Sari direct la conținut

UPDATE Proiect european de 18 milioane de euro blocat in urma investigatiilor DNA. Cum a fost verificat ofertantul: "Ne uitam pe Google. Puteam sa mergem in Spania?!". 5 cazuri suspecte de firme care au cerut contracte cu "CV fals"

HotNews.ro
canalizare, Foto: newsbv.ro
canalizare, Foto: newsbv.ro

Ministerul Mediului a suspendat platile interne catre compania de utilitati a judetului Brasov, intr-un proiect european de 18 milioane de euro, in urma investigatiilor derulate de Directia Nationala Anticoruptie. Firma spaniola care a derulat lucrarea de la Brasov este suspectata ca a folosit un portofoliu de lucrari fals la licitatia castigata la Brasov, iar un director din compania de utilitati a judetului Brasov afirma ca documentatia privind experienta depusa de firmele ofertante este verificata „pe Google”. Ancheta procurorilor fata de firma spaniola a pornit de la plangerea unei firme germane de constructii, concurenta a ibericilor, care sustine ca are documente si alte informatii despre cel putin alte 5 cazuri asemanatoare in care sunt implicate companii spaniole, la lucrarile publice din Romania.

Un proiect european de 18 milioane de euro derulat de Compania de Apa Brasov SA, detinuta de Consiliul Judetean Brasov si Primaria Municipiului Brasov, este blocat de doua saptamani, de cand Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial (AMPOS) Mediu, de la Ministerul Mediului, a suspendat platile interne, ca urmare a suspiciunilor de frauda investigate de Directia Nationala Anticoruptie.

„Suspendarea a dispus-o Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu, pe suspiciune de frauda, intrucat exista un dosar penal la adresa contractantului. Blocarea s-a intamplat acum vreo doua saptamani, am primit hartie de la minister ca nu mai vin bani pana nu se intelege ce-i de facut”, a declarat, luni, pentru HotNews.ro, Doru Sopterean, director Programe Externe Compania Apa Brasov.

Contractul pentru lucrarile de constructii in proiectul „Colectoare apa uzata Ghimbav-SE Brasov-SE Feldioara si aductiune noua Stupini-Feldioara”, derulat de compania de utilitati de stat, a fost castigat in aprilie 2012 de asocierea constituita de firma spaniola Peyber Hispanica SL si SC Criteria SRL.

Lucrarile au inceput la sfarsitul anului 2012 si trebuie terminate in prima parte a anului 2015, insa pana in prezent compania spaniola nu a reusit sa efectueze decat 8% din lucrari.

In momentul de fata s-au executat lucrari in jur de 8% din contract, ultima plata care a fost facuta constructorului nu a mai fost rambursata de catre minister, undeva la 2 milioane de lei„, a mai spus directorul de la CS Apa Brasov SA.

Sefii companiei de utilitati de stat dau acum din colt in colt pentru a face rost de finantari pentru continuarea proiectului si vor sa mearga marti la Bucuresti pentru a discuta la Ministerul Fondurilor Europene posibilitatile de continuare a proiectului.

O varianta analizata de sefii companiei de apa este ca lucrarea sa fie recontractata, insa aceasta ar conduce la noi intarzieri in derularea proiectului, marind riscul de pierdere a banilor europeni – prin dezangajare automata- care mai pot fi absorbiti numai pana la sfarsitul anului 2015, in actuala perioada de programare. O solutie la care se gandesc sefii companiei de utilitati de stat este ca Guvernul sa finanteze lucrarea mai departe, din bani de la bugetul de stat, iar apoi, dupa incheierea tuturor investigatiilor, Comisia Europeana sa deconteze aceste cheltuieli cu bani europeni.

„Parerea mea personala este ca exista posibilitatea sa cerem sprijin de la Guvern sa finanteze lucrarea. Se termina procesele si investigatiile si se incheie lucrarea”, a explicat directorul Sopterean.

