Un vot pentru corupția Fidesz. Ce trebuie să aibă în vedere maghiarii din Transilvania în alegerile din Ungaria, în ciuda liderilor UDMR

În ciuda celor ce se desfășoară apocaliptic în lume, alegerile parlamentare din Ungaria au captat atenția globală. La noi, momentul electoral din țara vecină nu a generat vreodată atâtea articole de presă, scrie fostul disident anti-comunist Gabriel Andreescu, unul dintre activiștii civici care au contribuit în anii 90 și 2000 la reconcilierea româno-maghiară prin munca sa la APADOR-CH.

Înfruntarea dintre Viktor Orbán/Fidesz și Péter Magyar/Tisza este descrisă în termeni accentuat ideologici[1], sau centrați social[2]. Aici scriu despre responsabilitatea morală și politică a alegătorilor maghiari din România

Contextul. Un sondaj din perioada perioada 29 martie – 4 aprilie indica 50% pentru Tisza, iar pentru Fidesz, 37%, niciun alt partid neajungând la pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament[3]. Conform unui altuia, de la începutul lunii aprilie, 56% dintre alegătorii hotărâți optau pentru formațiunea lui Péter Magyar, Tisza, în timp ce pentru Fidesz-ul lui Viktor Orbán ar vota 37%[4]. Nu doar că diferența Tisza – Fidesz a ajuns foarte mare, dar se așează pe o tendință constant crescătoare[5]. Pentru prima oară după anul 2010, au șanse să câștige cei ce deploră guvernarea Viktor Orbán / Fidesz, generând un cutremur intern și internațional.

Cum ar arăta un parlament ungar reflectând actualele tendințe electorale? Scenariul precaut

Chiar dacă voturile în proporțiile enunțate vor ajunge în urne, ele nu se vor regăsi identic în distribuția locurilor în Parlament. După schimbarea constituțională inițiată de Fidesz în anul 2011, Parlamentul Ungariei are 199 mandate: un număr de 106 mandate uninominale(pe circumscripții)și 93 mandate pe lista națională. Constituirea circumscripțiilor a fost gândită să dea mai multă pondere votanților Fidesz.  

Și acesta este un motiv care explică de ce prognozele cercetătorilor sunt temperate. Susținerea lui Mihai Ghițulescu: „Nimeni nu îndrăznește predicții, ci doar scenarii”, fără teama de a greși prea tare putând spune doar că Fidesz-KDNP[6] „nu va mai avea două treimi din parlament” [7].

Sondajul reconfortant citat mai și susținut de mulți observatori ai scrutinului din Ungaria nu are ultimul cuvânt. Cu o lună în urmă, un altul indica o diferență între partide de circa 25 de procente, Tisza: 53% ; Fidesz: 39%[8]. Sondajele efectuate de instituții apropiate de Viktor Orbán aruncă în mass media cifre care avantajează Fidesz cu 5-10%. Mizez pe un scenariu „precaut”. Având în vedere ansamblul cercetărilor, consider și precaută, și realistă, o diferență între cele două partide de 10 procente (52% – 42%). La un vot pe listă precum cel din 2022[9], de aproximativ 5.000.000 de persoane, aceasta ar însemna 2.600.000 de voturi pentru Tisza (Péter Magyar) și 2.100.000 de voturi pentru Fidesz (Viktor Orbán). Un număr de 300.000 de votanți ar opta pentru celelalte formațiuni (6%).

Votează însă și diaspora

Voturile din diaspora maghiară se adaugă voturilor interne de pe listă. În anul 2022, la alegerile pentru parlamentul ungar, diaspora a trimis prin corespondență 261.566 de voturi. Dintre acestea, 247.957 au mers la lista Fidesz–KDNP. Circa 190.000 erau ale maghiarilor din România, dintre care, în jur de 90% pentru formațiunea lui Viktor Orbán.

