Universitatea de Vest din Timisoara anunta ca analizeaza preluarea prin fuziune a Universitatii Eftimie Murgu din Resita

Universitatea de Vest din Timisoara anunta ca „studiaza cu maxima seriozitate si aplecare posibilitatea unei preluari printr-o fuziune prin absorbtie a Universitatii Eftimie Murgu din Resita”. Amintim ca procurorii au descins vara asta la Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita, al carei rector este sotia lui Sorin Frunzaverde, si 4 fosti profesori si un student au fost trimisi in judecata pentru fapte de coruptie.

• Patru fosti profesori si un fost student de la Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita, judetul Caras-Severin, au fost trimisi in judecata in august 2015, pentru fapte de coruptie, potrivit Mediafax.

• Potrivit procurorilor, cei patru i-ar fi sprijinit pe mai multi studenti sa promoveze anumite examene. Mai mult, studentii ar fi primit note mai mari in schimbul unor sume de bani sau al unor favoruri sexuale.

Universitatea de Vest din Timisoara (UVT) sustine ca „poate contribui la transformarea in mai bine a Universitatii de la Resita aflata intr-o multipla criza: atat de imagine, cat si financiara”. De asemenea, UVT aminteste fuziunea realizata in anul 2012 intre Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca si Universitatea de Nord din Baia Mare, care „este pana in momentul de fata una pozitiva”.

Institutia de invatamant superior precizeaza, insa, ca problemele identificate de universitatile care au facut prima fuziune „trebuie sa ne dea si noua de gandit: un conservatorism defensiv, o participare slaba a autoritatilor locale si o tentatie de revenire/recadere la situatia de inainte de fuziune”.

Citeste mai jos comunicatul integral trimis de Universitatea de Vest din Timisoara:

„Universitatea de Vest din Timisoara studiaza cu maxima seriozitate si aplecare posibilitatea unei preluari printr-o fuziune prin absorbtie a Universitatii Eftimie Murgu din Resita. O asemenea transformare organizationala trebuie facuta cu profesionalism managerial si atentie la detalii.

Fuziunea universitatilor este o tema importanta in managementul academic. Recent, ea a fost si subiectul unui volum de studii editat de catre UEFISCDI la prestigioasa editura Springer. Fie ca este vorba despre universitati metropolitane obtinute prin unificarea tuturor universitatilor dintr-o localitate, fie despre consolidarea invatamantului superior la nivel regional, ideea a fost de multe ori reiterata. Exista avantaje care deriva din utilizarea in comun a infrastructurii de cercetare, educatie si servicii, precum si in crearea unor universitati mari si complexe care pot obtine o vizibilitate si un prestigiu mai mare. Exista insa si o serie de probleme si bariere.

La nivel national au existat deja initiative legislative pe aceasta tema (legea nr. 287/2004 republicata 2014), iar la nivel international putem urmari experiente atat de diverse precum cele din Ungaria (unificarea universitatilor din Debrecen intr-o universitate metropolitana in 2000) sau Australia (unificarea colegiilor). Unificari fortate sau voluntare de universitati au avut loc in tari cu sisteme educationale atat de puternice precum: Olanda, Germania, Statele Unite, Marea Britanie sau Finlanda.

Este de mentionat ca potentiala fuziune dintre UVT si UEM nu ar fi primul caz de acest tip nici in Romania. Experienta fuziunii dintre Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca si Universitatea de Nord din Baia Mare in anul 2012 este pana in momentul de fata una pozitiva. In acel caz exista o baza istorica de colaborare intre cele doua universitati datand din vremea de inainte de 1990 cand Institutul de Subingineri Baia Mare era coordonat de catre Politehnica din Cluj-Napoca. Exista insa si o serie de similitudini intre fuziunea din nordul tarii si cea pe care o discutam acum: proximitatea geografica, dimensiunile ca numar de studenti, compatibilitatile partiale in ceea ce priveste programele de studii. Procesul de fuziune a durat in acest caz de la prime contacte in aprilie 2010, pana la primele cursuri ale universitatii rezultate in octombrie 2012, fiind ca atare un proces laborios si temeinic. O descriere si analiza a fuziunii dintre Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca si Universitatea de Nord din Baia Mare ne sta la dispozitie gratie unui studiu foarte valoros al profesorilor Radu Munteanu si Dan Calin Peter de la UTC-N. Principalele probleme identificate de catre ei in experienta fuziunii trebuie sa ne dea si noua de gandit: un conservatorism defensiv, o participare slaba a autoritatilor locale si o tentatie de revenire/recadere la situatia de inainte de fuziune. Ne incurajeaza insa rezultatele pozitive ale acestui precedent.