Cum verifica autoriatea contractanta corectitudinea ofertantilor: Ne uitam pe Google. Puteam sa mergem in Spania?!

Investigatiile procurorilor au inceput in urma cu aproape un an, dupa ce o firma concurenta, Ludwig Pfeiffer, din Germania, a contestat corectitudinea actelor depuse de spanioli la dosar.

Investigatia procurorilor se refera la niste documente depuse la oferta de firma spaniola, care trebuia sa ateste experienta in lucrari de canalizare„, a afirmat directorul de proiecte externe al Companiei de Apa Brasov.

In septembrie 2011, cand a demarat procedura de achizitie publica de lucrari, autoritatea contractanta a pus drept conditie ofertantilor sa aiba o experienta similara in care sa fi montat minimum 10 km de teava de apa si 10 km de canalizare intr-o lucrare anterioara.

Firma germana Ludwig Pfeiffer, concurenta spaniolilor, se plange ca Peyber Hispanica ar fi depus la dosar un portofoliu fals. Potrivit celor de la Pfeiffer, concurentii spanioli au castigat lucrarea de la Brasov invocand experienta acumulata intr-un proiect in localitatea Illescas, Spania, in care au avut o performanta de invidiat: pe o suprafata de 83 de hectare, care contine drumuri ce totalizeaza 7 km lungime, Peyber Hispanica a bagat 64 km de teava de canalizare si 40 km de teava de alimentare cu apa.

Orasul Illescas are 24.000 de locuitori, ceea ce inseamna ca firma spaniola a montat mai mult de 4 metri de teava pe cap de locuitor.

Insa,conform informatiilor procurate de Ludwig Pfeiffer, de la beneficiarul din Spania, primaria localitatii Illescas, firma Peyber Hispanica a montat acolo putin peste 5,3 km de teava de canalizare si 0,21 km de conducta de apa, in conditiile in care Compania de Apa Brasov solicita ca ofertantul sa fi montat anterior minimum 10 km de teava de apa si 10 km de canalizare.

De altfel, conducerea Primariei Illescas a fost „suspendata din functie urmare a faptului ca face obiectul unei anchete penale legate de savarsirea unei presupuse fapte de coruptie, in conexiune cu atribuirea mai multor contracte de lucrari publice intre care si contractul incheiat cu societatea Peyber Hispanica SL”, le-a comunicat primaria localitatii din Spania celor de la Ludwig Pfeiffer, conform firmei germane.

In plus, potrivit datelor furnizate de nemtii de la Ludwig Pfeiffer, firma spaniola mai depusese la dosar o recomandare emisa de viceprimarul comunei Sasciori, judetul Alba, unde societatea ar fi avut o lucrare. Ulterior, insa, primaria a emis o adresa in care arata ca recomandarea fusese eliberata „dintr-o eroare”.

Daca inadevertentele se dovedesc a fi reale si in urma deciziilor justitiei, atunci o intrebare fireasca ar fi: „Cat de atente siunt verificarile facute de autoritatile contractante – beneficiari – asupra documentatiei depuse de constructorii ofertanti in proiectele europene?”.

Directorul pentru proiecte externe de la Compania Apa Brasov SA ne explica modul in care comisiile de licitatie verifica experienta declarata de firmele ofertante. „Noi, in comisiile de evaluare, verificam documentele care ne sunt puse la dispozitie de catre ofertant. Atat timp cat documentele sunt clare, in ceea ce priveste partea aceasta de experienta, de calificare a constructorilor, noi facem verificari de genul ne uitam frumos pe computer, ca informatia circula azi, ne uitam pe site-uri, pe Google si gasim: Da, acel contract numit de ofertantul X exista, a fost finantat intre anii si anii, a fost finantat de Guvernul Spaniei, al Portugaliei„, a explicat Sopterean, pentru HotNews.ro.

