UNJR ii cere premierului Ciolos sa vina cu o solutie la problema salariilor magistratilor si acuza ministrul justitiei ca a provocat  criza, haos institutional si conflict intre puterile statului

Presedinele UNJR, Dana Girbovan, i-a transmis, miercuri, o scrisoare deschisa premierului Dacian Cilos in care ii solicita sa propuna o solutie la problema salariilor magistratilor pe care sa o discute joi la intalnirea de la sediul CSM. Magistratii vor ca ordonanta prin care s-au marit salariile profesorilor si medicilor sa li se aplice si lor, insa guvernul se opune pe motiv ca aplicarea hotararilor judecatoresti la toti magistratii ar duce la o crestere a salariilor acestora cu 18%. Girbovan o acuza pe Raluca Pruna, ministrul justitiei, ca „prin atitudinea sfidatoare” ar fi provocat o criza si haos institutional.

• De notat ca magistratii si-au camuflat revendicarile pur salariale intr-un asa numit Memorandum al problemelor din justitie, insa la ultimele negocieri cu reprezentantii Guvernului s-a discutat, la fel ca in scrisoarea de mai jos, doar problema banilor.

Redam mai jos integral scrisoarea deschisa trimisa premierului Dacian Ciolos de presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dana Girbovan:

„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) va solicita sa transmiteti prin Ministrul Justitiei Raluca Pruna o propunere de solutie pentru iesirea din actuala criza cauzata de adoptarea OUG 43/2016 si de existenta a numeroase probleme in sistemul judiciar, sintetizate in “Memorandumul privind justitia”, pentru intalnirea pe care o vom avea pe data de 06.10.2016 la Consiliul Superior al Magistraturii.

1. Va scriem direct deoarece dialogul cu reprezentantii Guvernului pe care il conduceti, fie in cadru organizat, fie prin declaratii publice, nu a condus la o solutionare a crizei, in conditiile in care reprezentantii Guvernului isi fundamenteaza pozitia pe o mentalitate institutionala profund eronata, care plaseaza practic sistemul de justitie in subordinea Executivului.

Justitia, potrivit Constitutiei, este o putere in stat alaturi de Executiv si Legislativ, ceea ce inseamna ca intreg corpul magistratilor formeaza unul dintre cei trei piloni pe care este asezat statul de drept.

Comparatia, asadar, facuta de reprezentanti ai Guvernului intre magistrati, care sunt o putere de sine statatoare, cu diverse sectoare bugetare din subordinarea Executivului este profund eronata ca principiu, iar o astfel de mentalitate a condus la tipul de conflict instititutional pe care-l avem azi intre puterea Executiva si Judecatoreasca.

Acest conflict a fost generat in special de actiunile Ministrului Justitiei Raluca Pruna care, pe langa neintelegerea modului cum functioneaza institutiile intr-un stat de drept, a gestionat in mod total neprofesionist relatia cu magistratii si personalul auxiliar, evitand sa discute in mod real problemele ridicate de acestia. In locul unei abordari focalizate pe solutii la problemele ridicate, aceasta a recurs, in mod inadmisibil, la un discurs manipulatoriu, incompatibil cu demnitatea pe care o ocupa.

2. La sfarsitul intalnirii pe care am avut-o pe data de 23 septembrie am agreat cu Ministrul Justitiei Raluca Pruna ca se va consulta cu dumneavoastra si cu restul ministrilor si va avansa o propunere din partea Guvernului de iesire din aceasta criza. Aceasta nu doar ca nu a venit cu o astfel propunere, ci, mai mult, prin interviul pe care l-a avut pe data de 29 septembrie a amplificat si mai tare conflictul pe care l-a generat.

La aceasta s-au adaugat “raspunsurile” pe care le-a dat ieri unor publicatii, unde Ministrul Pruna a scos in evidenta pensiile pe care unele persoane care au lucrat un magistratura le-ar avea. Pe langa faptul ca discutia despre pensii nu are legatura cu problema de fata, legata de OUG 43/2016, informatiile transmise publicului nu au la baza date detinute de Ministerul Justitiei, dupa cum declara chiar aceasta institutie.

E important de notat ca pe data de 20 septembrie, cu trei zile inaintea intalnirii cu reprezentantii magistratilor, Ministrul Pruna a scris un mesaj pe Facebook prin care a introdus in discutii o serie de chestiuni ce nu aveau legatura cu actuala criza dintre puterea Executiva si Judecatoreasca. Acum, tot cu trei zile inaintea intalnirii din 6 octombrie, Ministrul Pruna face apel la alte informatii incomplete si inexacte cu scopul de a ascunde problema de fond cauzata de ordonanta de urgenta pentru care si-a dat acordul.

Ministrul Justitiei arata prin acest comportament ca nu e un partener de discutii de buna credinta si compromite pozitia Executivului in discutiile cu puterea Judecatoreasca.

Este inadmisibil ca Ministrul Justitiei sa continue sa manipuleze opinia publica, insinuand ca drepturile recunoscute prin hotarari judecatoresti se situeaza in afara legii si ca acestea ar putea fi analizate distinct de drepturile recunoscute de lege.

OUG 20/2016 a avut ca scop inlaturarea inechitatilor salariale existente in sistemul public, prin egalizarea acestora la nivelul cel mai mare in plata in functii similare.

