Un ultim pas înaintea deciziei privind aderarea României la Schengen. Raportul care va fi prezentat miercuri de experții Comisiei Europene

Experţii Comisiei Europene şi ai statelor membre vor prezenta, la 26 octombrie, la Bruxelles, Grupului de lucru pentru chestiuni Schengen, raportul şi concluziile lor privind misiunea de evaluare Schengen din România şi Bulgaria, iar Consiliul trebuie să facă apoi paşii necesari pentru ca cele două ţări, alături de Croaţia, să adere pe deplin la spaţiul de liberă circulaţie, a declarat, pentru Agerpres, Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri interne, migraţie şi securitate internă.

„După vizita misiunii voluntare de evaluare în România şi Bulgaria (care s-a încheiat pe 15 octombrie), experţii principali ai Comisiei şi ai statelor membre îşi vor prezenta raportul şi concluziile Grupului de lucru pentru chestiuni Schengen pe 26 octombrie. A venit timpul ca, acum, Consiliul să continue acest demers şi să facă paşii necesari pentru ca aceste ţări să adere pe deplin la zona Schengen”, a declarat Anitta Hipper.

„Există un proces în desfăşurare la nivelul UE privind aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei. Din 2011, Comisia a pledat activ pentru definitivarea spaţiului Schengen. Comisia consideră că România, Bulgaria şi Croaţia au îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a adera”, a mai precizat oficialul european.

De ce nu și-a trimis Olanda experți la misiunea voluntară

Raportul misiunii voluntare de evaluare privind aderarea la Schengen care urmează să fie prezentat miercuri la Bruxelles este unul „foarte pozitiv” pentru România, au declarat, marţi, surse guvernamentale.

Sursele citate au precizat că Olanda nu şi-a trimis experţi, invocând faptul că această misiune „nu a fost suficient de largă”.

„Raportul este foarte pozitiv pentru România. (…) Olanda nu a trimis experţi la misiunea voluntară, susţinând că nu a fost suficient de largă, nu a cuprins mai multe domenii”, au afirmat sursele oficiale.

România a propus Olandei o misiune separată suplimentară. Potrivit surselor citate, Olanda nu a răspuns până în prezent acestei invitaţii. De asemenea, ministrul de Interne din România a convenit cu omologul său olandez o vizită la Haga, urmând să fie stabilită data când va avea loc.

Sursele citate au precizat că referirea la crima organizată din rezoluţia adoptată de Parlamentul de la Haga cu privire la Schengen se referă la Bulgaria. „Dacă decizia privind aderarea la Schengen se ia în decembrie, intrarea în spaţiul de liberă circulaţie cu aeroporturile se va întâmpla în martie”, au menţionat sursele citate.

Problema Olandei în chestiunea Schengen este de politică internă, urmând ca în această ţară să fie organizate alegeri, mai susţin sursele.

Menţionând că, timp de mulţi ani, guvernul olandez a votat împotriva intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen din cauza corupţiei şi a problemelor persistente cu crima organizată din ambele ţări – probleme care pot afecta funcţionarea securităţii frontierelor unei ţări Schengen şi, prin urmare, pot reprezenta riscuri de securitate pentru Ţările de Jos şi pentru întregul spaţiu Schengen -, rezoluţia solicită guvernului de la Haga să efectueze investigaţii suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România şi Bulgaria, iar până atunci să nu ia măsuri ireversibile.

În opinia eurodeputatei Sophia in’T Veld, membră a Partidului Democraţii 66 (D66) din Olanda, semnificaţia rezoluţiei este aceea ca Ţările de Jos să nu voteze în favoarea aderării României şi Bulgariei la Schengen.

”(…) parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care afirmă că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Regret profund acest lucru. Partidul meu a votat împotriva acestei rezoluţii, noi vrem ca România şi Bulgaria să adere imediat la spaţiul Schengen, aţi îndeplinit criteriile necesare. (…) Partidul meu vrea ca Bulgaria şi România să adere imediat la Schengen, dar majoritatea partidelor din guvern nu doresc” acest lucru, a declarat la 20 octombrie, la Strasbourg, Sophia in’T Veld pentru AGERPRES.

În Olanda, după alegerile parlamentare din 15-17 martie 2021 a fost semnat un acord de coaliţie pentru perioada 2021-2025 între Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), Partidul Democraţii 66 (D66), Apelul Creştin-Democrat (CDA) şi Uniunea Creştină (CU). Acest guvern de coaliţie este condus Mark Rutte (VVD), care s-a aflat şi în fruntea coaliţiei precedente ce s-a opus constant aderării României la spaţiul european de liberă circulaţie, invocând probleme cu justiţia şi cu respectarea statului de drept în ţara noastră.

Rezoluţia, cu numărul 1849, a fost propusă de deputatul Jeroen van Wijngaarden, membru al Camerei Reprezentanţilor (camera inferioară) a parlamentului din partea Partidului Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), condus de premierul Ţărilor de Jos, Mark Rutte. Prezent la şedinţa plenară la care s-a votat rezoluţia, şeful guvernului a spus că aceasta este hotărârea Camerei şi aceasta este politica în vigoare, conform transcrierii intervenţiilor, publicată pe site-ul legislativului.

Chestiunea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea fi inclusă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022. Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen este luată în unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie. În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein). (Sursa: Agerpres)