UPDATE Parlamentarii au votat dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care si-au angajat rudele. Votul pe "Superimunitatea" avocatilor se amana

Parlamentarii au votat miercuri, aproape in unanimitate, intr-o sedinta de plen reunit – probabil ultima inainte de vacanta de vara, dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare pana in anul 2013. Au fost 306 voturi pentru si o singura abtinere.

Votul asupra proiectului de lege care acorda imunitate avocatilor se amana, intrucat deputatii nu au mai ajuns pana la acel punct de pe ordinea de zi.

Dezincriminarea conflictului de interese

Trei deputati – Marton Arpad (UDMR), Daniel Florea (PSD) si Florin Iordache (PSD, presedintele interimar al Camerei Deputatilor) – au depus pe 4 mai un proiect de lege de modificare a Legii privind Statutul deputatilor si senatorilor prin care se urmareste dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare pana in anul 2013. Unul dintre initiatori este Marton Arpad, al carui coleg din UDMR, deputatul Mate Andras, este condamnat definitiv la sase luni de inchisoare cu suspendare anul trecut tocmai pentru ca si-a angajat sotia la biroul sau parlamentar.

Pe 10 mai, presedintele PSD Liviu Dragnea declara ca nu sustine „initiative din astea singulare”.

• Ce spunea ANI: Interventia legislativa nu este necesara, nici inainte de legea din 2013 nu puteau sa-si angajeze rudele la propriile birouri parlamentare
• „Textul propus este de natura sa excluda parlamentarii de la aplicarea sanctiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situatiilor de conflict de interese pentru pentru perioada 2003-2013 (perioada cuprinsa intre adoptarea Legii nr. 161/2003 si intrarea in vigoare a Legii nr. 219/2013).”

Proiectul este unul de „interpretare a a art. 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.” si la primul articol al acestui proiect de lege se mentioneaza ca modificarea si completarea art. 38 alin 11 a intrat in vigoare dupa 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, adica de la 21 august 2013.

Redam mai jos art. 38 alin 11):

Art. 38: Birourile parlamentare ale deputatilor si senatorilor

(11) Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia pana la gradul al III-lea nu pot fi angajati la respectivul birou parlamentar.

Ulterior, in art II, se prevede ca dispozitiile, asa cum au fost modificate nu se aplica retroactiv si nu produc efecte juridice pentru actlee si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite de deputati sau senatori inainte de intrarea in vigoare a acestor modificari.

Alin. (2) „Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite de deputati sau senatori inainte de intrarea in vigoare a dispozitiile art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de Legea nr. 96/2006 in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor, avand in vedere faptul ca anterior modificarilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nicio restrictie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaiti si senatorii putand dispune fara nicio constrangere legale asupra angajarii acestora.”

In expunerea de motive, initiatorii se refera la faptul ca in practica s-au ivit situatii „in care interpretarea interdictiiei impuse parlamentarilor de a-si angaja membrii familiei ori rudele sau afinii acestora la biroul parlamentar, prevazute de art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 a generat confuzii cu privire la data intrarii in vigoare a respectivei dispozitii, respectiv cu privire la data de la care produce efecte juridice”.

• Cum interpreteaza juristii acest proiect de lege?

„Acest proiect de lege echivaleaza cu dezincriminarea conflictului de interese pentru situatiile in care mai multi parlamentari si- au angajat rudele la cabinetele parlamentare si au fost trimisi in judecata, iar unii au fost deja condamnati definitiv pentru astfel de fapte. Mai precis, si-au creat o clauza speciala de nepedepsire, plus ca si-au dat posibilitatea ca pe viitor sa-si poata angaja linistiti rudele”, au declarat pentru Hotnews.ro specialisti in drept.

Potrivit acestora, nu are importanta ca in legi generale conflictul de interese este mai departe sanctionat, cata vreme este dezincriminat in legea speciala.

La sfarsitul anului trecut, Agentia Nationala de Integritate anunta ca a constatat incalcarea regimului juridic al conflictului de interese in materie administrativa in cazul a 32 fosti sau actuali parlamentari, dintre care 14 actuali deputati, 17 fosti deputati si un senator, scria News.ro.

ANI mai anunta ca valoarea totala a contractelor incheiate cu incalcarea regimului juridic al conflictelor de interese era la acel moment de de 1.062.798 Lei (aprox. 240.000 Euro) si adauga ca „va depune toate diligentele necesare in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind conflictul de interese”.

Agentia Nationala de Integritate mai pfreciza ca in perioada 2011 – 2015, Agentia Nationala de Integritate a constatat alte 22 de cazuri de membri ai Parlamentului care si-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, incalcand, astfel, regimul juridic al conflictelor de interese de natura penala si administrativa:

Este vorba de: Mihaita Calimente (PNL), Bogdan Ciuca, (ALDE), Gheorghe Firczak (Minoritati), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minoritati), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalca (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurentiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea, (PP-DD), Neculai Ratoi (PSD), Ion Stan (PSD), Madalin Stefan Voicu (PSD) si Catalin Croitoru (PSD) sunt parlamentari aflati inca in functie.

Parlamentari care isi incheiasera mandatul in 2012: Aledin Amet (minoritati), Gheorghe Ana (PSD), Stefan Vasile Beres (UDMR), William Gabriel Branza (PDL), Viorel Vasile Buda (PNL), Sorin Buta, Petru Calian (PDL), Vasile Carare (PDL), Radu Eugeniu Coclici (PSD), Relu Fenechiu (PNL), Gheorghe Gabor (PNL), Mircia Giurgiu (PSD), Pavel Horj (PNL), Doru Brasoan Lese (PNL), Corneliu Olar (PDL), Sorin Stefan Zamfirescu (PDL) si Dan Radu Zatreanu (PDL).

Superimunitatea avocatilor

Comisia Juridica din Camera Deputatilor a adoptat pe 14 iunie un raport de adoptare pentru proiectul de lege care acorda „superimunitate” avocatilor, neaducand nicio modificare in ciuda controverselor si apelului facut de ministrul Justitiei, Raluca Pruna. Raportul a trecut cu 10 voturi „pentru” si doua abtineri.

Proiectul a trecut in comisie fara dezbateri. Deputatul UDMR Mate Andras a propus adoptarea raportului privind proiectul in forma initiala, iar aceasta propunere a fost supusa la vot.

Este vorba de raportul initial adoptat pe 4 mai de Comisia Juridica, detalii aici. Intrucat acesta a fost criticat, in plen s-a votat retrimiterea la comisie pentru modificari, care insa nu au mai venit.

Proiectul de modificare a Legii profesiei de avocat ofera imunitate avocatilor – in sensul in care procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri, sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat, nici a calculatoarelor sau telefoanelor mobile apartinand avocatilor.

Secretarul de stat in Ministerul Justitiei Florin Motiu a aratat ca ministerul isi mentine punctul de vedere initial – si anume ca proiectul ar trebui modificat.

Amintim ca liderul PNL Alina Gorghiu a criticat dur acest proiect, despre care a spus ca este „o aberatie” si ca doreste modificarea ei. Cu toate acestea, la dezbaterile din comisie au existat doar doua abtineri din partea PNL – deputatii Gabriel Andronache si Niculina Mocioi.

„Evident ca vom cere retrimiterea legii la comisie si eliminarea acelor proceduri care favorizeaza imunitatea avocatului. Este o aberatie legea, trebuie reintoarsa, trebuie eliminate acele prevederi”, declara Gorghiu pe 16 mai.

• Citeste aici raportul dat de Comisia Juridica in 4 mai
• Vezi aici parcursul legislativ

Proiectul a fost criticat de ministrul Justitiei, Raluca Pruna, in fata Consiliului Superior al Magistraturii. Ministrul a aratat ca, in opinia sa, nu se poate ca o profesie liberala, fie si cea a avocatilor, sa se bucure de imunitate absoluta, acest lucru fiind „nemaiintalnit in Uniunea Europeana, cel putin”.

„Cred ca nu putem face din niciun fel de profesie liberala, fie si din profesia liberala a avocatilor, o profesie care se bucura de o imunitate absoluta; este ceva nemaiintalnit in Uniunea Europeana, cel putin”, a declarat Raluca Pruna, potrivit Agerpres.

Proiectul a fost criticat si de DNA. Adoptarea modificarilor la legea avocaturii „ar avea drept consecinta nulitatea unor probe deja administrate in dosarele Directiei Nationale Anticoruptie, aflate atat in faza de urmarire penala, cat si pe rolul instantelor de judecata”, s-a aratat intr-un raspuns transmis de Departamentul National Anticoruptie la solicitarea HotNews.ro.

DNA mai arata ca adoptarea modificarilor ar crea o exceptare a unor categorii profesionale de la aplicarea dispozitiilor Codului de Procedura Penala care trebuie sa se aplice tuturor persoanelor, indiferent de profesia pe care o exercita.

***

Daca modificarile la legea avocaturii vor fi adoptate si intra in vigoare, printre marii beneficiari se numara Dan Sova si Victor Ponta, deoarece unul din efecte ar fi nulitatea actelor procedurale din dosarele in care sunt cercetati in calitatate de avocati, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare inca de anul trecut, cand legea a intrat in dezbaterea Parlamentului.

Potrivit acestora, interdictia impusa procurorilor de a ridica orice comunicari intre avocat si client precum si de a face percheztii informatice transforma cabinetele de avocatura in viitoare buncare bune de ascuns infractiuni, au mai declarat sursele citate.

Procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat, nici a „suporturilor de sune, imagine si date”, adica a calculatoarelor sau telefoanelor mobile apartinand avocatilor. Asa suna unul dintre amendamentele admise la legea avocaturii depuse de senatorul PSD, Ioan Chelaru, si insusite de Comisia Juridica din Senat. Raportul Comisiei juridice cu aceste modificari a ajuns, marti,i in plen, urmand ca miercuri sa fie votate modificarile la legea avocaturii.

Un alt amendament depus tot de senatorul PSD Ioan Chelaru prevede ca avocatii nu raspund daca nu denunta fapte de coruptie despre care afla in exercitarea profesiei, sunt obligati sa o faca doar in cazurile de infractiuni cu violenta sau terorism.

Cum a explicat la vremea respectiva senatorul PSD amendamentele propuse si, intre timp adoptate, la legea avocaturii:

• „Acestea (perchezitii informatice – n.r.) privesc anumite raporturi, nu poti sa interzici confiscarea de inscrisuri in general. Se refera la raporturile dintre client si avocat, atata timp cat nu si avocatul este suspect de comiterea unei infractiuni. In prezent nu exista niciun fel de protectie a avocatului, este foarte usor ca avocatul sa devina suspect numai prin faptul ca asista un suspect sau un invinuit. Si am vrut sa fie clara o delimitare din acest punct de vedere si sa asigur o protectie a avocatului care sa isi poata face profesia nu sub presiunea organului de urmarire penala. Daca ulterior se constata ca este complice la o infractiune, fara nicio discutie. Eu nu vreau sa protejez avocatul impotriva legii, eu vreau sa protejez avocatul impotriva abuzurilor, atat. Perchezitiile nu se pot face decat in prezenta decanului baroului sau a unui reprezentant al decanului baroului. Pentru ca am nevoie de cineva neutru. Organul de urmarire penala vine si face perchezitii in urma unui ordin si are un interes, invinuitul sau suspectul are un alt interes, si atunci este nevoie de un organ neutru care sa asigure obiectivitatea acestor perchezitii.”

De notat ca autorul amedamentelor anul trecut, in Comisia Juridica din Senat, este senatorul PSD Ioan Chelaru este si presedintele Uniunii Juristilor din Romania. UJR a primit in 2014, de la Guvernul Ponta, statutul de organizatie de utilitate publica, statut din care decurg o serie de avantaje financiare. Senatorul Chelaru a fost unul dintre avocatii lui Sorin Ovidiu Vantu si omul sau de incredere.

Proiectul de lege care aduce o serie de modificari legii privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost inregistrata la Senat in decembrie 2014. Modificarile propuse de senatorul PSD Ioan Chelaru au fost adoptate in Senat, in prezent fiind discutate in Comisia Juridica din Camera Deputatilor. Reamintim ca, daca legea trece de plenul Camerei, urmatorul pas este promulgarea.

De remarcat ca initiatori proiectului de lege sunt, majoritatea, parlamentari-avocati:

Boboc Catalin – senator PNL; Chelaru Ioan – senator PSD (avocat); Chiuariu Tudor-Alexandru – senator PNL (avocat); Corlatean Titus – senator PSD; Dontu Ovidiu-Liviu – senator PSD (avocat); Federovici Doina-Elena – senator PSD; Jipa Florina-Ruxandra – senator UNPR (fost avocat); Miron Vasilica-Steliana – senator PNL (avocat); Nicolae Serban – senator PSD (avocat); Nicula Vasile-Cosmin – senator PSD; Pataki Csaba – senator UDMR; Popa Nicolae-Vlad – senator PD-L (avocat); Sova Dan-Coman – senator PSD (avocat); Tise Alin-Paunel – senator PD-L (avocat); Adam Luminita-Pachel – deputat PP-DD (avocat); Barbulescu Daniel-Ionut – deputat PSD (avocat); Cataniciu Steluta-Gustica – deputat Independent (avocat); Cseke Attila-Zoltan – deputat UDMR; Emacu Gheorghe – deputat UNPR; Fenechiu Catalin-Daniel – deputat PP-DD (avocat); Florea Daniel – deputat PSD (avocat); Ionescu Aurelian – deputat PC (avocat); Iordache Florin – deputat PSD (avocat); Manolache Marius – deputat PSD (avocat); Mate Andras-Levente – deputat UDMR (avocat); Nicolicea Eugen – deputat UNPR; Paslaru Florin-Costin – deputat PSD; Podasca Gabriela-Maria – deputat PSD; Popa Radu Mihai – deputat PP-DD; Stragea Sorin Constantin – deputat PSD