Una dintre dilemele regionalizarii: ce se intampla cu zecile de mii de bugetari angajati la directiile judetene – intra in somaj sau raman si ei in functie?
Proiectul de regionalizare coordonat de ministrul Liviu Dragnea starneste ingrijorari in randul primarilor din teritoriu, care vad ca prim efect negativ posibila concediere a miilor de bugetari din directiile si institutiile aflate in actualele resedinte de judet. Primarii se tem ca aceste institutii judetene ar putea fi relocate sau desfiintate in noul plan administrativ. Primarul Vasluiului, Vasile Paval, sustine ca daca se vor desfiinta serviciile deconcentrate, asa cum se vorbeste, resedintele de judet vor fi cele mai afectate. Numai la Vaslui ar urma sa dispara in jur de 2.000 de posturi de bugetari. De cealalta parte, ministrul Liviu Dragnea sustine ca judetele nu se desfiinteaza, iar resedintele acestor judete vor deveni poli de dezvoltare zonala, impreuna cu resedinta regiunii.
„Nu e momentul acum, aceste regiuni nu trebuie sa conduca la guverne mai mici in teritoriu”, crede primarul municipiului Vaslui, Vasile Paval, care a discutat despre optiunile pe care le au orase ca Vasluiul in viitoarea regiune la o dezbatere pe regionalizare sustinuta la Iasi si la care a fost prezent ministrul Liviu Dragnea.
„Sunt pareri pro si contra. Nu stim nimic clar, suntem la inceputul consultarilor”, explica primarul Vasluiului, citat de publicatia locala Vremea Noua.
Astfel, sursa citata sustine ca „daca se vor desfiinta serviciile deconcentrate, asa cum se vorbeste, resedintele de judet vor fi cele mai afectate. Numai la Vaslui, ar urma sa dispara in jur de 2.000 de posturi la bugetari, oameni care nu vor avea nicio sansa sa fie angajati in alte institutii, in conditiile in care economia este inexistenta. Miile de someri din serviciile deconcentrate vor crea mari probleme si municipalitatii, care va pierde milioane de lei pe an numai din impozitele pe salarii”.
„Eu cred ca aceste regiuni sunt bune, ar putea insemna proiecte de dezvoltare pe viitor, insa as spune ca nu este momentul acum sa le facem. Noi avem nevoie de o mai buna absorbtie de fonduri, rezolvarea problemelor cauzate de somaj, noi locuri de munca, asta ar trebui sa faca administratia locala, cu sprijinul Guvernului. Pe urma, iau in calcul si problema reducerii numarului de bugetari, care pe noi ne va afecta foarte tare. Cred ca, de fapt, autonomia locala trebuie sa creasca, nu sa centralizam totul, sa facem guverne mai mici in teritoriu”, spune primarul Vasluiului.
Liviu Dragnea: Actualele judete nu vor disparea. Resedintele de judete vor deveni poli de dezvoltare
De cealalta parte, vicepremierul Liviu Dragnea sustine ca judetele nu vor disparea, iar resedintele actuale de judet vor continua sa existe impreuna cu resedinta de regiune.
„In ceea ce priveste judetele, judetele nu se desfiinteaza. Judetele au o traditie veche in aceasta tara, reprezinta o forma administrativa cu care cetatenii s-au obisnuit. Mare parte din judete era si inainte, in 1862. Faptul ca in Romania exista judete inca din 1862 a creat dezvoltarea unui sentiment de apartenenta la comunitate. Sentimentul de apartenenta la un judet este profund. Cei care propun desfiintarea judetelor gresesc, pentru ca ar insemna multiplicarea centralizarii de azi, (…) cu toate butoanele la Bucuresti”, a spus Liviu Dragnea, potrivit Agerpres.
Vicepremierul a spus totodata ca in toate statele europene in care exista regiuni exista si subdiviziuni corespunzatoare judetelor.
