Unul dintre inițiatorii legii privind femicidul s-a abținut la votul din Senat. Cum explică senatorul
Proiectul a fost luni adoptat de Senat cu o majoritate de 97 de voturi „pentru” și un singur vot împotrivă. 7 senatori s-au abținut, unii pentru că consideră că „valoarea vieții este una” indiferent de sex sau pentru că proiectul aduce o „suprareglementare”. Alții, s-au abținut din greșeală. Este cazul lui Ninel Peia, care este și inițiator al proiectului.
Contactat de HotNews pentru a-l întreba de ce s-a abținut de la vot, deși figurează ca inițiator al legii, Ninel Peia a explicat că a votat așa dintr-o „eroare”. Întrebat dacă voia să voteze pentru, senatorul a răspuns: „Da, normal. Nu mi-am schimbat opinia absolut deloc”.
Ninel Peia, senator care a fost ales pe listele partidului S.O.S România condus de Diana Șoșoacă și care e acum membru în grupul PACE – Înainte România, a semnat proiectul de lege care introduce termenul de femicid în legislația din România și îl pedepsește la fel ca omorul calificat.
Este inițiativa legislativă cu cel mai mare număr de susținători din istoria post-decembristă a Parlamentului României: au semnat proiectul 273 din cei 464 de parlamentari, fiind semnat de reprezentanți din toate partidele parlamentare.
Cine s-a abținut la vot
S-au abținut de la vot: Corneliu Negru (AUR), Cristian Vântu (AUR), Virgiliu George Vlăescu (AUR), Ștefan Borțun (PACE, Înainte România – ales pe listele POT), Nadia-Cosmina Cerva (PACE, Înainte România – aleasă pe listele S.O.S România), Ninel Peia (PACE, Înainte România – ales pe listele S.O.S România), Ioan Cristian Rusu (PACE, Înainte România – ales pe listele S.O.S România).
Un singur senator a votat împotriva – Gheorghe Vela, care a devenit neafiliat atunci când grupul POT de la Senat a fost dizolvat pentru că nu mai avea destui membri.
Cum argumentează oponenții proiectului de lege
Luni, în timpul dezbaterilor proiectului de lege din plenul Senatului, Gheorghe Vela, a spus de la tribună că se va abține de la vot, chiar dacă ar fi vrut să voteze „împotrivă”. El a spus că inițiatorii legii bagatelizează Codul Penal.
„Voi vota «abținere». Aș fi vrut să votez «împotrivă» pentru trei considerente. Urăsc ipocrizia și fățărnicia care poate să cuprindă chiar și Parlamentul. În sesiunea trecută, au fost două inițiative legislative ale soților Ionescu, deputați, foști membri POT, care au venit cu legea «Întâi Femeia». Au fost respinse de către Senatul nostru. Încă o problemă, avem o suprareglementare. Avem legea ordinului de protecție. Ce facem? Bagatelizăm Codul Penal? Valoarea vieții este una. Nu că e femeie sau bărbat. Avem viață umană. A ființei umane”, a declarat senatorul.
Proiectul de lege la care făcea referire Gheorghe Vela a fost inițiat de deputații Monica Ionescu și Radu-Mihail Ionescu. Cei doi au ajuns în Parlamentul României pe listele POT, dar au fost excluși din partid în februarie 2025. Proiectul viza modificarea Codului Penal astfel încât vătămarea fătului în perioada sarcinii sau în timpul nașterii să fie pedepsită cu închisoare de la 3 la 7 ani. Legea actuală, prevede pedeapsa cu închisoare doar pentru vătămarea fătului în timpul nașterii.
Alături de senatorii AUR și Gheorghe Vela, Cosmina Cerva care s-a abținut de la vot a criticat faptul că proiectul de lege va genera o suprareglementare care va aduce dificultăți avocaților, judecătorilor și victimelor:
„Codul Penal reglementează agravanta atunci când vorbim de fapte săvârșite și împotriva femeilor. De ce vrem să suprareglementăm, în condițiile în care Codul Penal este îndestulător? Doar pentru a pune greutăți și piedici celor care aplică aceste coduri. Vă spun în calitate de avocat penalist că aceste coduri, intrate în vigoare prin 2014, prin asumare de către Guvernul Boc, sunt cele mai proaste coduri din istoria României. Dacă venim și le facem și mai proaste înainte să le îndreptăm, nu facem decât să îngreunăm și activitatea avocaților, și a judecătorilor, dar în special a victimelor”.
„Ce veți face cu crimele împotriva persoanelor non-binare, a transsexualilor, a bisexualilor?”
La finalul ședinței de plen, după finalizarea voturilor, senatorii au fost invitați să își explice votul. Senatorul AUR, Cristian Vântu care s-a abținut de la vot s-a întrebat retoric de la tribună ce se va întâmpla cu crimele împotriva minorităților sexuale:
„Deși partidul meu a votat «pentru», a trebuit să mă abțin pentru că consider că toți suntem egali în fața legii, indiferent de rasă, de convingeri politice, religioase și indiferent de sex. În afară de asta mă întreb ce veți face cu crimele împotriva persoanelor non-binare, a transsexualilor, a bisexualilor? Unde le veți încadra? La homicid sau la femicid? Ați deschis o cutie a Pandorei care ne duce în ridicol”, a spus senatorul Vântu.
În 2025, odată la 3 zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie
Site-ul de investigații Snoop a realizat, în octombrie, o hartă a femicidelor în România. În medie, la fiecare trei zile ale anului 2025, un bărbat a încercat să omoare o femeie. De la începutul lui 2025 până pe 7 ianuarie 2026 au fost 65 de cazuri de femicid.
Potrivit ONU, OMS și Convenției de la Istanbul, femicidul înseamnă uciderea intenționată a unei femei sau fete, adesea comisă de către un bărbat / partener intim, ca urmare a unor sentimente de ură.
Legea care a fost ieri adoptată de Senat cu 97 de voturi „pentru”, un vot „contra” și 7 abțineri introduce pentru prima oară în legislația din România termenul de „femicid”.
De asemenea, proiectul introduce în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat. Faptele de omor comise asupra fostului soț/soție, concubin, partener sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur. Dacă proiectul va deveni oficial lege, femicidul poate fi pedepsit la fel ca omorul calificat, cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să fie adoptată de Camera Deputaților și apoi să fie promulgată de președintele Nicușor Dan. Ea mai poate fi atacată la Curtea Constituțională înainte de promulgare.
INTERVIURILE HotNews.ro