Al doilea bazin electoral important din diaspora se află în Serbia. În anul 2022, la alegerile parlamentare din Ungaria, din Serbia au venit aproximativ 47.000 de voturi, cca. 94% dintre ele pentru Fidesz–KDNP – aproximativ 42.000[10].Deși înSlovacia trăiesc aproximativ 422.000 de maghiari, faptul că statul slovac interzice dubla cetățenie face ca numărul celor care pot să voteze să fie mic. Maghiarii cetățeni ai Ungariei, din Occident, puțini, optează pentru Opoziție.

Câte voturi ar putea să adune maghiarii transilvăneni pentru Fidesz–KDNP în anul în 2026? Cu o bună mobilizare, ne putem aștepta la aproape 250.000 de voturi. La ele s-ar putea adăuga alte 45.000 din Serbia, alianța Fidesz–KDNP strângând astfel încă 295.000 de voturi[11]. Cifra se află mult sub câștigul de 500.000 voturi al Tisza asigurat în Ungaria, conform scenariului precaut.

Mizez că provocările scandaloase ale lui Viktor Orbán nu vor putea reduce diferența sugerată de sondaje înaintea alegerilor, de cel puțin 10%, mizez că diaspora nu va aduna mai mult de 300.000 de voturi pro Fidesz–KDNP, mizez că guvernul Orbán nu va recurge la o fraudă flagrantă, care ar putea provoca violențe sociale și duce la nerecunoașterea alegerilor de către țările UE, făcând din Ungaria un Belarus în interiorul Uniunii. Mizez deci pe faptul că alegerile din 12 aprilie 2026 vor trimite Tisza la guvernare, iar Péter Magyar va fi noul premier.

UDMR și alte formațiuni maghiare din România se mobilizează ca să asigure victoria lui Viktor Orbán

Scenariul de mai sus a fost precaut în sensul că a coborât rezultatele Tisza în raport cu cele mai bune evaluări din sondaje și a urcat participarea la vot a diasporei comparativ cu anul 2022. Schimbări de ultimă oră, consecință sau nu a campaniei murdare a guvernării Fidesz, ar putea să reducă totuși avantajul formațiunii Tisza în Ungaria. Dacă diferența față de voturile Fidesz–KDNP se va îndrepta spre 200.000 -300.000 de voturi, atunci, luând în calcul și asimetria electorală (pe circumscripții și pe listă) în favoarea guvernului Fidesz, diaspora l-ar putea menține pe Viktor Orbán la putere. Afirmația contrazice opiniile unor cercetători avizați. Diaspora aproape nu ar conta, argumentează ei, de vreme ce, în 2022, cele 247,957 în favoarea Fidesz i-au adus partidului doar 2 locuri în plus[12].

Și în cazul unui scenariu precaut, votul maghiarilor din Transilvania ar putea fi decisiv. În România, aproximativ 600.000 de maghiari au dublă cetățenie. În  anul 2022, Viktor Orbán a obținut de la ei spre 180.000 de voturi. Acum, miza pentru organizatorii alegerilor este semnarea formularelor electorale de către cât mai mulți maghiari transilvăneni. Mobilizarea liderilor maghiari în acest scop pare totală. Kelemen Hunor a asumat-o în fața opiniei publice: „Îi încurajez pe toți să voteze și să fie atenți să nu greșească… Și dacă mă întreabă cu cine votez, e clar că voi vota pentru lista Fidesz–KDNP”[13]. Apeluri pentru Viktor Orbán au făcut și alte personalități ale comunității maghiare[14].

Un astfel de militantism pentru obținerea a cât mai multor voturi pro-Fidesz este cu atât mai amenințător, cu cât UDMR are posibilitatea să controleze fluxul scrisorilor electorale. În 2022, au fost identificate mai multe cazuri de intervenție frauduloasă. La Târgu Mureș a fost găsit un maldăr de buletine  de vot în favoarea Opoziției îngropat în pământ[15]. Au fost depuse plângeri pentru completarea formularelor de rude ale familiei, aflate la Budapesta, în favoarea Fidesz, contrar opțiunilor politice ale celor în drept ș.a.

