Ungaria și Slovacia au anunțat că se opun acordului UE privind migrația

Ungaria a afirmat că „respinge cu forţă” acordul convenit miercuri de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a modifica în profunzime sistemul european de azil şi migraţie, Budapesta refuzând să contribuie la mecanismul de solidaritate obligatorie între ţările membre, transmite Agerpres.

„Respingem cu forţă acest pact privind migraţia”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. „Nu vom lăsa să intre nicio persoană împotriva voinţei noastre”, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.

Slovacia se opune „oricăror cote obligatorii ale UE de relocare” a migranţilor sau amenzilor pentru neaplicarea acestor cote, a declarat miercuri la Budapesta ministrul de externe slovac Juraj Blanar, referindu-se la acordul privind pactul european pentru migraţie şi azil convenit de Consiliul UE şi Parlamentul European, relatează agenţiile EFE şi MTI.

„Ne opunem categoric ca Uniunea Europeană să interfereze în afacerile suverane ale Slovaciei. Aceasta nu este o chestiune în care UE să aibă competenţă. Nu suntem de acord cu asta”, a precizat ministrul slovac, care efectuează o vizită oficială în Ungaria.

Slovacia va reveni la solidaritatea flexibilă pe care a manifestat-o anterior, de pildă contribuind la protejarea frontierei sudice a Ungariei prin trimiterea de ofiţeri de poliţie acolo, a adăugat ministrul Juraj Blanar, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său ungar Peter Szijjarto.

Acesta din urmă a spus că „Bruxellesul poate fi sigur” că Ungaria şi Slovacia resping cotele obligatorii de refugiaţi. Szijjarto a cerut „elitei de la Bruxelles să stea departe de acest subiect” şi să nu mai încerce să impună măsuri asupra migraţiei pe care Ungaria le respinge.

„Respingem acest pact asupra migraţiei cât mai hotărât posibil. Nimeni în afară de noi nu poate decide cine intră în Ungaria” sau împreună cu cine trebuie să trăiască cetăţenii acestei ţări, a indicat ministrul ungar de externe.

Mai mult, a continuat el, Ungaria respinge „în modul cel mai hotărât” aplicarea de amenzi statelor UE care refuză să preia migranţi conform noului mecanism de redistribuire inclus în pactul convenit acum.

Atât Szijjarto cât şi Blanar au criticat de asemenea modul în care a fost adoptat acest pact, folosindu-se majoritatea calificată în Consiliul UE, în locul adoptării prin consens.

Reacțiile Ungariei și Slovaciei vin după ce miercuri dimineană, oficialii europeni au anunțat că UE a ajuns la un acord asupra unui nou set de reguli pentru gestionarea migrației și azilului.

Spania, Grecia şi Italia salută acordul privind migrația

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a apreciat că acordul este „fundamental” pentru ţara sa, întrucât va permite ameliorarea modului de gestionare a frontierelor şi gestionarea de o manieră mai umană şi coordonată a fluxurilor migraţiei.

Spania este una dintre principalele porţi de intrare a migranţilor în Europa, chiar dacă această ţară este adesea doar o etapă pentru aceşti migranţi veniţi din Africa, care se duc apoi în alte ţări din Uniunea Europeană, în special în Franţa.

Anul acesta, Spania s-a confruntat cu un număr record de migranţi din 2018 încoace, cu 52.945 de persoane intrate ilegal pe teritoriul său în perioada 1 ianuarie-15 decembrie, cu 76% mai mult decât în aceeaşi perioadă în 2022, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului de Interne spaniol.

Situat în largul coastei de nord-est a Africii, arhipelagul spaniol Canare a fost cu precădere confruntat anul anul acesta cu cea mai gravă criză a migraţiei pe care a cunoscut-o din 2006 încoace şi a înregistrat o creştere spectaculoasă a sosirilor de migranţi ilegali, originari majoritatea din Africa Subsahariană.

La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi-a exprimat „satisfacţia” faţă de acord, în timpul unui consiliu ministerial, susţinând că acesta este „un răspuns important” la eforturile Greciei de a se pune în aplicare o politică de imigraţie strictă, dar justă.

Grecia este, alături de Italia, în prima linie a sosirilor de migranţi care caută să ajungă în Europa pe Marea Mediterană, mai ales dinspre Turcia. De la începutul anului, circa 44.900 de persoane în căutare de azil în UE au sosit în Grecia, în principal pe insulele din Marea Egee apropiate de coasta turcă, cel mai mare număr din ultimii patru ani, potrivit Naţiunilor Unite.

De la sosirea sa la putere în 2019, premierul conservator al Greciei, care pledează pentru o linie dură în materie de migraţie, a fost acuzat că autorizează respingeri ilegale în mare şi de-a lungul frontierei terestre cu Turcia. În pofida anchetelor documentate ale ONG-urilor şi marilor media internaţionale, Mitsotakis a negat mereu aceste respingeri.

Acest acord european a intervenit în condiţiile în care Grecia a dat undă verde marţi unui permis de şedere condiţionat pentru migranţi fără acte instalaţi în ţară de peste trei ani şi care lucrează deja pe teritoriul grec. Această măsură, aspru criticată de aripa cea mai conservatoare a dreptei aflate la putere în Grecia, este menită să răspundă penuriei de mână de lucru, în special în sectorul agricol şi al construcţiilor.

Ministrul de interne italian, Matteo Piantedosi, a salutat acordul pe care l-a calificat drept o victorie pentru Italia. Pactul este rezultatul unor negocieri îndelungate, în care Italia a jucat întotdeauna un rol de lider pentru a stabili o soluţie echilibrată care să nu mai facă să se simtă singure ţările de frontieră ale UE, în special cele supuse presiunii migratorii, a declarat Piantedosi, citat de ANSA. Aprobarea pactului este un mare succes pentru Europa şi pentru Italia, care va putea acum să se bazeze pe noi reguli pentru a gestiona fluxurile migratorii şi a lupta împotriva traficanţilor de persoane, a adăugat ministrul italian.