Sari direct la conținut

UPDATE Astăzi aflăm propunerea de premier a lui Iohannis, după o nouă rundă de consultări cu Orban, Barna și Kelemen / Declarațiile lui Barna și Kelemen, după discuția cu președintele

HotNews.ro
Klaus Iohannis, Foto: Presidency.ro
Klaus Iohannis, Foto: Presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis este așteptat să anunțe marți premierul desemnat, funcție pentru care este favorit Ludovic Orban. Anunțul ar urma să fie făcut de șeful statului la finalul unei noi runde de consultări în formulă restrânsă, de această dată cu Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor. USR, ALDE și UDMR au anunțat până acum condițiile pentru sprijinirea unui guvern liberal. După ce în USR au existat voci care au cerut intrarea la guvernare, luni seară a avut loc o ședință în partid în care s-a decis ca Uniunea să meargă pe ideea inițială, de a nu intra la guvernare, iar Dan Barna să meargă la consultările cu Iohannis „cu un mandat clar pentru stabilirea unui calendar pentru alegeri anticipate”. De asemenea, USR a anunțat că „parlamentarii Uniunii ar putea analiza acordarea votului de învestitură unui cabinet de tranziție, cu anumite condiții care să demonstreze voința unei majorități parlamentare pentru reforme”.

UPDATE 13.02 La această oră este la consultări cu Iohannis liderul PNL, Ludovic Orban

UPDATE 13.00 Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat după consultările de la Cotroceni că formaţiunea pe care o conduce nu acordă nimănui un cec în alb şi că va putea spune dacă va susţine sau nu viitorul guvern după anunţarea numelui premierului desemnat.

UPDATE 12.19Dan Barna, primul care a intrat la consultări, insistă cu alegerile anticipate, după consultările de la Cotroceni. Mesaj pentru Iohannis: Dacă vreți cu adevărat să scăpăm țara de PSD, aveți curajul să facem acum anticipate

Iohannis a anunțat, joi după-amiază, după consultările cu reprezentanții partidelor parlamentare, de la care PSD a lipsit, că luni sau cel târziu marți va desemna un prim-ministru, el spunând că este nevoie să se instaleze urgent un nou guvern, de tranziție, și că este destul de clar că ne îndreptăm spre guvern PNL sau în jurul PNL. ”Consultările începute astăzi vor fi continuate luni, poate chiar și marți, într-o formulă mai restrânsă, pentru a clarifica foarte bine ce trebuie făcut și de ce trebuie făcut. Însă vreau să știe toată lumea că eu intenționez să fac repede o desemnare”, a spus șeful statului.

Din punct de vedere al componenței politice, prima variantă, și cea mai probabilă, este a unui guvern monocolor. A doua variantă este o echipă PNL-PMP, potrivit unor surse din partid, liberalii fiind dispuși să dea partidului condus de Eugen Tomac două ministere.

Ponta și Tăriceanu, consultări luni la Cotroceni. Condițiile pentru susținerea Guvernului

Luni, au fost la consultări cu președintele Klaus Iohannis liderii PMP, Eugen Tomac, Pro România, Victor Ponta, și ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

Victor Ponta a declarat luni seară, la Digi 24, că în cursul zilei a avut o întâlnire cu președintele Iohannis, la Cotroceni, precizând că au avut o discuție „clară și scurtă”. „Președintele urmează să facă mâine (marți – n.r.) anunțul privind primul-ministru și să vedem ce se întâmplă”, a mai spus Victor Ponta. El a precizat că nu i s-a cerut să susțină un guvern monocolor PNL și, de altfel, nici n-o va face.