Astăzi, condițiile s-au înrăutățit. Modificarea legislativă din Ungaria, din anul 2021 face posibilă expedierea votului fără plicul sigilat și securizat. Nu există garanții că buletinul de vot n-a fost înlocuit. De vreme ce pentru Fidesz și UDMR lupta electorală pare „pe viață și pe moarte”, cum poți miza pe fair play-ul jucătorilor-arbitri? În disperare de cauză, este posibil ca guvernul maghiar și UDMR să anunțe că electoratul transilvan a trimis la Budapesta peste 400.000 de voturi pentru Fidesz. Cine i-ar opri? Doar există 600.000 de cetățeni! În Ungaria există reprezentanți ai Opoziției în fiecare circumscripție electorală, calcule paralele, exit-poluri la ieșire ale unor institute independente. În Transilvania, nimic din toate acestea, care să controleze cum s-a votat. Organizații civice precum Declic[16] și personalități democratice cum ar fi Smaranda Enache[17] au atras atenția asupra necesității monitorizării procesului de vot care-i implică pe.maghiarii transilvăneni. Semnalele de alarmă sunt în acest moment neputincioase.

De ce votează maghiarii din diaspora cu Viktor Orbán / Fidesz?

Sintetizez aici răspunsul ziaristei Sabina Fati[18]. Premierul de la Budapesta a mobilizat statul ungar și oameni de afaceri care au investit în „companii, în școli și universități private, în echipe de fotbal, în renovarea clădirilor de patrimoniu returnate de statul român comunității”. Spectatorii și ascultătorii de limbă maghiară din Transilvania urmăresc televiziunile și principalele radiouri de la Budapesta controlate de Fidesz. Câteva podcasturi despre alegerile din 12 aprilie din Ungaria cu interviuri făcute printre tineri maghiari români probează cât de legate sunt interesele lor de guvernul de la Budapesta, și în același timp, cât de naturale.

Toate acestea au făcut să se vorbească despre „anexarea de către Viktor Orbán a minorității maghiare din Transilvania”[19] și despre „prezența vampirică a lui Viktor Orbán în Transilvania”[20].

Realitățile sunt însă mai subtile decât cele enunțate mai sus. Sabina Fati trece dincolo de nivelul „mercantil” și observă – o aplaud – că premierul Ungariei „le-a oferit ardelenilor de limbă maghiară nu doar un proiect politic asezonat cu ajutoare materiale, ci și un angajament moral și emoțional: reunificarea națiunii în Bazinul Carpatic.

Națiunea culturală, promovată de statul maghiar prin cultivarea „tragediei Trianonului”, prin documente naționale strategice,[21] prin instituții europene precum Consiliul Europei[22] este o realitate vie pentru maghiari. Vorbitorii de limbă maghiară transilvăneni se consideră în proporție de 90% parte a națiunii culturale maghiare[23]. Granița cu Ungaria este complet deschisă, iar pentru ei, drumul spre Occident se face mai ușor prin Budapesta, decât prin București.

Adaug că politica guvernelor românești, desfășurată timp de decenii, a dus la alienarea maghiarilor din România. Încercarea de deznaționalizare ceaușistă a fost urmată, după revoluția din 1989, de cavalcada antimghiară care a hrănit succesul politic al PRM și PUNR, parțial, al FSN și urmașilor PSDR și PSD. Astăzi, vremea provocărilor de tipul celei din 19-21 martie 1990 de la Târgu Mureș a trecut. Au fost lăsate în urmă și diatribele la adresa maghiarilor din România, atât de respingătoare în anii 1990. Dar a rămas o hărțuire periodică, discretă sau afișată despre care românii află prea puțin. Uneori mediocră, precum, retragerea Ordinului „Steaua României”, în cazul lui László Tőkés (Ordin menținut pentru Corneliu Vadim Tudor (!))[24]; ori chiar periculoasă, precum provocările de la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului din 2019.  Acestea numai la „prietenie patriotic-cetățenească” și la destin comun nu invită[25].

