Sari direct la conținut

UPDATE Propunerile MAE pentru posturile de ambasadori in Italia si in Qatar au fost respinse/ Tariceanu despre ambasadorul pentru Italia: La Roma nu cred ca ii deschide usa nici macar un director din minister

HotNews.ro

Dana Constantinescu, ambasadorul propus pentru preluarea postului vacant in Italia, nu a primit avizul comisiilor de politica externa ale Parlamentului, candidatura ei fiind respinsa cu 9 voturi impotriva, 3 in favoare si 2 abtineri. Candidatura sa fusese contestata de reprezentantii actualului Guvern. Argumentul parlamentarilor a fost necesitatea ca ocupantul acestui post sa fie un diplomat cu o experienta mai ampla. Dana Constantinescu a fost ambasador al Romaniei timp de 6 ani in Slovenia.

UPDATE 2: Alti cinci ambasadori au primit avizul pozitiv: Stefan Alexandru Tinca – pentru Belgia, Adrian Macelaru – pentru Emiratele Arabe Unite, Bahrein si Oman, Dan Balanescu – pentru Lituania si Letonia, Cornel Alecse – pentru Egipt si Gruia Ovidiu Jacota – pentru Thailanda si Laos.

UPDATE Comisiile de Politica Externa ale Parlamentului l-au respins pe Valeriu Nistor, propus pentru Qatar. Parlamentarii si-au motivat decizia afirmand ca acesta nu are pregatire diplomatica si ca expertiza lui in management privat nu il pregateste pentru serviciul public.

Intrebarea care pare sa-i fi fost fatala Danei Constantinescu a fost adresata de Mircea Geoana, care a vrut sa stie daca ambasadorul cunoaste numele ministrilor de Externe, de Interne, de Economie si de Finante din Guvernul Monti, ministri care i-ar fi fost potentiali interlocutori la Roma.

Dana Constantinescu a spus ca Ministerul Economiei si de Finante este gestionat de Mario Monti, insa, „in ceea ce priveste numele celorlalti ministri, nu le stiu”. „Cand pregatesti insa o intalnire cu un ministru, ii studiezi si CV-ul”, a argumentat ambasadoarea.

Ea a aratat ca guvernul Monti este un guvern de tehnocrati, alcatuit din 12 ministri cu portofoliu si 6 fara portofoliu, iar la Justitie si Egalitate Sociala ministrii sunt femei, insa a repetat ca nu stie numele celorlalti ministri in privinta carora a fost chestionata.

Fostul premier Calin Popescu Tariceanu a vrut sa traga „un semnal foarte serios” Ministerului de Externe pentru doua aspecte, primul referitor la prezentarea facuta de ambasadoarea Dana Constantinescu, iar al doilea referitor la calitatile ambasadorului propus de Minister.

Referitor la prezentare, Tariceanu a spus ca ea a fost „o totala brambureala”, lipsita de o abordarea structurata, lucru care i se pare „inacceptabil din partea unui ambasador care are o anumita experienta si este audiat pentru un post intr-o alta ambasada”. El a argumentat ca exprimari de genul „inteleg ca”, intalnite in prezentarea libera facuta de Dana Constantinescu, sunt dovada ca nu stapaneste materia.

Referitor la al doilea repros adresat MAE, fostul premier a spus ca Roma este, in opinia lui, intre primele 3-4 capitale din spatiul european ca importanta. El a argumentat ca experienta capatata la postul din Slovenia, „o tara foarte mica” potrivit apreciarii sale, nu este suficienta. Potrivit fostului premier, trebuie trimis un ambasador cu experienta, care a facut cariera diplomatica in niste tari „cu oarece pondere”, unde capata experienta necesara.

„La Roma nu cred ca ii deschide usa nici macar un director din minister. Doamna este foarte simpatica si are un CV laudabil pentru domeniul in care a lucrat, dar nu cred ca pentru o capitala cum e Roma este potrivita”, a spus Calin Popescu Tariceanu.

Presedintele comisiei, Mircea Geoana, a spus ca votul negativ reflecta „acest sentiment de inadecvare intre aceasta candidatura si importanta strategica a Italiei”. „E nevoie de un personaj de calibru, domnilor ministri. E nevoie de o candidatura cat mai repede, de revenirea neintarziata cu o propunere noua, si va stam la dispozitie in termenul cat mai scurt pentru audiere”, le-a spus Geoana celor doi reprezentanti ai MAE, secretarii de stat Dan Petre si Ovidiu Dranga, prezenti la audieri.

