Un „troc" de discutat: demisia presedintelui Traian Basescu in schimbul modificarii Constitutiei

O declarație a lui Victor Ponta aduce în prim plan acest „troc”.

Victor Ponta a admis că, în urma unui rezultat clar în alegeri, este posibil ca preşedintele să fie dispus să îl numească premier. El a precizat însă că o coabitare între preşedinte şi un Guvern condus de Victor Ponta este greu de realizat. “Nu cred că se va întâmpla”, a spus Ponta.

Multă lume gândește același lucru, având în memorie experiența nefericită și nereusită a eșecului coabitării președintelui cu premierul Tăriceanu. Care a fost mai degrabă o luptă surdă, din care toată lumea a pierdut. Și în primul rând economia României care s-a trezit descoperită în fața uraganului ce avea să urmeze.

Chiar dacă, să zicem, singura majoritate ce poate fi construită după alegerile din noiembrie, (sau martie 2013), se poate face doar în jurul USL, iar numirea lui Victor Ponta ca premier nu poate fi evitată, va urma o perioadă de doi ani de război între președinție și guvern, mai ceva ca în perioada lui Tăriceanu, când, de bine de rău, existau bani mulți pentru satisfacerea cerințelor populare. Ceeace nu va mai fi cazul mult timp de acum înainte.

Între timp și președintele s-a antrenat în lupta de gherilă. Mai cu serviciile, mai cu susținătorii politicilor de dreapta, nu puțini, va face viața amară guvernului și lui Victor Ponta ca premier. Nu trebuie subapreciată experiența politică a președintelui, inclusiv, sau mai ales, în lupta de gherilă politică. Acum, când nu mai are nimic de pierdut sau apărat. Cât despre demiterea sa, slabe speranțe, în condițiile în care și Curtea Constituțională are drept de cenzură a deciziilor parlamentului, iar opțiunea populației este volatilă, se schimbă în funcție de emoția generată de victimizarea președintelui Băsescu.

Care ar fi alternativa?

Președintele Băsescu a reconfirmat ca e dispus să demisioneze, ca preț al schimbării Constituției, astfel încât alegerile parlamentare să se suprapună cu alegerile prezidențiale, în noiembrie 2012 sau, cel mai târziu, în martie 2013.

În locul lui Victor Ponta n-aș subestima oportunitatea apărută. Actuala combinație de partide este de tot râsul. PNL, pretins de dreapta, se aliază cu PSD de stânga, UNPR de stânga, se aliază cu PDL, pretins de dreapta, ca nimeni nu mai înțelege nimic. Apariția pe scena politică a lui MRU vine să încurce și mai tare socotelile USL. Ar putea Crin Antonescu să-l învingă pe MRU în alegeri prezidențiale? Doar din vorbe? Că fapte, până în prezent, ioc. Nici măcar la slujbă, în parlament. Doar parole, parole, parole. Nu cred ca va fi suficient, în fața unui candidat care a condus, posibil rezonabil, guvernul, într-un context economic mondial dificil.

Și atunci, nu este și în interesul lui Victor Ponta să facă cu MRU un cuplu de tineri ambițioși, cu viziune europeană, care să arate românilor drumul spre prosperitatea atât de mult visată și așteptată?

Ce ar trebui sa cedeze la schimb?

Iată câteva dintre schimbările constituționale propuse de președintele Băsescu.

Art 61 (2). „Parlamentul este alcătuit dintr-o singură cameră”

Art 62 (3) „Numarul parlamentarilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării, și nu poate depăși 300 de persoane.

Acestea sunt rezultatele Referendumului din 2009 și cine crede că ignorarea voinței populare nu va fi plătită în alegeri cu vârf și îndesat, se înșeală amarnic. Parcă văd acuzații non stop, conform cărora USL nu dă doi bani pe voința populară!

„Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Adică, nu mai este nevoie de votul parlamentului pentru ca justiția să-și facă treaba. O dorință mai veche a cetățenilor, care au asistat siderați cum parlamentul a făcut zid în jurul lui Adrian Năstase sau Monica Iacob Ridzi, împiedicând justiția să aplice parlamentarilor tratamentul pe care-l aplică cetățenilor de rând. Are ceva opoziția actuală cu această prevedere?

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro