Una dintre cele mai vechi organizații nonguvernamentale, propuneri pentru reforma Curții Constituționale

„Alegerile s-au încheiat, ce facem cu Curtea Constituțională?”, se întreabă Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH) pe site-ul său. ONG-ul face câteva propuneri pentru reorganizarea CCR despre care spune că, în ultimul an, a luat „decizii controversate și fără precedent”.

„De la interzicerea arbitrară a unor candidaturi până la anularea alegerilor, ar fi onest să nu ne prefacem că totul a revenit la normal și să discutăm doar despre numirea de noi membri în CCR, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, scrie, miercuri, APADOR-CH.

ONG-ul mai spune că instituția care „acum nu e nici curte de justiție, nici structură politică aleasă de cetățeni”, are „totuși o putere de decizie peste Parlament, necenzurată de nimeni”.

„Este și dreptul nostru ca societate să punem în discuție dacă modul de funcționare a acestei instituții mai slujește sau nu democrația”, transmite sursa citată, precizând și că „CCR ar fi trebuit că adune în clădirea care o găzduiește pe cei mai buni dintre români, mai presus de orice bănuială de partizanat sau neprofesionalism”.

„Și totuși, istoria ne arată că nu a fost deloc așa. Am avut membri CCR acuzați de corupție, membri asupra cărora au planat suspiciuni diverse, iar statutul apolitic al unora dintre membrii actuali nu a fost suficient ca să crească profesionalismul curții și al deciziilor ei per ansamblu”, acuză APADOR-CH.

Astfel, organizația neguvernamentală non-profit, înființată în 1990, care acţionează pentru protecţia drepturilor omului şi pentru stabilirea echilibrului atunci când acestea sunt în pericol sau sunt încălcate, spune că singura soluție pentru îndreptarea neajunsurilor Curții este încă o modificare de Constituție.

„Una prin care să recuperăm, dacă se mai poate, din prea multa putere acumulată în mâinile celor nouă membri ai CCR și să restabilim astfel echilibrul puterilor în stat”, transmite APADOR-CH.

ONG-ul consideră că este un moment bun să aducă în discuție necesitatea reformării Curții Constituționale și face mai multe propuneri de reoganizare a CCR.

CCR să fie împărțită în două secții distincte

Propunerile ONG-ul vizează o organizare a CCR în două secții distincte. Una de contencios constituțional, formată numai din judecători din cadrul ICCJ, care să aibă în atribuții controlul anterior și posterior de constituționalitate al actelor normative.

Celaltă, o secție de proceduri constituționale, din care să facă parte: juriști, politicieni, persoane din societatea civilă etc, secție care ar urma să soluționeze celelalte probleme, preponderent politice.

„Propunerea APADOR-CH se bazează pe constatarea că atribuțiile Curţii Constituţionale pot fi împărţite în două categorii:

• atribuții strict juridice/tehnice (în general, cele privind controlul de constituţionalitate al legilor şi ordonanţelor);
• atribuții preponderent politice (conflicte dintre autorităţile publice, suspendarea preşedintelui, constituţionalitatea unui partid politic etc)”.

Potrivit ONG-ului, se poate ajunge la o reorganizare/restructurare a Curţii Constituţionale prin divizarea acesteia în două entităţi cu competenţe distincte.

Modificarea unor articole din Constituție

De asemenea, ONG-ul propune modificarea articolelor 142 și 147 din Constituție, care se referă la structura CCR.

„Prin modificările propuse la art. 147 din Constituție se urmărește stabilirea unei diferențe clare între deciziile CCR și hotărârile CCR, indicându-se cine le poate pronunța, dacă sunt sau nu definitive, care din ele pot fi atacate (doar hotărârile) și la ce instanță (la ICCJ)”, a mai transmis APADOR-CH.

De asemenea, potrivit APADOR-CH, prin introducerea unei prevederi în sensul că pronunţarea cu privire la constituţionalitatea unui text de lege nu se poate face decât prin „da” sau „nu”, fără folosirea unor expresii de genul „în măsura în care…”, se urmărește ca CCR sa nu se transforme în legiuitor, substituindu-se Parlamentului, așa cum face în prezent.

Potrivit ONG-ului, „posibilitatea pe care o are Curtea Constituţională, în actuala reglementare, de a se pronunţa cu privire la constituţionalitate nu doar prin „da” sau „nu”, ci şi prin „în măsura în care…” îi transferă nejustificat atribuţii ce ţin strict de Parlament şi o transformă în organ legiuitor”.