Dorim sa trecem in revista in continuare principalele rezultate de cercetare obtinute la nivel mondial pe aceasta tema. Ce stim de fapt din experientele de pana acum? Ce a mers, ce nu a mers? Care sunt conditiile succesului atat cat putem decela?

Un studiu al lui Ole-Jacob Skodvin publicat in 1999 in revista Tertiary Education and Management analizeaza experienta unor fenomene de unificare de universitati din 10 tari dezvoltate, cu sisteme de invatamant mature si performante (SUA, Canada, Australia, Norvegia, Suedia, Olanda, Belgia, Germania, Marea Britanie si Finlanda). Autorul gaseste ca unificarile au insemnat mereu schimbari radicale pentru organizatii, ducand chiar la diferente esentiale la nivelul a ceea ce el numeste ‘sufletul’ organizational. Schimbarile sunt descrise ca fiind drastice si dramatice. Unificarile au fost folosite ca metode de management al sistemului cel mai adesea in cunostinta de cauza, tocmai pentru a modifica radical sistemele sau subsistemele la care au fost aplicate. In conditiile sistemului romanesc, o astfel de reforma radicala poate ridica importante riscuri, dar si mai importante oportunitati. Vom enumera rezultatele prezentate de Skodvin alaturi de scurte comentarii referitoare la situatia care ne retine acum interesul, posibila fuziune dintre Universitatea de Vest din Timisoara si Universitatea Eftimie Murgu din Resita.

1. Unificarile de succes nu sunt nici o data casatorii intre parteneri egali. Experienta arata ca atunci cand intr-o unificare o universitate puternica aduna in jurul ei universitati mai mici, mai vulnerabile, sansele de succes sunt mai mari. Este si cazul actual. UVT este o universitate prestigioasa, solida, care poate contribui la transformarea in mai bine a Universitatii de la Resita aflata intr-o multipla criza: atat de imagine, cat si financiara. Cultura organizationala a universitatii puternice se impune asupra partenerului mai slab. Pentru personalul universitatii mai puternice, fuziunea are efecte reduse. Pentru cel al universitatii mai slabe, schimbarea de status duce pe termen mediu si lung la o serie de avantaje: un prestigiu crescut, oportunitati profesionale crescute, o mai mare siguranta a locului de munca, o oferta academica superioara pentru studentii ei, etc.

2. Proximitatea geografica este esentiala. Proiectele de tip metropolitan au sanse mai bune de reusita decat universitatile distribuite pe mai multe orase. Chiar daca in cazul de fata nu este vorba despre o universitate metropolitana, proximitatea regionala geografica si chiar si culturala este indeplinita. Proximitatea este importanta si managerial, echipele din cele doua universiati trebuie sa fie in contact permanent, si sa construiasca o relatie de incredere.

3. Unificarile produc universitati mai reziliente. Acesta este un punct esential al demersului nostru. Daca universitatea din Resita este in momentul de fata extrem de vulnerabila, fuziunea va scoate invatamantul superior resitean din zona de nesiguranta. Rezilienta crescuta este probabil argumentul cel mai puternic in favoarea fuziunii, cel putin din perspectiva universitatii resitene.

4. In orice unificare exista un potential conflict intre tentatia de a conserva cat mai mult posibil din status-quo si sansa de a profita cat mai mult de pe urma unificarii (de exemplu in acoperirea orelor, in formarea departamentelor, etc.). Nu exista aici nici o regula de bune practici pe care sa o cunoastem. Deciziile manageriale trebuie insa luate cu mare grija pentru a rezolva problemele cunoscute care au dus la criza organizationala, dar si pentru a aliena cat mai putin partenerii de dialog.

5. Scopurile organizationale intra adesea in conflict cu interese personale. Acest lucru poate fi un risc si in situatia de fata. Consideram insa ca in conditiile in care supravietuirea organizationala este esential periclitata, alte interese personale ar putea avea o mai mica importanta.

