Ungurii sunt clar pro-UE, dar ce îi cer ei lui Péter Magyar

Alegătorii maghiari doresc înainte de toate măsuri de redresare internă, au opinii împărțite în privința Ucrainei și nu sunt foarte dornici să renunțe la energia rusească, arată un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe, un think-tank cu sediul la Bruxelles.

Péter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat clar alegerile din 12 aprilie din Ungaria și își încep sâmbătă mandatul la guvernare, după 16 ani cu Viktor Orbán.

Așteptările sunt mari, pentru o țară cu o economie stagnantă, cu parte mare din fondurile UE blocate și probleme de corupție, după un deceniu și jumătate în care Fidesz, partidul fostului premier, a construit un sistem care a controlat statul.

Partenerii europeni așteaptă și ei ca Ungaria lui Magyar să adopte o atitudine mai constructivă față de Bruxelles și Ucraina, să fie mai prudentă în ceea ce privește Rusia, China și America lui Donald Trump și să nu mai reprezinte principalul obstacol în calea politicilor UE. 

Dar un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) în Ungaria, care observă în detaliu atât opinia alegătorilor declarați ai Tisza, cât și a celor Fidesz, arată că mandatul noului premier va fi unul complicat, sub presiunea așteptărilor diferite ale maghiarilor. 

Maghiarii, în ansamblu, sunt mai degrabă prudenți în privința susținerii Ucrainei, nu sunt gata să renunțe la energia din Rusia și vor, evident, ca Magyar să se preocupe mai întâi de problemele interne.

Ungurii au votat în primul rând împotriva lui Orbán 

Sondajul arată că, în mare parte, maghiarii care au ales Tisza au făcut-o mai degrabă pentru că doreau o „schimbare” decât pentru partidul în sine, un lucru subliniat și de comentatorii maghiari în discuțiile avute cu HotNews înainte de alegeri. 

În sondaj, cei mai mulți maghiari au explicat votul pentru partid, invocând dorința de schimbare sau de reformă sistemică (37%), sentimentul anti-Fidesz (30%) și exasperarea față de corupție și proasta gestionare a țării (17%). 

Doar 15% dintre alegătorii maghiari în general cred că viziunea Tisza sau calitățile liderului său au fost factorul principal al victoriei în alegeri.

Și alegătorii Tisza au indicat nemulțumirea față de Fidesz și dorința de schimbare drept principalele motive ale succesului electoral al partidului. 

Al doilea motiv cel mai des menționat de alegătorii Tisza a fost corupția din rândul partidului Fidesz și proasta gestionare a țării. 

Și doar 21% dintre alegătorii declarați ai Tisza cred că programul partidului Tisza a fost factorul principal al victoriei în alegeri.

Mandatul lui Magyar ar putea fi mai fragil decât pare

Răspunsurile, arată analiză ECFR, sugerează că mandatul partidului lui Magyar ar putea fi mai fragil decât ar putea sugera imaginile pline de entuziasm din noaptea alegerilor.

Adevărata provocare pentru Magyar începe acum: să-și definească propria viziune pentru Ungaria și să-și convingă alegătorii să-l susțină

Ungurii se uită în propria casă

Când vine vorba despre priorități, Magyar dispune de un mandat puternic pentru a se concentra pe chestiunile interne. 

În sondajul ECFR, când au fost invitați să enumere până la două dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Ungaria, maghiarii s-au concentrat pe chestiuni interne precum costul vieții (37%), starea serviciilor publice (33%), corupția și guvernanța (26%), creșterea economică și locurile de muncă (24%). 

În același timp, „relațiile cu UE” sunt menționate ca una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Ungaria de doar 15% dintre respondenți și de 21% dintre alegătorii partidului Tisza.

O mare majoritate a maghiarilor, 75%, cred că repararea economiei va fi o sarcină dificilă sau foarte dificilă și 55% cred același lucru despre repararea sistemului judiciar.

Teoretic, răspunsurile sugerează că Magyar ar putea avea o marjă de manevră, însă  analiza ECFR amintește că popularitatea premierului polonez Donald Tusk a scăzut destul de repede după alegeri, ceea ce arată mai degrabă că timpul este esențial.   

Maghiarii sunt clar pro-UE

Chiar dacă relativ puțini unguri consideră relațiile cu UE o prioritate pentru țara lor, aceștia se așteaptă totuși ca noul guvern să refacă legăturile Ungariei cu Bruxelles-ul.

La nivel național, aproape 80% dintre respondenți se așteaptă ca Ungaria să-și îmbunătățească relațiile în cadrul UE sub noul guvern. 

Aproape la fel de mulți se așteaptă ca Ungaria să obțină acces la fondurile PNRR, chiar dacă majoritatea nu cred că acest lucru va fi ușor.

Dacă Magyar ar reuși să deblocheze fondurile UE, aceasta ar fi prima realizare importantă a guvernului său. El s-a întâlnit deja la Bruxelles cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru a vorbi despre asta.  