„Resedintele acestor judete, sustine acesta, vor deveni poli de dezvoltare zonala si vor avea fonduri pentru regenerarea urbana, iar zonele rurale vor fi stimulate sa se asocieze acestor orase astfel incat sistemul administrativ din Romania sa fie ca o plasa, astfel incat incet, incet sa avem regiuni de dezvoltate”, a declarat Dragnea.
El a subliniat ca in urma implementarii procesului de regionalizare-descentralizare administrativ-teritoriala nu vor exista guverne regionale.
„Trebuie sa ne obisnuim sa folosim doua termene, resedinta regiunii si nu capitala regiunii, pentru ca nu infiintam state si, respectiv, al doilea termen, cel de presedinte al regiunii, si nu guvernator. Nu vom avea guverne regionale, ci structuri administrative. Regionalizarea, asa cum o vedem noi, nu prevede federalizarea”, a spus Liviu Dragnea.
Dragnea: Stabilirea resedintelor de regiune, penultima decizie in acest proces de regionalizare / Ar fi bine ca in fiecare judet sa fie una, doua sau trei institutii regionale
Stabilirea resedintelor viitoarelor regiuni va fi penultima decizie din acest proces de regionalizare, a mai declarat, joi, la Iasi, viceprim-ministrul Liviu Dragnea
„Trebuie sa recunosc faptul ca este decizia care genereaza cele mai multe patimi, discutii, negocieri.(…) Vreau sa va spun ca sunt anumite regiuni in care traiesc oameni care au suficienta inteligenta si nu mai stau sa se uite la dezbaterile de la televiziuni si au inceput temeinic sa stranga in jurul lor forte care sa ii sustina in demersurile lor”, a spus Liviu Dragnea.
Viceprim-ministrul a afirmat totodata ca in viitoarele resedinte de judet nu trebuie concentrate sediile tuturor institutiilor regionale. Dragnea sustine totodata ca ar fi bine ca in fiecare judet sa fie una, doua sau trei institutii regionale, „astfel incat fiecare judet sa simta ca participa la acest proces de regionalizare”.
Vicepremierul a prezentat si un sondaj privind opiniile exprimate de populatia din interiorul fiecarei regiuni de dezvoltare.
Potrivit raspunsurilor, in regiunea de Nord Est 48% din iesenii chestionati vor ca Iasiul sa fie capitala regiunii, in timp ce Suceava cetatenii care si-au dorit ca orasul lor sa fie resedinta de regiune au fost in proportie de 12,2% dintre cei intervievati, la Piatra Neamt – 11,1%, la Bacau 9,8%, Botosani 2,1%, iar Vaslui 1%.
In regiunea de Sud Est, Constanta se afla in topul preferintelor cetatenilor privind viitoarea resedinta regionala cu 23,8%, la Galati doar 14,8% vor ca judetul lor sa fie resedinta regionala, in timp ce la Braila – 14,4%, Focsani 6,9%, Buzau 4%, Tulcea 1,6%.
Clujul are 63,2%, Oradea si Baia Mare cate 9,5%, Satu Mare 4,8%, Zalau 4,7%, Bistrita 2,7%, Timisoara 69,5%, Deva 10,5%, Arad 10%, Resita 3,8%, Craiova 59,8%, Targu Jiu 7,9%, Slatina 5,6%, Drobeta-Turnu Severin si Ramnicu Valcea 5%, Bucuresti 93,9%, Ploiesti 28,1%, Pitesti 12,5%, Targoviste 6,4%, Alexandria 6,4%, Calarasi 5,19%, Slobozia 3,7%, Giurgiu 3,1%.
Cea mai grea decizie va fi de luat, spune Dragnea, in regiunea in care se vor afla orase ca Brasov – 28,7%, Sibiu 25,7%, Targu Mures 15,2%, Alba Iulia 14,5%, Miercurea Ciuc – 4,2%, Sfântu Gheorghe – 2,4%, Sighişoara – 1,79%, Odorheiul Secuiesc- 1%
Citeste mai multe pe tema regionalizarii:
INTERVIURILE HotNews.ro