„Pai, unde sa ne uitam, putem sa mergem in Spania?! Avem dreptul prin lege sa-l punem pe ofertant sa-si clarifice oferta, nu sa-si schimbe oferta”, a adaugat el.

Seful de la Compania Apa Brasov justifica dificultatea verificarii ofertelor chgiar prin faptul ca de un an procurorii anticoruptie fac investigatii in acest caz si nu au dat o solutie privind eventualitatea unor documente false. „Tinand cont ca eu am fost de vreo 9 ori pe acolo, cred ca s-a implinit un an (de cand a inceput DNA investigatia – n.r.)”.

„Daca era asa usor de demonstrat ca au fost documente false, inseamna ca dosarul inceput de DNA era in instanta si gata rezolvat. Cum poate o comisie care n-are politisti, nici detectivi si investigatori sa faca o demonstratie de asemenea natura impotriva unui ofertant?”, se intreaba retoric Sopterean.

Directorul a mai precizat ca el nu este cercetat de procurori, insa a fost „invitat la DNA” sa-l „intrebe de sanatate”.

HotNews.ro a contactat, saptamana trecuta, si firma Peyber Hispanica, reprezentantii acesteia indrumandu-ne sa ne adresam – pe e-mail – avocatului companiei. Contactat de HotNews.ro, avocatul a spus ca ne va da un raspuns peste inca 2-3 zile, adica miercuri sau joi.

UPDATE DNA confirma: Procurorii fac acte de urmarire penala fata de fima Peyber Hispanica SL Madrid

Directia Nationala Anticoruptie a confirmat, pentru HotNews.ro, ca procurorii efectueaza acte de urmarire penala fata de firma Peyber Hispanica SL Madrid ca persoana juridica, precum si fata de un cetatean spaniol, reprezentant al societatii comerciale, persoane suspectate ca au prezentat documente sau declaratii false pentru „obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave”.

Procurorii din cadrul Serviciului teritorial Braşov efectuează acte de urmărire penală faţă de persoana juridică Peyber Hispanica SL Madrid (Spania) şi faţă de o persoană fizică, cetăţean spaniol, reprezentantul societăţii menţionate, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de folosire sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave„, a transmis DNA catre HotNews.ro.

„Actele de urmărire penală efectuate de procurori se referă la împrejurarea că, în documentaţia de calificare, cetăţeanul spaniol reprezentant al societăţii menţionate, a depus la autoritatea contractantă (SC Compania Apă Braşov) un certificat care atestă, în mod fals, îndeplinirea condiţiei de experienţă de către societatea din Spania în privinţa realizării de conducte de apă şi canalizare, cu consecinţa câştigării licitaţiei de atribuire a contractului şi a obţinerii pe nedrept a sumei de peste 10 milioane lei (avans de 10 % din valoarea investiţiei). Banii provin din fondurile UE, bugetul naţional şi bugetul local, în diferite procente”, au mai adaugat procurorii anticoruptie.

Potrivit DNA, in prezent, dosarul se află „într-o fază avansată a cercetărilor”.

„Persoana juridică şi persoana fizică la care s-a făcut referire mai sus sunt singurele persoane învinuite în cauză, în acest moment acestea beneficiază de prezumţia de nevinovăţie”, precizeaza Directia Nationala Anticoruptie.

Experienta marita in Photoshop. 5 cazuri-scoala

Compania germana Ludwig Pfeiffer Hoh-Und Tiefbau GMBH & Co. KG, care construieste aductiuni de apa si canalizare in Romania, pe proiecte europene POS Mediu, sustine ca a mai depistat inca 5 firme spaniole care s-ar fi inscris la licitatii in tara noastra cu portofolii eronate.

Firma germana acuza si autoritatile contractante, precum si institutiile publice de control si management romanesti pentru fondurile europene si achiztiile publice ca nu fac verificari temeinice si nu iau masuri privind documentatiile false.

