt uneori capricioase”, afirmă Dubey, care cercetează științele cognitive de un deceniu. „Acesta este unul dintre cele mai clare efecte pe care le-am observat vreodată”, subliniază cercetătorul.

Studiul sugerează că metafora „broaștei fierte” ar trebui aruncată pe geam

Descoperirile sugerează că, dacă oamenii de știință vor să sporească sentimentul de urgență publică legat de schimbările climatice, ar trebui să le evidențieze în mod clar și concret, în locul tendințelor lente.

Printre exemplele care ar putea fi folosite se numără pierderea Crăciunurilor cu zăpadă sau anularea activităților estivale în aer liber din cauza fumului provocat de incendii de vegetație.

Metafora „broaștei fierte” este uneori folosită pentru a descrie modul în care oamenii nu reacționează la schimbările climatice treptate. Ideea este că, dacă pui o broască în apă clocotită, va sări imediat afară. Dar dacă o pui în apă la temperatura camerei și crești treptat temperatura, broasca nu va realiza pericolul și va fi fiartă de vie.

Deși broaștele sunt de fapt suficient de inteligente pentru a sări când apa devine periculos de fierbinte, metafora se potrivește în cazul oamenilor când vine vorba de schimbările climatice: aceștia se adaptează mental la creșterile de temperatură „alarmant de rapid”, potrivit studiului.

Cercetări anterioare au arătat că, pe măsură ce clima se încălzește, oamenii își ajustează percepția asupra a ceea ce este „normal”, bazându-se pe vremea din ultimii doi până la opt ani – un fenomen cunoscut sub numele de „schimbarea bazelor de referință” (shifting baselines).

FOTO articol: Dreamstime.com.