6. Unificarile au efecte negative asupra nivelului de stres al personalului didactic si nedidactic. Creste teama, insecuritatea, etc. Toate acestea trebuie recunoscute si compensate cat de mult se poate, ideal prin cresteri de venit (oportunitati de proiecte de cercetare, plata cu ora, etc.). In cazul de fata, cresteri de venit sunt dificil daca nu chiar imposibil de oferit, se poate insa asigura o cresterere a siguranta locului de munca si al veniturilor salariale.

7. Unificarile care au avut loc pe baza unor decizii organizationale (bottom-up) au fost in general mai de succes decat cele dictate de la nivel guvernamental (top-down). In cazul nostru, conditia unei decizii bottom-up este indeplinita, sansele unui succes managerial fiind astfel crescute.

8. Unificarile au loc cel mai adesea pe fondul unor crize financiare ale sistemului. Motivatiile economice sunt esentiale si trebuie discutate cat mai clar. In plus, e nevoie de un leadership puternic care sa impuna teluri acceptate cat mai larg, prezentate ca fiind esentiale pentru supravietuirea institutionala. Avem nevoie aici de participarea leadership-ului ambelor universitati.

9. Problemele de eficientizare administrativa au fost cel mai adesea determinante in realizarea unor unificari de succes. Daca eficientizarea prin reorganizare are loc repede si este recunoscuta ca atare de catre personalul universitatilor, unificarea este acceptata mai usor si are efecte pozitive.

10. In fine, dar nu in ultimul rand, fuziunea trebuie sa aiba ca si tinta finala o oferta educationala mai buna pentru studenti, o mai buna conectare la necesitatile pietei muncii locale si regionale si cresterea sanselor de dezvoltare economica, culturala si sociala a orasului si a regiunii. Profitand in oras de oferta UVT, Resita urca pe o treapta academica superioara conectandu-se la nivelul cercetarii si educatiei europene si mondiale„.

Ce spune legea educatiei din 2011 despre fuziune

Art. 194

(1) Pentru promovarea calitatii si cresterea eficientei sistemului de invatamant superior, pentru cresterea vizibilitatii internationale si pentru concentrarea resurselor, universitatile de stat si particulare pot:

a) sa se constituie in consortii universitare, potrivit legii;

b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant superior cu personalitate juridica.

(2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consortii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbtie. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor fuzionate, conform unei metodologii adoptate in acest sens prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea CNFIS.

(3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de invatamant superior de stat se face, de regula, in jurul institutiilor din categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie si tinand cont de proximitatea geografica.

Potrivit primului clasament al universitatilor din Romania realizat de un organism international de evaluare, in 2011, Universitatea de Vest din Timisoara este prima clasata in categoria Universitatilor de Educatie si Cercetare Stiintifica (categoria a II-a), iar Universitatea „Eftimie Murgu” din Resita este in ultima categorie valorica – Universitatille Centrate pe Educatie -, impreuna cu universitatile private.

Informatii de context

In urma cu trei zile, Universitatea de Vest din Timisoara anunta ca membrii conducerii Universitatii Eftimie Murgu din Resita i-au cerut sa analizeze posibilitatea fuziunii prin absorbtie. „Cele doua universitati au ajuns la acest moment ca urmare a unor discutii ce au avut loc pe perioada verii, intr-un demers care va fi agreat si de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice in situatia in care va exista un consens intre cele doua institutii”, preciza UVT.

„UVT nu a ramas indiferenta la pericolul ca unul din judetele cu cel mai mare potential de dezvoltare din Romania sa ramana, peste noapte, fara posibilitatea de a desfasura activitati in invatamantul superior”, a explicat Universitatea, facand referire la „abaterile de la etica si deontologia profesionala a mai multor cadre didactice” de la Universitatea Eftimie Murgu din Resita si la „mari dificultati financiare care pun sub un serios semn al intrebarii existenta universitatii”.

Reprezentantii UVT au declarat ca, „in mod oficial, in sedinta comuna a Consiliului de Administratie si a Senatului UVT din data de 7 septembrie 2015, s-a hotarat demararea negocierilor pentru absorbtia de catre UVT a UEMR. Totodata, a fost numita si comisia care va reprezenta UVT in acest demers. Mandatul acestei comisii este de a armoniza termenele si procedurile si de a intocmi acordul de fuziune prin absorbtie, acord ce urmeaza apoi a fi aprobat de catre senatele celor doua universitati si inaintat ministerului de resort”.