Ludwig Pfeiffer detine o filiala in Spania, pe care a pus-o sa faca cercetari pe teritoriul iberic, acasa la concurentii spanioli, punand la dispozitia HotNews.ro si copii dupa o serie de documete, in sprijinul acuzatiilor pe care le face.

„Pe termen scurt, castigarea licitatiilor prin asemenea fraude grosolane genereaza multiple probleme in fraudarea acestor contracte, deoarece castigatorii nu au experienta reala in gestionarea lucrarilor, multe dintre proiecte ramanand nefinalizate si astfel se adauga prejudicii majore fondurilor Uniunii Europene. Pe termen lung (…) piata de profil si sistemul concurential vor vor suferi distorisiuni de natura sa descurajeze participantii corecti”, sustine ing. Dan Danoiu, reprezentant pentru Romania al Ludwig Pfeiffer.

In caietele de sarcini care filtreaza firmele de constructii la licitatii sunt impuse conditii clare privind experienta si capacitatea de care dispun ofertantii.

Prin Ordonanta de urgenta 34/2006, care reglementeaza achizitiile publice, administratiile locale si alte autoritati contractante au posibilitatea sa verifice respectarea conditiilor respective solicitand firmelor de onstructii tot felul de documente:

  • o lista a lucrarilor executate in ultimii 5 ani, insotita de certificari de buna executie semnate de beneficiarii din trecut, pentru cele mai importante lucrari.
  • Informatii privind personalul sau organismul tehnic de care dispune, fie propriu, fie contractat de firma de constructii.
  • Studiile, calificarea si pregatirea profesionala a conducerii si respinsabilii de lucrari din cadrul firmelor de constructii ofertante.

Constructorul german acuza unele firme spaniole concurente ca ar folosi documentatie falsa privind portofoliul de lucrari, uneori folosind programe de editare computerizata a fotografiilor, cum este Photoshop-ul.

„Ofertantii de nationalitate spaniola falsifica inscrisurile care ar trebui sa faca dovada cerintelor folosind metode tehnice la indemana, respectiv scanare, programe de tip Photoshop etc.”, sustine Danoiu.

Reprezentantul firmei Ludwig Pfeiffer critica legislatia permisiva, care ingaduie ofertantilor sa depuna copii certificate pentru conformitate cu originalul dupa documentele „originale” care practic nu exista. „Utilizarea falsurilor este facila”, mai acuza el.

HotNews.ro enumera 5 cazuri in care nemtii acuza „CV-ul fals”:

  • In septembrie 2012, o companie spaniola a castigat un contract cu societatea de utilitati a municipiului Timisoara, Aquatim SA, pentru extinderea si modernizarea retelelor de canalizare si alimentare cu apa din sudul orasului. Valoarea estimata initial de comanditar, pentru lucrare, era de peste 10 milioane de euro) fara TVA, insa societatea iberica a castigat licitatia, oferind un pret mai bun circa 7,3 milioane de euro, fara TVA.

Firma spaniola s-a prezentat cu un portofoliu care cuprinde un proiect realizat in Spania in care figureaza ca a montant 8.246 de mteri liniari de retea de apa si 10.109 m.l. de canalizare.

Ludwig Pfeiffer vine insa cu documente aduse de filiala ei din Spania potrivit carora concurentul spaniol de la Timisoara a realizat in proiectul din portofoliu, de fapt, doar 6.681 m.l. de retea de apa si 8.439 m.l. de canalizare, deci semnificativ mai putin decat declarase in realitate.

Portofoliul prezentat de spanioli este semnat de managerul de proiect al lucrarii din Spania. Semnatura este insa diferita de cea de pe documentul pe care bemtii sustin ca l-au obtinut din Spania, de la acelasi beneficiar din regiunea Murcia.

  • O alta companie spaniola a participat la licitatia pentru o lucrare solicitata de Compania Judeteana APA SERV SA, Neamt, pentru reteaua de canalizare si alimentare cu apa din Aglomerarea Targu Neamt, in 2012. Valoarea contractului era estimata de compania de utilitati a administratiei publice nemtene la circa 14 milioane de euro.

Documentele depuse de firma iberica pentru a-si dovedi experienta contin cifre foarte mult umflate fata de proiectele reale pe care le-a facut – cel putin potrivit documentelor obtinute de filiala din Spania a constructorului german Ludwig Pfeiffer. Astfel, la contractul din Spania trecut in portofoliu, firma spaniola nu a executat 41.000 metri liniari de conducte de canalizare., ci numai 13.000 m.l., iar lucrarea a fost realizata in asociere cu alta firma. „Ofertantul a utilizat in derularea procedurilor de atribuire inscrisuri falsificate, in baza carora a fost declarat castigator in prima faza”, acuza Dan Danoiu, de la firma Ludwig Pfeiffer.

In urma depistarii neregulilor, firma spaniola a renuntat la procedura de achizitie in care se inscrisese, iar Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor a dispus, anularea licitatiei, autoritatea contractanta reluand procedura de achizitie.

  • O alta firma spaniola a depus oferta pentru lucrarea de la Targu Neamt. Pentru a-si dovedi experienta din ultimii 5 ani, firma a depus un certificat care ar fi fost eliberat de un beneficiar din Spania datat 2 martie 2011. Problema este ca lucrarea executata in Spania s-a incheiat in august 2011, conform aceluiasi certificat. Practic, documentul emis in martie 2011 prevestea si certifica finalizarea lucrarii carea avea sa se faca 5 luni mai tarziu.Societeta iberica a mai folosit acelasi portofoliu si pentru o alta licitatie, organizata de Compania de Apa Brasov SA, pentru sistemul de colectare a apei uzate Ghimbav-Brasov-Feldioara. Numai ca de data aceasta aceeasi lucrare din Spania figureaza ca s-a derulat in perioada iulie 2005-decembrie 2008, data de finalizare indicata in Brasov fiind cu 3 ani mai devreme decat cea declarata in Neamt. Aceasta este insa singura diferenta intre cele doua documente referitoare la acelasi portofoliu, pentru ca in rest, asezarea in pagina, este identica. „Cel mai probabil, semnaturile au fost realizate in original in anul 2005si apoi preluate prin copiere pe inscrisul presupus a fi datat 2008”, concluzioneaza Danoiu.
  • Tot la lucrarea de la Targu Neamt a mai depus oferta o alta companie spaniola de constructii. In sprijinul experientei relevante din ultimii 5 ani, spaniolii au depus un certificat emis de Ministerul Mediului Inconjurator, Mediului Rural si Marin din Spania, ca beneficiar al unei lucrari de canalizare efectuate de firma in regiunea Agraria de la Vera, in perioada 2009-2010-2011.

Certificatul depus de firma spaniola este datat febrarie 2012, numai ca ministerul invocat ca beneficiar, semnatar al certificatului, nu mai exista deja din decembrie 2011, de cand la Putere in Spania guvernul Rajoy a inlocuit executivul Zapatero. In noul guvern Rajoy, incepand cu decembrie 2011, ministerul la care face referire portofoliul celor de la firma iberica se numeste Ministerul Mediului Ambiant.

  • La o licitatie organizata de Compania de Apa SA Buzau pentru lucrarile de modernizare a sistemelor de apa si apa uzata Ramnicu Sarat, a participat o alta societate spaniola. Firma iberica a castigat contractul, insa Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a decis anularea licitatiei. De asemenea, compania de utilitati a administratiei publice buzoiene a solicitat ofertantului castigator noi informatii si a constatat ca experienta ceruta nu fusese castigata in ultimii 5 ani, ci acum mai mult timp. Conform documentelor obtinute de nemtii de la Ludwig Pfeiffer, contractul invocat ca portofoliu era din 2002.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro