UPDATE Candidaturile judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag la șefia Consiliului Superior al Magistraturii, respinse / Bogdan Mateescu s-a autopropus și rămâne șef CSM și după 6 ianuarie, până la noi alegeri

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar fi trebuit să își aleagă joi președintele pentru următorul an, alegerile fiind unele cu miză mare. Ambele candidaturi – ale judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag – au fost însă respinse. Actualul președinte al CSM, Bogdan Maateescu, s- autopropus, iar plenul a votat să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când îi expiră mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.

Pe agenda din 2022 a Consiliului sunt chestiuni de o importanță majoră pentru sistemul judiciar: numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, numirea noului sau a noilor inspectori șefi ai Inspecției sau inspecțiilor judiciare, organizarea alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii, spune judecătoarea Andrea Chiș, care a candidat, alături de judecătoarea Gabriela Baltag, pentru funcția de președinte al CSM.

UPDATE Anunțul oficial al CSM:

• „În raport cu soluția Secției pentru judecători, prin care nu s-a desemnat niciun candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât ca funcția de președinte să se exercite ad interim, până la alegerea unui nou președinte, de către președintele în funcție, dacă, până la data de 06.01.2022, inclusiv, nu se alege un nou preşedinte. (majoritate: 10 voturi DA, 2 voturi NU, 7 voturi NULE)

UPDATE Judecătorul Bogdan Mateescu s-a autopropus să ocupe în continuare funcția, până la organizarea unor noi alegeri, judecătoarea Andrea Chiș cerându-i însă demisia.

El a fost votat să ocupe funcția de președinte al CSM, interimar, și după data de 6 ianuarie, până la organizarea unor noi alegeri și până când un candidat la va reuși să obină numărul necesar de voturi, au declarat pentru HotNews.ro surse in CSM, deși o astfel de situație nu este prevăzută legal.

Plenul a votat însă vicepreședintele CSM, cu un mandat de 1 an – procurorul Andrei Nicolae Solomon.

UPDATE 12.45 Secția de judecători a CSM a respins ambele candidaturi pentru funcția de președinte al CSM. Judecătoarea Andreea Chiș a obținut 3 voturi pentru, 8 împotrivă, iar Gabriela Baltag a obținut 2 voturi pentru și 7 împotrivă, potrivit surselor HotNews.ro

UPDATE 13.14 Ședința Secției pentru judecători încă nu s-a încheiat, judecătoarea Gabriela Baltag prezentându-și în continuare proiectul cu care candidează pentru funcția de președinte al CSM. Înaintea acesteia și-a prezentat proiectul judecătoarea Andrea Chiș. La ședință participă și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Ședința Secției pentru judecători, care ar urma să își desemneze candidatul pentru funcția de președinte al CSM – Andrea Chiș sau Gabriela Baltag, a început la ora 12.00.

Conducerea CSM – președintele și vicepreședintele – este aleasă apoi prin votul plenului. Plenul CSM este format din 14 judecători și procurori, ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și cei doi reprezentanți ai societății civile (19 membri).

Pentru postul de vicepreședinte al CSM, Secția de procurori l-a desemnat pe procurorul Nicolae-Andrei Solomon.

Ședința de alegeri a plenului CSM este programată după ședința Secției de judecători.

Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea lor referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus acum de către judecătorul Bogdan Mateescu, al cărui mandat de un an urmează să se încheie.

Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Procurorii din CSM: Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Victor Alistar şi Romeu Chelariu sunt membri CSM din partea societăţii civile, fiind aleși de către Senat.

Miza conducerii CSM în 2022

Miza conducerii CSM în 2022 este importantă: expiră mandatele președintelui instanței supreme și șefului Inspecției Judiciare și se schimbă întreaga componență a CSM, aleasă pentru un mandat de 6 ani, iar rolul președintelui Consiliului este esențial.

Surse din instituție vorbesc despre un „plan” al grupului din CSM condus de judecătoarea Lia Savonea: Secția de judecători, care trebuie să își desemneze candidatul pentru postul de președinte al CSM, să nu îi acorde voturile necesare niciuneia dintre cele două judecătoare – Andrea Chiș și Gabriela Baltag.

În aceste condiții, în ședința de plen pentru alegerea noii conduceri a CSM, postul de președinte al CSM s-ar vacanta. Procurorul Nicolae-Andrei Solomon, desemnat de Secţia pentru procurori a CSM drept candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, ar putea fi propus de plen ca președinte de facto, delegarea fiind singura soluție prevăzută de lege, care nu prevede însă și interimatul, au declarat pentru HotNews.ro surse din CSM. S-ar urmări astfel amânarea alegerii președintelui și o forțare a legii pentru a desemna tot un membru CSM care a mai ocupat funcția. Aceasta, deși Constituția prevede: „Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit” dintre cei 9 judecători și 5 procurori aleși în CSM.

Alegerile din CSM au loc pe fondul scandalului legat de excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, printr-o decizie a Secției pentru judecători, care poate fi atacată la instanța supremă. În aceeași ședință, CSM a sancționat disciplinar cinci judecători de la Curtea de Apel Constanța care au judecat dosare cu nume grele și au criticat modificările aduse de CSM legilor justiției.

Cine este Andrea Chiș / Proiectul său de candidatură

Plecată la CSM de la Curtea de Apel Cluj, Andrea Annamaria Chiș – considerată unul dintre magistrații reformiști – este judecător de peste 25 de ani, membru al Consiliului Superior al Magistraturii și lector universitar dr. la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, potrivit juridice.ro. A scris și a coordonat proiectul TAEJ – Transparență, Accesibilitate și Educație Juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, având ca și componente comunicarea interprofesională offline și online, precum și cu celelalte puteri ale statului și mass-media. Este membru al board-ului Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ).

În proiectul de candidatură pentru funcția de președinte al CSM, judecătoarea Andrea Chiș vorbește indirect despre surpriza care s-ar pregăti pentru alegerile de joi:

• „Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este tradițional un judecător, deși Constituția și legea sa de organizare și funcționare permit și unui procuror să exercite această funcție. Dintre cei 9 judecători aleși ce pot fi președinți, am rămas patru posibili candidați, dintre care anul acesta am ales să candidăm doi.
• Este foarte importantă persoana celui care va conduce consiliul în ultimul an, pentru că este cel care va prezenta nu doar bilanțul ultimului an, ci și cel al întregului mandat de 6 ani al Consiliului Superior al Magistraturii.
• Mai important, însă, este să fie ales un președinte judecător dintre cei doi care au candidat. Suntem patru judecători care mai putem ocupa această funcție, din care am candidat doi.
• Orice soluție alta decât desemnarea uneia dintre noi de către Secția de judecători ar fi privită cu suspiciune, ar duce la un blocaj și o amplificare a conflictelor interne ce au erodat în substanță și ca imagine instituția.
• Cu siguranță, ar scădea inacceptabil de mult și încrederea în consiliu, aflată oricum la cote de avarie. Aceasta ar facilita și o posibilă revizuire constituțională a atribuțiilor acestui organ.
• Dacă tot s-ar ajunge acolo, poate nu ar fi de neglijat modificarea desemnării președintelui, poate prin tragere la sorți, pentru a evita formarea unor politici instituționale incongruente”.

Ea mai spune că ultimul an al actualului CSM presupune finalizarea tuturor proiectelor consiliului, inclusiv a celor cu finanțare externă și e nevoie de un efort susținut nu doar pentru a le duce la bun sfârșit, dar și pentru a convinge viitorul consiliu și colegii magistrați de valoarea lor, pentru ca ele să fie implementate, continuate, dezvoltate:

• „Ce lăsăm după noi contează, nu doar pentru egourile noastre, ci pentru un bine mai presus de noi, acela al sistemului judiciar și al celor pe care acesta îi deservește.
• Alegerea viitorului președinte va atârna greu în capacitatea consiliului de a reclădi încrederea în instituția pe care o reprezentăm cu toții. Persoana sa va avea un impact major asupra valorilor și principiilor ce caracterizează activitatea consiliului. Ultima impresie contează. Să alegem, așadar, cu grijă!”.

Teme atinse în proiectul de candidatură:

Secția specială:

• „Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va fi desființată până în data de 31 martie 2022, conform programului actual de guvernare, ținându-se seama de Decizia CJUE din 18 mai 2021. Este nevoie să se țină seama de nevoia unor garanții cerute de unii colegii judecători.
• Au fost propuse mai multe soluții. Este nevoie de una care să nu obstrucționeze lupta împotriva corupției, nici a celei din interiorul sistemului judiciar, nici a celei din alte medii”.

Inspecția Judiciară:

• „Se impune și o reformă a Inspecției Judiciare, inclusiv ținându-se seama de separarea carierelor, poate chiar prin crearea unor inspecții separate pentru judecători și procurori, prin diminuarea rolului șefului instituției în sensul trecerii atribuțiilor de adoptare a regulamentelor și de numire a inspectorilor în competența CSM prin secțiile sale.
• E nevoie de o transparentizare a activității Inspecției Judiciare, prin publicarea soluțiilor de clasare și de respingere a sesizărilor disciplinare, în vederea asigurării unei practici unitare și responsabilizării inspectorilor judiciari. E de gândit dacă e necesară confirmarea sau infirmarea soluțiilor inspectorilor de un inspector șef, inspectorii la rândul lor fiind magistrați independenți, unii judecători.
• În Programul de guvernare există o secțiune distinctă referitoare la necesitatea reformării Inspecției Judiciare, ceea ce denotă că inclusiv factorul politic a realizat că e nevoie ca această instituție „să ofere garanții sporite de independență, imparțialitate și profesionalism, în acord cu decizia CJUE și cu luarea în considerare a recomandărilor din rapoartele MCV.
• CSM trebuie să se implice activ în dialogul cu ministrul justiției și cu Parlamentul, prin comisiile de specialitate, pentru a propune, în acord cu nevoile sistemului judiciar, modalitățile concrete privind modificările instituționale ce se impun”.

Sancționarea disciplinară a magistraților:

• „În vederea asigurării independenței judecătorilor și procurorilor, a creșterii încrederii în consiliu, a transparentizării activității acestuia și a asumării răspunderii membrilor, soluțiile în materie disciplinară pronunțate de secțiile consiliului e nevoie să fie motivate odată cu pronunțarea în cazul admiterii acțiunii disciplinare cu consecința aplicării unor sancțiuni, după modelul hotărârilor pronunțate în materie penală. Răspunderea disciplinară este una apropiată de cea penală, având o influență covârșitoare asupra carierei și eficienței activității magistratului.
• În toate situațiile, minutele publicate trebuie să conțină structura votului, cu indicarea nominală a celor care au fost în majoritate și minoritate. Hotărârile secțiilor în materie disciplinară se adoptă după modelul hotărârilor judecătorești, iar asumarea soluției este de esența activității magistratului”.

Cine este Gabriela Baltag / Proiectul său de candidatură

Judecătoarea Gabriela Baltag a condus Asociaţia Magistraţilor din România și este una dintre cele mai vocale voci din CSM, cu un discurs anti-DNA și servicii secrete.

La ședința din 2020 în care CSM și-a prezentat bilanțul, judecătoarea Baltag i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să nu mai politizeze justiţia.

• ”Din păcate, obiceiul dumneavoastră de a face politică în CSM este evident. Aş vrea să vă adresez o rugăminte care vine din partea mea şi nu numai a mea, a multor magistraţi ai acestei ţări. Vă adresez rugămintea, poate măcar la finalul mandatului nostru nu veţi mai aduce dezbinare în această instituţie, pentru că suntem suficient de dezbinaţi.
• Ştiu că sunteţi un creştin. Vă văd de multe ori la televizor duminica. Ştiţi şi dumneavoastră, cu siguranţă, că la sfârşitul vieţii nu dăm socoteală pentru cât am urât, ci pentru cât am iubit şi iertat, domnule preşedinte. E foarte important acest lucru”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag, după ce Klaus Iohannis a atacat majoritatea parlamentară formată din PSD, afirmând că acesta este principalul motiv pentru care nu s-a reușit repararea legilor justiției modificate de PSD.

De asemenea, Baltag i-a cerut preşedintelui să spună cum se raportează la prezenţa serviciilor în justiţie:

• ”Dacă tot sunteţi oaspetele nostru, musafir cum spuneţi dumneavoastră, aş vrea să nu lăsăm să treacă această zi fără să spuneţi colegilor noştri şi societăţii căreia vă adresaţi, cum vă raportaţi dumneavoastră la posibilitatea de a fi din nou pe val în justiţie serviciile de informaţii, indiferent de numele lor.
• Ştiu că v-am auzit în octombrie vorbind despre faptul că nu veţi agrea acest lucru, dar să nu uităm, domnule preşedinte, că în septembrie aţi dat un vot în CSAT pe această problemă şi nu îmi explic dacă va exista o hotărâre de retractare faţă de viziunea dumneavoastră din octombrie. M-aş bucura dacă aş afla răspunsul la această problemă, eu şi cei care sunt bineînţeles preocupaţi de posibilitatea implicării serviciilor secrete în actul de justiţie”.

Justiția a devenit o monedă electorală și o promisiune permanentă de bine universal

În proiectul său de candidatură, Gabriela Baltag spune că în ultimii ani „au apărut desconsiderări îngrijorătoare ale puterii judecătorești – au fost contestate pozițiile unor judecători în funcție, discreditate activitățile unor asociații profesionale de magistrați având o tradiție îndelungată sau a altora aflate la început de drum, prin transmiterea și consemnarea unor informații care nu aveau corespondent în realitate, nu doar în cuprinsul unor documente emise la nivel național, ci și în înscrisuri cu putere de recomandare și nu numai, elaborate la nivel european”.

• „Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost ocolit de stările conflictuale ce au cuprins societatea românească în ultimii ani, dar mai ales de critici.
• Discutarea modificărilor aduse Legilor justiției și adoptarea acestora în anul 2018 au reprezentat momente, dar mai ales un prilej de adâncire a faliilor existente, de escaladare a disputelor.
• Magistratura a scos la iveală conduite și tensiuni nebănuite, existând nu o singură dată riscul asocierii demersurilor sale, aparent legitime, unora identificate și clamate de lumea politică.
• În ultimii ani de mandat al actualului Consiliu, atacurile care au vizat puterea judecătorească au fost directe și au urmărit, în final, slăbirea forței, dar mai ales a autorității acesteia.
• Justiția a devenit un subiect permanent de reglare a supremației și controlului dintre celelalte două puteri. În numele justiției au fost contestate majorități politice, uneori chiar poziția unor miniștri, fiind destrămate guverne.
• Funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție sau numirea procurorilor de rang înalt în marile parchete reprezintă de câțiva ani teme de dispute care au declanșat tensiuni care nici astăzi nu șiau găsit o soluționare.
• Justiția a devenit o monedă electorală și o promisiune permanentă de bine universal. Se negociază pe seama justiției, dar nu în interesul ei. (…)
• Consiliul Superior al Magistraturii, plecând de la vocația sa constituțională, nu a reușit să oprească, în toți acești ani, avalanșa pierderii de ,,considerație”, de recunoaștere a justiției ca o adevărată putere în stat, chiar dacă efortul a fost unul însemnat”.

Salariile din justiție și pensiile de serviciu ale magistraților:

• „Sistemul judiciar s-a confruntat în ultimii ani cu discriminări salariale fără precedent, inechități care au condus la declanșarea de litigii, magistrații fiind nevoiți să apeleze la același mecanism utilizat și de cetățeni, respectiv formularea de cereri de chemare în judecată. Obținerea de hotărâri și, astfel, de titluri executorii nu a condus, cum ar fi fost normal, și la executarea imediată a drepturilor recunoscute și acordate în baza acestora.
• În ultimii zece ani, plata eșalonată a drepturilor salariale, recunoscute prin hotărâri judecătorești, iar uneori și prin acte administrative( ordine emise de ordonatorii de credite), a condus la generarea unei practici neunitare, diferențele dintre persoanele aflate în aceeași situație, care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, fiind adâncite.
• După mai bine de doisprezece ani de la elaborarea primei legi de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice, anume Legea-Cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009, salarizarea personalului bugetar, inclusiv cea a magistraților, este aproape la fel de neunitară ca la început (…)
• Președintele Consiliului Superior al Magistraturii împreună cu ceilalți membri ai Consiliului pot depune toate diligențele necesare pe lângă ordonatorul principal de credite pentru a urgenta înlăturarea discriminărilor și, astfel, corectarea înțelegerii și aplicării greșite a dispozițiilor legii în materie de salarizare.
• Pensia de serviciu pentru judecători și procurori este legitimă de peste 24 ani în România. (…)
• Tema pensiei de serviciu a magistraților reprezintă un subiect permanent de adresabilitate a reprezentanților celorlalte două puteri care au înțeles că doar astfel pot convinge populația că îi pot garanta un anumit standard de viață, anume, supunând o altă autoritate a statului unui permanent linșaj, dar mai ales punând presiune și obligând-o să facă față provocărilor declanșate în acest mod în detrimentul concentrării depline asupra misiunii ce îi este încredințată prin Constituție și lege.
• Din calitatea de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere și experiența anterioară, dar mai ales pregătirea profesională pe care am dobândit-o în timp, pe care am dedicat-o și folosit-o mai apoi, în consultări și diferite expuneri publice corecte, asumate, ce nu au reprezentat niciodată o nesocotire a locului și rolului magistraților, pot aduce nu doar un an de liniște pe acest segment, pot convinge celelalte două puteri că această manieră de abordare a temei pensiei de serviciu este în detrimentul întregii societăți”.

Inspecția Judiciară

• „După atâția ani pot spune că, probabil, cea mai deplină independență s-ar garanta Inspecției Judiciare dacă aceasta nu ar mai fi, în niciun mod, legată de Consiliul Superior al Magistraturii. Activitatea disciplinară a inspectorilor judiciari ar fi poate mai puțin contestată dacă nu ar mai exista instituția avizării și nici cea a confirmării soluțiilor. (…)
• Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a dispune efectuarea unor verificări, studii ample, pentru a identifica sursa nemulțumirilor care însoțesc de ceva timp activitatea acestei instituții. Nici măcar atunci când, din nefericire, acțiunea disciplinară era susținută de titularii acesteia – membri de drept sau de către reprezentanții desemnați ai acestora – nu a existat atâta potențial de contestare! Activitatea Inspecției Judiciare nu este deloc una populară, motiv pentru care ea formează subiectul a numeroase critici, actele emise făcând obiectul unui număr considerabil de litigii înregistrate pe rolul instanțelor”.

Noul Mecanism european privind statul de drept și relația cu Comisia Europeană

• „Pentru noul Mecanism european privind statul de drept, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să dezvolte un dialog permanent cu Comisia și autoritățile statului cu responsabilități în domeniu pentru a se asigura că există o informare și înțelegere corectă și exactă de către reprezentanții Comisiei Europene cu privire la situația existentă în sistemul judiciar românesc, rapoartele de țară cuprinzând mențiuni neadevărate nemaiputând în niciun mod să fie acceptate, tolerate”.