Responsabilitatea morală a maghiarilor transilvăneni în acest moment al alegerilor

Votanții maghiari din România nu au statutul unor jucători la bursă care luptă pentru succesul lor fără să le pese de orice altceva. Ei sunt de tratat ca persoane morale, raționale, cu obligații față de comunitatea restrânsă și față de cea cuprinzătoare. Oamenii sunt legitimi să urmărească prin vot interesele egoiste, ale lor și ale apropiaților și pentru că prin alegeri, acestea se echilibrează cu interesele ego ori etnocentrice ale altora. Dar ideea „egoismului legitim” are consistență atâta timp cât nu dăunează grav altora.

Ce încurajează, susțin și apără astăzi adepții regimului Viktor Orbán? Un drum social catastrofal. Ungaria, care era copilul bine pregătit pentru schimbare al Europei Centrale și de Est după căderea comunismului, a ajuns în anii 2020 la coada listei de țări din Uniunea Europeană. Programul electoral al Tisza, „Fundamentele unei Ungarii funcționale și umane”, enumeră, cu oarecare satisfacție de competitor, unde se află astăzi pe această listă Ungaria, economic și social: ultima, penultima sau antipenultima[26].

Prin votul lor, maghiarii transilvăneni încurajează corupția regimului Fidesz. Averea prietenului din copilărie a lui Viktor Orbán, Lőrinc Mészáros, de circa 3-4,5 miliarde euro, reprezintă aproximativ 1% – 1,5% din totalul activelor financiare ale tuturor gospodăriilor din țară. Averea ginerelui lui Orbán, István Tiborcz este și ea impresionantă.

Ce rușine mai mare poate fi pentru maghiari decât să slujească regimul criminal al lui Putin aflat în filiația celui care a zdrobit revoluția maghiară din 1956? Cărțile de istorie din Rusia îi prezintă pe eroii revoluției anticomuniste ungare drept fasciști. Probele supușeniei umilitoare arătate de Viktor Orbán și de echipa lui față de criminalii de la Kremlin, devenite publice în ultimele săptămâni, sunt devastatoare.

Politica Fidesz / Viktor Orbán față de NATO,  organizație care definește Federația Rusă ca inamic, este o trădare în sensul propriu al cuvântului[27]. Ce poate fi altceva decât o trădare flagrantă a țărilor europene împiedicarea unei politici comune față de Rusia, mai ales în lumina probelor amețitoare ale aranjamentelor secrete de la cel mai înalt nivel?

Politica Fidesz / Viktor Orbán constituie și o trădare a maghiarilor ucraineni. Oare ce ar putea fi mai catastrofal pentru maghiarii din Transcarpatia, decât să ajungă supușii imperiului rus prin ocuparea Ucrainei? Regimul lui Putin îi va rusifica, le va lua libertatea, demnitatea, conștiința și religia, le va nenoroci viața.  Declarațiile lui Orbán privind drepturile maghiarilor din Ucraina, aranjate de altfel în discuții discrete cu Putin / Lavrov sunt  de o ipocrizie dezgustătoare.

Dar nimic nu poate fi mai dezolant decât atitudinea regimului Orban față de poporul ucrainean. Să declari mărturiile despre crimele de la Bucea, „posibilă manipulare în masă”, să-i transformi pe unguri în dușmani ai unor oameni care suportă un război devastator, să ajuți la distrugerea fizică și morală a ucrainenilor, toate acestea vorbesc despre o insensibilitate pe care mintea nu o poate cuprinde.

Urmează alegerile din 12 aprilie. Vreau să cred că maghiarii transilvăneni vor apela la discernământul lor moral și intelectual.

• Text apărut inițial pe Contributors.