Geoana le-a reamintit ca a fost cerut agrementul Republicii Italiene si, prin urmare, este nevoie de rezolvarea situatiei neintarziat. El a mai cerut celor doi reprezentanti ai MAE sa transmita ministrului Marga, Guvernului si Presedintiei sa inteleaga ca relatia speciala cu Italia „va fi onorata de un ambasador de mare calibru pe care sa il pregatiti si sa il transmiteti in procedura de validare”.

La randul sau, Laszlo Borbely, presedintele Comisiei de Politica Externa a Camerei Deputatilor, s-a aratat dispus sa convoace comisia in timpul vacantei parlamentare pentru audierile de ambasadori. „Nu se poate sa stam, cu anii, cu ambasade in care sa nu avem ambasadori pentru ca sunt niste dispute de nu stiu ce natura. Guvernul a fost investit, aveti obligatia sa faceti un inventar, sa apreciati propunerile facute si sa veniti in fata comisiilor”, a spus Borbely.

Inca de la inceputul dialogului intre parlamentari si Dana Constantinescu, presedintele Geoana a subliniat ca este un ambasador politic, „in sensul ca nu faceti parte din corpul diplomatic clasic”.

Ambasadoarea propusa a recunoscut ca propunerea sa este una politica, dar a subliniat ca cei care i-au consultat CV-ul au putut constata ca nu a facut parte niciodata dintr-un partid politic. „Prin natura profesiei, la Ministerul Transporturilor, incepand cu 1992, am lucrat in colaborarea si sub coordanarea a diversi secretari de stat, de diverse culori politice, am lucrat cu ministri de toate culorile spectrului politic romanesc”, a spus Dana Constantinescu.

Votul comisiei este consultativ, intra in atributiile presedintelui de acreditare a ambasadorilor. Ministrul Marga spunea insa ca ar fi bine sa fie trimis in Italia un ambasador care sa aiba si avizul comisiilor parlamentare.

Ce isi propunea ambasadoarea Dana Constantinescu pentru Italia?

Ambasadoarea a inceput oarecum mai stangaci prezentarea prioritatilor si viziunii sale asupra postului din Italia, facand un scurt istoric al relatiilor diplomatice dintre Romania si italia si enumerand obiective generale, precum consolidarea sprijinului acordat de Italia Romaniei pentru aderarea la Schengen si in privinta MCV.

A particularizat si detaliat problemele diasporei si modalitatatile de abordare ale acestor probleme. Iata principalele obiective:

  • intarirea cooperarii politienesti, prin intarirea biroului atasatului MAI, marirea numarului atasatilor de interne pe spatiul italian si trimiterea unor echipe de politisti in Italia pentru a sprijini rezolvarea unor situatii speciale care apar destul de des
  • in ceea ce priveste situatiile referitoare la numarul detinutilor romani din penitenciarele din italia, din informatiile disponibile mie am descoperit ca sunt peste 3600, poate o colaborare mai stransa cu partea italiana si punerea in practica a unui acord semnat in 2006, in ceea ce priveste transferul detinutilor care au deja condamnari definitive
  • un alt elem ce poate fi aprofundat e cel legat de situatiile minorilor neinsotiti: si aici exista un document juridic din 2008, dar inteleg ca avand in vedere procedura destul de greoaie pe care autoritatile italiene o desfasoara, cu greu si cu intarziere se reuseste punerea in practica a acestui acord

In privinta cooperarii economice, Dana Constantinescu a evidentiat faptul ca schimburile comerciale sunt in valoare de 12 miliarde de euro, suntin jur de 16.000 de firme cu capital italian in romania, care au angajat in jur de 800.000 de romani si produc peste 10% din PIB. „Este o prioritate sporirea investitiilor italinene in Romania si sporirea volumului schimburilor comerciale”, a spus ambasadoarea.

Avand in vedere prezenta a 3500 de firme cu capital romanesc in Italia, cu o cifra de afaceri de un milion de euro pe an (n.r. o precizare care i-a scapat fostului premier Calin Popescu Tariceanu, care spunea ca nu s-a inteles la ce perioada se referea acel milion), „poate n-ar fi lipsita de interes initiativa Ambasadei noastre la Roma de constituire a unei asociatii de antreprenori romani in Italia”.

A abordat mai apoi problemele consulare:

  • Cele mai multe probleme sunt legate de diaspora romana din Italia, nu este un secret pentru nimeni, iar la acest capitol un accent mai mare pus pe activitatea noastra consulara poate ar trebui avut in vedere.
  • Nu o spun numai pornind de la cazul nefericit de acum saptamani, ci am in vedere si experienta pe care am dobandit o la Ljubliana, unde in probleme consulare am colaborat cu consulatul de la Triste si pot avea o imagine destul de aproape de situatia din teren. Cu atat mai mult cu cat problemele consulare intampinate in Sloveniai se datoareaza tranzitului romanilor din vestul Europei spre Romania.
  • La capitolul consular trebuie avuta in vedere o imbunatatire a activitatii consulare, sporirea personalului in consulatele noastre generale din Italia, de la Roma si din Catania.
  • Sediul sectiei consulare al Ambasadei de la Roma nu mai face fata solicitarilor, chiar daca el a fost mutat la jumatatea anilor 2000, intr-un nou sediu. Exigentele impuse unui oficiu consularde secol XXI nu sunt intrunite. Stiu ca se intreprind demersuri pentrun identificarea unui nou sediu pentru ambasada si consulatul de la Roma.
  • Este nevoie si de mutarea intr-un alt sediu al Consulatului de la Trieste, intrucat s-a deschis cand nu erau atatea solicitari.

Ambasadoarea si-a prezentat liber obiectivele mandatului, intr-o expunere exhaustiva, care a fost insa criticata de parlamentari. Dana Constantinescu, care ar o problema de sanatate, o afectiune la un picior drept pentru care se sprijinea intr-o carja, s-a scuzat pentru faptul ca nu a adoptat o tinuta foarte formala, tocmai dini acest motiv. „Va rog sa luati in considerare tinuta ca la televiziuni, de la pupitru in sus”, a spus ea. Ambasadoarea era imbracata intr-o pereche de pantaloni, o bluza si un sacou. „Problemele cu piciorul nu sunt inventate si nu ma folosesc de ele pentru a atrage compasiunea comisiilor”, a spus ea la inceputul audierii, completand: „As dori sa duc la bun sfarsit, indiferent de rezultat, un demers pe care mi l-am asumat in noiembrie, cand am acceptat propunerea de ambasador pentru Republica Italiana”.

Nominalizarea ambasadorului in Italia – marul discordiei intre presedintie, premier, fostul si actualul ministru de externe

Exista opinii divergente in privinta nominalizarii ambasadorului roman in Italia, a spus Andrei Marga, potrivit Agerpres, in urma unei audieri in comisia de politica externa a Senatului saptamana trecuta. Seful diplomatiei a aratat ca presedintele si premierul au opinii divergente, la fel ca si fostul ministru si actualul ministru de externe. Dana Manuela Constantinescu, propusa pentru postul de ambasador pe ultima suta de metri a Guvernului Ungureanu, a fost contestata de Titus Corlatean, pe atunci presedinte al Comisiei de politica externa din Senat.

Titus Corlatean declara pe 24 aprilie, inainte de caderea Guvernului Ungureanu, ca „slujitorii” lui Traian Basescu din Parlament si din MAE ar fi convocat ilegal o sedinta a comisiilor de politica externa, pentru audierea unor ambasadori fara acordul opozitiei de atunci, printre acestia fiind si propunerea pentru Italia.

Dana Manuela Constantinescu ar fi o „sinecura politica”, afirmand ca aceasta a fost sef serviciu in Ministerul Transporturilor, intre 1996-1999, iar ulterior a fost numita de Traian Basescu director general in acelasi minister.

Acum cateva zile, intr-un interviu acordat HotNews.ro, Marga sugera ca modalitate de transare a situatiei posibilitatea Danei Constantinescu de a renunta de buna voie la propunerea de a fi ambasador. In acelasi timp, ministrul de externe s-a aratat constient de faptul ca, pana la urma, daca presedintele doreste trimiterea acesteia in italia, el este cel care acrediteaza ambasadorii, votul comiilor parlamentare fiind doar consultativ. Insa, sugera ministrul, ar fi bine ca Romania sa nu trimitat in italia un ambasador care sa poarte dupa sine o contrversa.

Citeste si:

UPDATE: Valeriu Nistor, propus pentru postul de ambasador in Qatar – bun ca om de afaceri, nepregatit pentru diplomatie, spun parlamentarii

Valeriu Nistor are un CV care i-a impresionat pe parlamentari: are o firma de consultanta de management si afaceri din mai 2007, iar inainte a lucrat pentru compania Xerox. Din iulie 1997, cand a inceput ca manager marketing si operatiuni pentru Xeron Romania si R. Moldova, pana indecembrie 2006, cand ajunsese deja director general al Xerox Austria, dupa ce, timp de 3 ani, intre 2001 si 2004 ocupase aceeasi pozitie, in cadrul aceleiasi companii, insa in Romania si Republica Moldova.

Inainte de a-si prezenta obiectivele, presedintele Mircea Geoana l-a chestionat cum a avut loc „plonjonul in diplomatie”, ce l-a facut sa renunte la o cariera de succes corporatista si in strainatate.

„Motivatiile sunt de natura profesionala si intelectuala, mi se pare ca am ajuns in locul in care trebuie sa merg pe un drum care sa ma solicite din nou suficient de mult si sa am posibiltiatea sa invat lucruri noi. Mi se pare ca este un domeniu mai complex, cu mult mai multe variabile, care solicita mai mult decat cel in care am profesat pana acum”, a fost raspunsul ambasadorului propus. „Cred ca e o datorie, pentru cei care au primit foarte mult de la tara lor, sa incerce sa dea inapoi ceva. Am avut multe discutii legate de acest subiect cu prieteni romani si din strainatate, care mi-au spus: implicati-va mai mult, daca doriti mai mult pentru tara voastra. Acesta este si unul dintre motivele pentru care am revenit in tara dupa un stagiu destul de lung de functii in strainatate”, a completat el.

Mircea Geoana a insistat insa pentru mai multe detalii, argumentad ca este un sustinator pentru atragerea in functii publice a „talentului din mediul privat corporatist”. „Dar in cazul in speta: de ce Qatar, pe ce canal, va considerati un ambasador politic?”, a perseverat Geoana.

„Ma consider un ambasador cu abilitati in zona economica. Qatar a fost una dintre posibilitati in zona Golfului pentru zona Golfului a fost si trebuie sa ramana…”, si-a inceput explicatia Valeriu Nistor.

„Ati avut de unde sa alegeti?”, l-a intrerupt Geoana.

„Nu, nu, n-am avut de unde sa aleg, Qatarul a fost o posibilitate, ideea a fost sa merg intr-o piata care sa devina importanta pentru noi. In momentul de fata Qatarul este una dintre cele mai dinamice tari, cele mai bogate, care importa peste 90% din ceea ce consuma si noi reusim sa vindem de doar 5 milioane de euro pe an. Mi se pare ca are un potential deosebit, mai ales ca pe termen mediu si lung modelul economic al romaniei trebuie sa se bazeze pe productie si export, in conditiile in care consumul intr-o populatie in scadere nu poate deveni un model”, a raspuns Nistor.

Mircea Geoana l-a provocat apoi sa isi prezinte obiectivele, in conditiile in care fostul ambasador american si ministru de externe a aratat ca sunt limitate posibilitatile unei ambasade mici, cum e cea a Romaniei din Qatar. iata principalele argumente ale lui Valeriu Nistor:

  • In primul rand trebuie sa ne intrebam de ce atat de multe proiecte nu reusesc sa avanseze. Ele vor reusi sa faca mai multi pasi daca vor fi implicati si cei care beneficiaza direct de aceste proiecte. iar beneficiarii sunt, de cele mai multe ori, firme publice, dar ar trebui sa fie firme private, pentru ca sunt dispuse sa investeasca, sa aloce resurse acestor proiecte daca stiu ca vor fi implicate. resurse incepand cu scrierea proiectelor de o maniera competitiva, urmarirea lor, alocarea lor pentru project management, ducerea lor la bun sfarsit. Ideea reprezinta, in lumea in care traim, 5% din valoarea unui proiect, restul este disciplina si consistenta de a duce la bun sfarsit lucrurile. 
  • Am pus in mandat sa cream microgrupuri de lucru pe care sa le putem urmari mult mai usor.
  • Trebuie sa ne punem intrebarea de ce, in ciuda declaratiilor facute de-a lungul timpului, ca sunt gata sa investeasca la noi in tara nu o fac. unul dintre motive este ca se uita la proiecte de o anumita dimensiune. In momentul de fata, dimensiunea proiectelor pe care o cauta ei,limita lor minima e undeva la 100 de milioane de euro. In Romania exista foarte rar proiecte de dimensiunea asta. ca atare intrebarea este ce avem de facut ca sa asamblam proiecte inainte de a le  prezenta lor.Nu putem continua sa le prezentam proiecte de 10-20-30 de milioane  si sa speram ca o sa investeasca. ei au prea multi bani ca sa isi piarda timpul sa investeasca in proiecte asa de mici.