La rândul său, Tăriceanu a declarat luni seară că ALDE nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el. „A fost o discuție prealabilă anunțului pe care președintele urmează să îl facă mâine (marți -n.r.) în legătură cu premierul desemnat. Sigur că e firesc ca președintele, în calitatea pe care o are și în prerogativele constituționale pe care le cunoaștem, să facă aceste consultări pentru a vedea dacă propunerea pe care dorește să o facă întrunește în final suportul necesar, majoritatea, mai bine spus, necesară pentru a primi votul de învestitură, mă refer la premier, împreună cu echipa lui și programul de guvernare aferent”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la Digi 24. Chestionat dacă i-a transmis șefului statului care sunt condițiile ca ALDE să susțină noul Guvern, Tăriceanu a spus că parlamentarii formațiunii nu ar vota un Executiv din care să facă parte PMP al lui „Petrov, informatorul Securității”.

Astăzi merg la consultări Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor. USR merge la Cottroceni cu mandat clar pentru anticipate și condiționează susținerea Guvernului în Parlament

Marți, înaintea anunțului așteptat, Klaus Iohannis va avea noi consultări cu liderii PNL, Ludovic Orban, USR, Dan Barna, și UDMR, Kelemen Hunor.

După ce au existat voci în partid care au cerut intrarea la guvernare, USR s-a întrunit luni seară în ședință, iar la finalul acesteia a anunțat că Dan Barna va merge la consultări cu un mandat clar pentru stabilirea unui calendar pentru alegeri anticipate.

USR a anunțat că liderii partidului au avut luni seara o discuție pentru a stabili acțiunile partidului în perioada următoare, după trecerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, și au decis să susțină în continuare organizarea alegerilor anticipate în cel mai scurt timp posibil. Liderii partidului au susținut ca USR „să nu intre la guvernare fără alegeri anticipate care să dea o nouă majoritate în Parlament și un mandat clar forțelor reformiste”.

”USR și Alianța USR PLUS au spus constant că vom intra la guvernare doar după alegerile parlamentare anticipate sau la termen și poziția rămâne fermă: în actualul context politic orice formulă guvernamentală ar fi instabilă, incapabilă să facă reformele necesare și ar depinde de PSD – în oricare dintre formele sale parlamentare – care va deveni arbitrul oricărei strategii”, a explicat președintele USR Dan Barna după ședința de partid.

Potrivit USR, din discuția liderilor formațiunii a reieșit că parlamentarii USR ar putea analiza acordarea votului de învestitură unui cabinet de tranziție care își asumă o durată de viață limitată pentru pregătirea alegerilor, cu anumite condiții care să demonstreze voința unei majorități parlamentare pentru reforme.

  • 1.Adoptarea legii privind alegerea primarilor în două tururi – esențială pentru legitimitatea aleșilor locali și recuperarea democrației la nivel local.
  • 2.Adoptarea inițiativei “Fără Penali în Funcții Publice” pentru care au semnat peste un milion de români.
  • 3.Desființarea prin lege a recursului compensatoriu care a eliberat din închisori peste 20.000 de infractori, dintre care mulți au comis noi fapte de violență.
  • 4.Consultarea Parlamentului asupra propunerii pentru poziția de comisar european ce revine României.

„Toate condițiile de mai sus trebuie îndeplinite înainte de votul de învestitură – de altfel, ele pot fi îndeplinite într-o singură zi de muncă la Parlament, pentru că toate aceste proiecte sunt blocate acum în Legislativ. La cele patru condiții se adaugă faptul că orice membru al guvernului trebuie să respecte criteriile de integritate USR”, mai spune USR.

Și UDMR pune condiții pentru susținerea noului guvern în Parlament – nu vrea alegerea primarilor în două tururi și nici ca în echipa guvernamentală să se regăsească europarlamentarul Rareș Bogdan care a avut, în trecut, reacții virulente la adresa Uniunii. Această ultimă problemă pare rezolvată, Rareș Bogdan nemairegăsindu-se în acest moment în draftul echipei guvernamentale, potrivit unor surse din partid.

Pașii constituționali

Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. „Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

În cazul în care Guvernul nu este validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile una de cealaltă, teoretic Legislativul poate fi dizolvat și organizate alegeri anticipate. Mai exact, potrivit articolului 89 din Constituţie, preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Dar Parlamentul nu poate fi dizolvat, nici după respingerea a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale. Mai mult, potrivit Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro