Următoarea decizie a lui Trump în Iran: una dintre cele mai riscante operațiuni militare din istoria recentă a SUA

O acțiune militară terestră a Statelor Unite pentru a distruge sau recupera materialul nuclear puternic îmbogățit din Iran ar implica numeroase riscuri și ar fi „cea mai mare operațiune a forțelor speciale din istorie”. Trump a dat de înțeles că ia în calcul un astfel de pas, dar este neclar dacă misiunea chiar va avea loc, spun oficiali și experți citați de New York Times, Jerusalem Post și Wall Street Journal.

Administrația președintelui Donald Trump ia în calcul posibilitatea unei misiuni îndrăznețe în Iran, care ar presupune confiscarea sau distrugerea materialului nuclear puternic îmbogățit, despre care se crede că este depozitat adânc sub un munte din Isfahan.

Analiștii spun că ar fi una dintre cele mai riscante operațiuni militare din istoria modernă a Americii, mult mai complexă și periculoasă decât cea care l-a ucis pe Osama bin Laden în 2011 sau cea care l-a capturat pe Nicolás Maduro la începutul lunii ianuarie.

Una dintre probleme este că nimeni nu știe cu certitudine unde se află tot combustibilul.

În plus, dacă recipientele care îl conțin sunt perforate, gazul care se va scurge ar fi atât toxic, cât și radioactiv. Dacă recipientele se apropie prea mult unele de altele, există riscul unei reacții nucleare accelerate.

Trump a declarat marți că operațiunile terestre de acest gen nu îl îngrijorează. „Chiar nu mi-e frică de asta”, le-a spus el reporterilor.

Președintele, scrie New York Times, a confirmat că ia în considerare operațiunea, dar a spus că ar încerca-o doar dacă armata iraniană ar fi „atât de decimată încât nu ar mai fi capabilă să lupte la sol”.

Întrebat luni de un reporter dacă condițiile sunt întrunite, el a spus că „dacă vreun președinte ar răspunde la astfel de întrebări, atunci nu ar trebui să fie președinte”.

Cât uraniu îmbogățit are regimul iranian

Când avioanele de vânătoare americane și israeliene au bombardat trei dintre principalele instalații nucleare ale Republicii Islamice în luna iunie a anului trecut, experții și oficialii estimau că regimul deținea aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – la un pas de materialul de calitate militară, suficient pentru aproximativ zece bombe nucleare, scrie Times of Israel.

Se credea, de asemenea, că regimul deținea încă aproape 200 de kilograme de uraniu îmbogățit la 20%.

Uraniul de calitate militară este îmbogățit la 90%.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat săptămâna trecută că aproximativ jumătate din uraniul îmbogățit la 60% era depozitat într-un complex de tuneluri de la situl nuclear de la Isfahan.

Un raport publicat la începutul acestei luni arăta că SUA consideră că există un „punct de acces foarte îngust” prin care materialul ar putea fi recuperat.

Cât de aproape este Iranul de fabricarea unei bombe nucleare?

Matthew Bunn, specialist în domeniul nuclear la Harvard, a remarcat pentru New York Times că, dacă Trump s-ar opri acum din atacul asupra Iranului, „ar lăsa în urmă un regim slăbit, dar înverșunat, posibil mai hotărât ca niciodată să fabrice o bombă nucleară – și care ar dispune în continuare de materialele, cunoștințele și echipamentele necesare pentru a face acest lucru”.

Cât de aproape este însă Iranul de o astfel de țintă?

Potrivit experților, Trump a exagerat atunci când a spus că Iranul era „la o lună distanță” de a putea fabrica o armă nucleară înainte ca el să bombardeze trei situri nucleare în iunie 2025.

Mai exact, Iranul ar fi putut îmbogăți combustibilul nuclear la nivelul necesar pentru construirea unei arme nucleare în decurs de o lună, dar ar fi avut nevoie de luni, poate chiar de un an, pentru a fabrica o armă rudimentară.

Înainte de izbucnirea războiului, pe 28 februarie, majoritatea oficialilor din serviciile de informații afirmau că nu vedeau un risc iminent ca Iranul să se grăbească să fabrice o bombă.

Acest lucru a fost subliniat marți de Joe Kent, directorul Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a susținut într-o scrisoare prin care își explica decizia de a demisiona că „Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru națiunea noastră”.

Acum, însă, scrie New York Times, situația s-a schimbat. După 18 zile de bombardamente din partea Statelor Unite și a Israelului, care au distrus o mare parte din capacitatea sa militară convențională, materialul nuclear este una dintre ultimele linii de apărare ale Iranului.

„Din punctul lor de vedere, au nevoie de el mai mult ca niciodată”, a declarat marți George Perkovich, cercetător principal la Carnegie Endowment for International Peace.

„Cea mai mare operațiune a forțelor speciale din istorie”

Statele Unite planifică astfel de operațiuni de ani de zile, încă de când au creat unități speciale instruite în domeniul nuclear, care exersează dezactivarea armelor, distrugerea centrifugelor și manipularea materialului nuclear.

Operațiunile sunt învăluite în secret, așa că chiar și întrebările de bază – inclusiv dacă Statele Unite ar distruge containerele cu material nuclear sau ar încerca să le scoată din țară – rămân fără răspuns.

În mod similar, nu este clar dacă Statele Unite ar încerca o operațiune discretă și minimalistă, precum cea de capturare a lui Bin Laden, sau dacă Trump ar ordona un asalt major de trupe de protecție și acoperire aeriană.

Cel mai probabil, Statele Unite ar trebui să verifice mai multe locații diferite pentru a găsi materialul.

Wall Street Journal a scris zilele trecute că, o misiune menită să pună mâna pe stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului ar necesita „cea mai mare operațiune a forțelor speciale din istorie”.

Citând foști oficiali militari, cotidianul a relatat că misiunea ar avea nevoie de peste 1.000 de militari la fața locului.

Militarii ar trebui să asigure perimetrul, în timp ce specialiștii ar săpa prin tone de moloz, verificând dacă există mine și capcane.

Pentru a livra echipamentul la fața locului și pentru a scoate materialul nuclear recuperat din țară, ar fi necesar un aerodrom local, iar dacă nu ar fi disponibil niciunul, ar trebui amenajat un aerodrom improvizat ca parte a operațiunii.

Forțele americane ar fi probabil ținta unor atacuri cu drone și rachete, fiind necesară intervenția forțelor terestre și a avioanelor pentru a respinge atacurile.

O alternativă la scoaterea materialului nuclear din țară ar fi diluarea acestuia, deși acest lucru ar implica riscul de contaminare a zonei.

Jerusalem Post: Nu există un plan iminent al SUA de a intra în zona Isfahan

Citând propriile surse, cotidianul israelian Jerusalem Post a scris că informațiile despre o potențială invazie terestră pe mai multe fronturi în Iran, care ar viza inclusiv recuperarea uraniului îmbogățit, sunt exagerate.

Nava de asalt USS Tripoli – despre care se crede că transportă mii de pușcași marini în Orientul Mijlociu – se apropia marți de Strâmtoarea Malacca, în largul Singapore, în drumul său către regiune, potrivit CNN.

CNN anunțat că nava Tripoli transportă trupe din cadrul Unității Expediționare a Marinei nr. 31, cu baza în Okinawa, o forță de reacție rapidă formată din 2.200 de membri.

O astfel de forță ar putea fi folosită într-o invazie. Cu toate acestea, există multe moduri în care aceste forțe ar putea fi utilizate.

În acest sens, informațiile obținute de Jerusalem Post spun că nu există un plan evident sau iminent al SUA de a intra în zona Isfahan în următoarele câteva zile sau săptămâni pentru a pune mâna pe uraniul îmbogățit la 60%.

Nu este foarte clar cum vor fi utilizate forțele aflate în drum spre regiune și cum vor aborda SUA și Israelul amenințarea reprezentată de uraniul îmbogățit în viitor, probabil pentru că Washingtonul și Ierusalimul vor lua o decizie abia după ce vor vedea cum evoluează situația generală din Iran, mai scrie cotidianul israelian.

Alternativa

Complicațiile sunt atât de mari încât ar putea determina administrația Trump să reanalizeze o propunere pe care Abbas Araghchi, ministrul de externe al Iranului, a pus-o pe masă luna trecută, cu câteva zile înainte de atac, scrie New York Times.

Teheranul, a spus el, era dispus să dilueze tot materialul nuclear aflat în posesia sa până la nivelul utilizat în reactoarele nucleare, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Dar nu ar fi permis ca materialul să părăsească țara, acesta trebuia să rămână în Iran, sub supraveghere.

Cei doi negociatori americani, Jared Kushner, ginerele președintelui, și Steve Witkoff, trimisul său special, au respins ideea, afirmând că Iranul nu poate rămâne cu stocuri de combustibil nuclear.

Ei au oferit o alternativă: Statele Unite ar furniza Iranului uraniu slab îmbogățit, potrivit pentru reactoarele de energie, pe termen nelimitat și gratuit, potrivit a două persoane familiarizate cu negocierile.

Araghchi a respins ideea. S-a vorbit despre o altă întâlnire, dar atacul american-israelian din zori, din 28 februarie, a spulberat negocierile.