Dupa adoptarea acestei ordonante de urgenta, Ministrul Justitiei Raluca Pruna – persoana care emite ordinele de salarii pentru judecatori si care se presupune ca si cunoaste continutul acestora – constata ca salariile cele mai mari in plata cuprind drepturi recunoscute prin hotarari judecatoresti si ca acest cuantum in plata nu ar fi fost avut in vedere de Guvern in momentul adoptarii ordonantei.

In loc sa isi asume aceasta eroare, Ministrul Muncii Dragos Pislaru, secondat de Ministrul Justitiei Raluca Pruna, acuza judecatorii de “rea credinta” si interpretare abuziva. Cel putin Ministrul Pislaru a avut decenta sa retracteze acele afirmatii.

Mai grav, Guvernul a adoptat o noua ordonanta de urgenta, 43/2016, care agraveaza situatia, pentru ca prevede in mod explicit ca “pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, se iau in considerare numai drepturile salariale prevazute in actele normative privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti”.

Cu alte cuvinte, Guvernul admite ca legea poate fi disociata de hotararile judecatoresti, care nu fac altceva decat sa aplice legea si sa restabileasca legalitatea atunci cand legea este incalcata.

Daca Ministrul Justitiei – care avizeaza legalitatea actelor Guvernului – are asemenea carente in intelegerea unor chestiuni fundamentale de drept si separatie a puterilor, este de neimaginat cum nimeni din Guvern nu a inteles gravitatea si enormitatea unei asemenea prevederi in OUG 43/2016, care nu face altceva decat sa nege rolul fundamantal al judecatorului de a “rosti legea”.

Disociind drepturile prevazute de lege de drepturile recunoscute prin hotararile judecatoresti pronuntate in numele legii, Guvernul scoate prin OUG 43/2016, de fapt, puterea judecatoreasca in afara legii.

3. Atitudinea ministrului Raluca Pruna de a-i trimite pe magistrati la Ministerul Muncii pentru problema salariala reflecta nu doar dispretul acesteia fata de corpul magistratilor, ci si dispretul fata de lege si atributiile pe care le are ca ministru al justitiei.

Problema ridicata de magistrati nu este una de “oportunitate”, deoarece nu negociem mariri de salarii, asa cum in mod nefondat si manipulatoriu se repeta in spatiul public.

Problema pe care o ridicam este de “legalitate”, pentru care Ministrul Justitiei Raluca Pruna trebuie sa raspunda. Eschivarea permanenta a domniei sale arata ca evita sa isi asume raspunderea ce ii revine in calitate de ministru al justitiei.

Mai mult, este important de retinut ca magistratii nu au contracte de munca, nu sunt supusi legislatiei muncii si nu au angajator in sensul Codului muncii, motiv pentru care Ministerul Muncii nu este un partener de dialog pentru noi in rezolvarea acestei crize.

4. Un alt aspect este manipularea opiniei publice cu privire la salariile judecatorilor, reprezentantii Guvernului indicand salarii de peste 10.000 de lei, insinuand ca acestea ar fi norma. In realitate, marea majoritate a judecatorilor activeaza la instantele de fond, unde salariile sunt intre 3.500-8.000 de lei.

In acelasi timp insa, salarille juristilor din Ministerul Justitiei sunt egale sau mai mari decat cele ale judecatorilor de la curtile de apel, iar asimilatii judecatorilor din cadrul ministerului au salarii ce depasesc 12.000 de lei.

Ipocrizia Ministrului Justitiei Raluca Pruna – cu scopul de a induce cetatenilor imaginea ca magistratii ar fi bugetari de lux – este intolerabila, in contextul in care Romania aloca pentru instante unul dintre cele mai mici bugete pe cap de locuitor din Uniunea Europeana.

Agresivitatea declaratiilor ministrei Pruna si atitudinea sfidatoare a acesteia fata de puterea Judecatoreasca, precum si amenintarile voalate pe care le-a transmis, au condus – pe fondul unor probleme acute din sistem – la actuala criza.

Pana in acest moment peste 60% din instante au adoptat “Memorandumul privind justitia” care cuprinde, punctual, chestiuni esentiale pentru buna functionare a justitiei intr-un stat de drept, inclusiv eliminarea inechitatilor salariale.

In acelasi timp, zeci de instante au adoptat si alte forme de protest fata de atitudinea publica sfidatoare a Ministrului Justitiei Raluca Pruna in raport cu judecatorii. De asemenea, sute de grefieri se alatura protestelor.

In acest context, Ministrul Justitiei Raluca Pruna continua o atitudine de fronda fata de sistemul judiciar, refuzand cu obstinatie o implicare adecvata pentru aplanarea acestei crize pe care ea insasi a generat-o.

Am dat timp Guvernului pe care il conduceti sa analizeze situatia si sa vina cu o propunere de solutie pentru a-si corecta propria greseala, lucru care pana acum nu s-a intamplat.

Va solicitam public sa veniti cu o propunere de solutie pentru iesirea din actuala criza, pe care sa o putem analiza pe data de 6 octombrie.

Ceea ce ramane dupa acest ministru al justitiei este un haos institutional si un conflict intre puteri care va fi decontat de toti cetatenii ce se adreseaza justitiei. Speram ca Guvernul sa inteleaga gravitatea situatiei si sa vina cu o solutie de reintrare in legalitate si iesire din aceasta criza institutionala.

Va asiguram de intreaga noastra deschidere pentru solutionarea acestei crize cat mai curand posibil. „