Reluarea bunelor relații cu Bruxelles-ul pare de altfel să respecte pro-europenismul clar al cetățenilor maghiari. 

Potrivit sondajului, trei sferturi dintre unguri (73%) susțin apartenența țării lor la UE, cifrele pe fiecare partid în parte fiind diferite: 90% dintre alegătorii Tisza și 52% dintre alegătorii Fidesz. 

Și există chiar o majoritate la nivel național care dorește ca Ungaria să intre în zona euro.

Susținerea pentru Ucraina este limitată

Maghiarii au așteptat ca Budapesta să aprobe sprijinul financiar al UE pentru Ucraina (asta s-a întâmplat deja) și să-și îmbunătățească relațiile cu Kievul. 

Dar Magyar nu are mandatul necesar pentru un sprijin mai puternic pentru Kiev.

O majoritate a alegătorilor (54%) nu vor ca guvernul să deblocheze negocierile de aderare ale UE cu Ucraina, și chiar și alegătorii din Tisza sunt împărțiți în această privință: 41% ar fi de acord cu deblocarea, în vreme ce 43% s-ar opune. 

Majoritatea – atât la nivel național, cât și în rândul alegătorilor din Tisza – nu sunt de acord ca noul guvern să sprijine financiar Ucraina, iar un număr și mai mare sunt împotriva sprijinului militar.

Există două politici legate de Ucraina în care Magyar ar putea avea dileme – pentru că alegătorii Tisza sunt în dezacord cu majoritatea națională.

Întrebați dacă guvernul de la Budapesta ar trebui să permită tranzitul ajutorului militar către Ucraina prin Ungaria, țara în ansamblu se opune, dar alegătorii Tisza sunt în mare parte în favoarea acestui lucru. 

În mod similar, peste jumătate dintre unguri resping ideea ca Ucraina să devină în cele din urmă membră a UE, în timp ce alegătorii Tisza sunt în mare parte în favoarea acestui lucru.

Cei mai mulți maghiari vor ca Budapesta să importe în continuare energie din Rusia

Relațiile Ungariei cu Rusia, de care Budapesta rămâne puternic dependentă în ceea ce privește importurile de energie, aduc și ele dileme. 

Una dintre marile diferențe între alegătorii partidului Tisza și cei ai Fidesz este felul în care privesc „securitatea energetică”.

Primii consideră rareori „securitatea energetică” drept una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă Ungaria, în timp ce aceasta este în mod constant „cea mai importantă” chestiune pentru alegătorii Fidesz.  

Dar chiar dacă „securitatea energetică” nu se află în fruntea preocupărilor alegătorilor Tisza, importanța acesteia pare să se contureze. 

Înainte de alegeri, două treimi dintre susținătorii Tisza erau în favoarea încetării achiziționării de hidrocarburi din Rusia și doar un sfert erau împotrivă. Această orientare politică clară nu mai există. 

Acum, puțin sub 50% dintre alegătorii din Tisza susțin renunțarea la energia rusă, în timp ce 38% se opun. 

La nivel național, majoritatea maghiarilor (52%) se opun încetării importurilor de energie din Rusia.

Continuarea importurilor de energie din Rusia – o politică pe care Magyar a sugerat-o deja – ar putea genera tensiuni cu Bruxelles și cu alte capitale europene, observă ECFR.

Partenerii europeni ar putea ajunge la concluzia că noul guvern nu depune suficiente eforturi pentru a-și încheia dependența și că subminează unitatea UE, obținută cu greu în această chestiune. 

Orban a contestat în instanță regulamentul REPowerEU privind interzicerea gazului rusesc până în septembrie 2027. Nu este clar dacă Magyar va susține această acțiune sau nu.

O agendă progresistă

Sondajul ECFR arată și complexitatea alegătorilor Tisza. Majoritatea îmbrățișează elemente-cheie ale agendei progresiste (de exemplu, în ceea ce privește clima și drepturile comunității LGBTQ+). 

Totuși, acest lucru nu îi împiedică să susțină și politicile tradiționale privind familia.

O majoritate covârșitoare a alegătorilor Tisza, precum și a publicului maghiar, își doreșt ca noul guvern să aibă o politică climatică ambițioasă. 

Apoi, alegătorii Tisza doresc în mod clar (71%) ca noul guvern să protejeze drepturile comunității LGBTQ+, o opinie care se regăsește și în rândul opiniei publice la nivel național (49%), chiar dacă alegătorii Fidesz se opun în mare parte acestui lucru. 

Alegătorii Tisza susțin însă totodată politicile privind familia tradițională (cum ar fi stimulentele pentru căsătorie și pentru a avea copii). 

Sondajul ECFR a fost realizat online în Ungaria, de Stratega Research și Mandate Research, în perioada 17-27 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.001 de cetățeni adulți.