UPDATE Italia: Giorgio Napolitano a fost reales presedinte al Republicii. Criza politica all'italiana cu tradari, surprize si reveniri spectaculoase ia sfarsit
STIRE ACTUALIZATA Giorgio Napolitano a fost ales sambata dupa-amiaza pentru un al doilea mandat de presedinte al Italei, dupa cel de al saselea scrutin electoral, informeaza AFP. Potrivit numaratorii partiale, Napolitano a depasit pragul necesar de voturi – 504 din totalul de 1.007. Alegerea lui Napolitano pune punct crizei politice din Italia.
Giorgio Napolitano, care va implini varsta de 88 de ani in luna iunie, a fost reales in functia de presedinte al Republicii Italiene, pentru un mandat de sapte ani, cu 783 de voturi, informeaza AFP. Stefano Rodota, candidatul formatiunii Miscarea Cinci Stele a obtinut 217 voturi.
Potrivit Agerpres, la cel de-al saselea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, care s-a desfasurat la sediul Camerei Deputatilor de la Roma, Giorgio Napolitano a fost votat de principalele forte politice din Italia, Partidul Democrat (PD, de centru-stanga), Poporul Libertatii (PdL, de centru-dreapta), Liga Nordului (de dreapta) si Alegere civica (de centru), depasind numarul necesar de 504 voturi, din totalul de 1007 ale „marilor electori”.
Juristul Stefano Rodota a fost votat de Miscarea 5 Stele (M5S) si de partidul Stanga, Ecologie si Libertate (SEL).
Napolitano, care a declarat ca a acceptat sa candideze pentru al doilea mandat „din simt de responsabilitate fata de intreaga natiune italiana”, devine primul sef al statului italian care a acceptat sa candideze pentru un nou mandat, in timp ce este inca in functie (primul sau mandat va expira oficial pe data de 15 mai).
In primul discurs de la realegere, Napolitano a subliniat ca Italia se afla intr-o „situatie dificila”, fiind lovita de recesiunea economica si de o criza sociala.
„trebuie sa tinem cu totii cont, cum incerc sa fac si eu, desituatia dificila a tarii”, a declarat noul presedinte, multumindu-le italienilor pentru „incredere”, informeaza AFP.
Giorgio Napolitano este si primul presedinte din istoria Republicii Italiene reales pentru a doua oara, astfel, cel de-al 11-lea presedinte al Republicii Italiene devine si cel de-al 12-lea, arata Agerpres.
Ora 15:50 Giorgio Napolitano a acceptat sambata sa se prezinte in fata marilor electori pentru un al doilea mandat de presedinte. „Consider ca este de datoria mea sa ofer disponibilitate care mi-a fost ceruta”, explica Napolitano, intr-un comunicat. In scurt timp incepe al saselea tur de scrutin.
Ora 14:05 Italia se afla intr-o criza politica aparent fara iesire imediata. Daca noul Papa a fost ales in doua zile de catre 115 cardinali electori sositi din intreaga lume, la doua luni dupa alegeri, Italia nu are inca un guvern. Parlamentul este impartit intre trei forte politice aproape egale. Orice incercare de forma o coalitie a esuat. Se apropie de sfarsit si mandatul de sapte ani al presedintelui Republicii. Partidele nu au reusit, totusi, sa ajunga la un compromis nici cu privire la succesorul lui Giorgio Napolitano. Iar fara un presedinte, nu se poate numi un nou guvern.
Sambata, in cursul diminetii, are loc, la sediul Camerei Deputatilor de la Roma, cea de-a cincea runda de vot pentru alegerea viitorului presedinte. E nevoie ca unul din candidati sa obtina cel putin 504 voturi, adica majoritatea simpla din 1007 „ari electori”(senatori, deputati si reprezentanti ai regiunilor italiene).
Vineri dupa amiaza, la cel de-al patrulea scrutin, Romano Prodi, fost presedinte al Comisiei Europene si fost premier, era dat drept marele favorit. Prodi, „Profesorul” – cum i se mai spune, un politician apreciat si la nivel international, a fost propus de Partidul Democrat, formatiune de centru- stanga pe care, de altfel, a si fondat-o. Dar, la numararea buletinelor, s-a vazut ca fostul premier a obtinut doar 395 de voturi – cu circa o suta mai putin decat cele la care se astepta. Altfel spus, a fost „tradat” chiar de catre colegii lui.
Esecul lui Prodi, la care a contribuit si faptul ca votul marilor electori este secret, a produs, practic, in cateva ore, o implozie a conducerii Partidului Democrat, principalul partid din coalitia de centru stanga. Coalitia a obtinut o semi-victorie la alegerile din februarie (29,5% la Camera Deputatilor si 31,6% la Senat). Leaderul coalitiei, Pierluigi Bersani, a anuntat ca va demisiona imediat dupa alegerea noului presedinte.
In cursul zilei de sambata, la cel de-al cincilea scrutin prezidential, se prefigureaza o confruntare intre juristul Stefano Rodota’ si Anna Maria Cancellieri, actual ministru de interne in guvernul Mario Monti.
Rodota’ a fost sustinut si votat inca de la inceput de parlamentarii Miscarii Cinci Stele (M5S). M5S este formatiunea politica anti-sistem, fondata de actorul comic Beppe Grillo, care a obtinut un rezultat surprinzator la ultimele alegeri. Cu 25,5% (108 locuri) la Camera Deputatilor si 23,8% (54 locuri) la Senat, M5S „a stricat jocurile” celor doua coalitii traditionale. Anna Maria Cancellieri e sustinuta de „Scelta Civica” (Alegerea Civica), formatiune de centru-dreapta, fondata de Mario Monti, care a obtinut un rezultat modest la alegeri, intrand, totusi, in Parlament.
In situatia de stagnare institutionala prin care trece Italia, in mod paradoxal, cel care urca in sondaje cu patru procente este Silvio Berlusconi, a carui cariera politica parea, pana acum cateva luni, definitiv incheiata. Coalitia condusa de el a obtinut la Camera un procent de 29,1% (124 de deputati) si la Senat 30,6% (117 senatori).
Berlusconi a incercat sa ajunga la un acord cu Partidul Democrat, in vederea alegerii noului presedinte. A acceptat sa sustina, initial, un prim candidat propus de Bersani. Franco Marini, fost sindicalist, nu a reusit insa, sa adune un numar suficient de preferinte. Iar urmatoarea candidatura „pusa pe masa” de PD, Romano Prodi, a avut parte, asa cum am vazut, de aceeasi soarta. Cel mai incantat de esecul lui Prodi a fost tocmai Silvio Berlusconi, adversar istoric al „Profesorului”.
In ultimele ore s-a vehiculat o ipoteza care parea acum doua zile cel putin fantezista, dar devine din ce in ce mai concreta: o noua candidatura a presedintelui Giorgio Napolitano, stimat de majoritatea parlamentarilor, datorita experientei sale. Un curent de opinie e pe cale sa se formeze: Napolitano ar fi solutia de compromis care ar debloca impasul politic.
Napolitano este cu 11 ani mai in varsta ca noul Papa. Si-ar incepe al doilea mandat la venerabila varsta de 88 de ani…