Prima intrebare pusa de parlamentari s-a referit la arderea etapelor pana la conducerea unei ambasade. „Ma gandesc ca daca tot sunteti atat de doritor sa invatati si sa aprofundati, n-ar fi mai bine sa incepeti cu functia de consilier economic, pentru ca ar fi mai apropiata de ceea ce ganditi dvs., de pregatirea dvs. Mi se pare ca saltul la ambasador este mult prea brusc si va va taia din valentele pe care le veti putea demonstra in meseria nobila de consilier economic”, a spus un deputat.

Diplomat, Nistor i-a raspuns ca a initiat cateva actiuni „prin care sa isi insuseasca si cunosctintele diplomatice si politice”. „Sunt sigur ca voi face acest lucru cu aceeasi viteza si determinare cu care am facut si dezvoltarea profesionala de pana acum si sper sa reusesc intr-un interval relativ scurt ca sunt gata sa imi asum responsabilitatile pozitiei pentru care am fost propus”, a spus acesta.

Bogdan Niculescu Duvaz a tinut sa isi exprime si public aprecierea pentru ambasadorul propus, dupa ce i-a soptit lui Calin Popescu Tariceanu, care ii statea alaturi: „Mie imi place”.

In momentul in care a fost invitat in hol sa astepte rezultatul deliberarilor, unul dintre parlamentarii prezenti a spus: „Sponsor, nu?”

„Si in America sunt ambasadori politici, dar intra intr-un stagiu de pregatire. Ii trimiti acolo si le zici: 30 de zile stai si inveti, inveti limba. Nu e in regula, dar nu e el de vina. Ci modul in care se fac astfel de propuneri. E manager care vrea sa faca ceva, nu e rau. ideea ca sistemul atrage oameni de calitate care vor sa faca ceva nu e rea”, a spus Geoana, apoi s-a adresat celor doi secretari de stat din MAE, Ovidiu Dranga si Dan Petre: „Dar modul in care voi ii pregatiti si ii duceti acolo e o chestiune care nu functioneaza. E clar ca se va duce acolo cu idei de management privat si se va lovi de altceva”.

„Auzi, Mircea, dar nu se mai face pregatirea?”, a intervenit si Tariceanu in discutie.

Mircea Geoana l-a informat pe ambasadorul propus ca, la limita, votul parlamentarilor nu a fost favorabil si i-a facut „o solicitare extrem de sincera si deschisa”: „Nu considerati acest vot ca impotriva calificarilor si dorintei dvs. de a servi functia publica din Romania. Ci ca pe o invitatie sa investiti un pic mai mult, poate impreuna cu cei de la Externe, si va asigur ca daca veti reveni cu un plus de expertiza in zona care v-a fost reprosata azi, veti avea la noi o usa deschisa. regret ca un tanar manager primeste un astfel de semnal, dar exista undeva si o problema de short-cutting (n.r. scurtatura) la care va invit sa va ganditi si la care sa ne uitam si noi”.

Geoana le-a facut sugestia celor de la MAE sa il tina aproape pe Valeriu nistor, sa il introduca intr-o forma de instruire specifica si in toamna sa revina. „Nu cred ca va fi o dificultate din partea noastra de indata ce mai puneti un pic de osanza profesionala”, a spus senatorul. El crede ca managementul privat nu il poate pregati pentru zona publica. Iar votul la limita este mai degraba o invitatie de a investi in aceasta coordonata. El a subliniat ca nu contesta candidatul, ci astfel de propuneri.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro