USL si justitia. Intre personificarea coruptiei si cel mai cinstit guvern

Evolutiile stranii în dosarul Trofeul Calitatii, în care fostul premier, Adrian Nastase, a fost condamnat în prima instanta la închisoare cu executare, explicatiile neconvingatoare ale premierului Victor Ponta, plus o serie de declaratii facute de ministrul Justitiei, Titus Corlatean, anunta ca justitia va intra curand într-o noua faza. Sub noile vremuri va trebui sa lupte pentru independenta ei, cu care s-a obisnuit în ultimii ani. Societatea civila si presa sunt obligate sa faca scut în jurul unui bun castigat greu – eliberarea justitei de sub control politic – si sa denunte pericolul revenirii la epoca justitiei dirijate.

Guvernul Ponta exercita deja presiuni directe si indirecte în dosarul Trofeul Calitatii, cu o importanta miza simbolica. Daca vor reusi sa influenteze si sa intimideze judecatorii din acest dosar, tot sistemul va întelege ca epoca libertatii totale s-a încheiat. Astfel ca mesajele transmise sunt fara echivoc.

În prima sedinta de guvern, prioritatea zero a noului Cabinet a fost sa treaca Inspectoratul de Stat în Constructii de la Ministerul Turismului direct în subordinea primului ministru. Putea sa arda tara, sa se prabuseasca leul, ca nimic nu era mai important pentru Victor Ponta, proaspat instalat la Palatul Victoria, decat o mica jonglerie cu ISC si schimbarea conducerii.

Apoi, prima grija a noului sef, Adrian Balaban-Grajdan, a fost retragerea institutiei din procesul Trofeul Calitatii, pe motiv ca lipseste prejudiciul. În urma cu cateva saptamani, ISC trimisese o adresa la Înalta Curte în care sustinea ca se considera prejudiciata cu o suma chiar mai mare decat cea stabilita initial. Adrian Nastase a defilat pe blog cu decizia retragerii ISC din procesul sau. Ar fi facut, probabil, mare caz din acest eveniment daca premierul Victor Ponta, speriat de amploarea scandalului, n-ar fi decis sa-l demita pe d-l Grajdan.

Toate detaliile acestor evolutii suspecte în dosarul Trofeul Calitatii, viteza derularii lor indica premeditarea. Victor Ponta sustine ca se afla în Afganistan cand directorul ISC a decis sa se retraga din proces si ca l-a demis din cauza ca n-a fost informat. Cand a fost întrebat însa daca va dispune noii conduceri sa revina în proces, premierul s-a eschivat pe motiv ca nu e seful institutiei. Daca asa stau lucrurile, de ce s-a repezit d-l Ponta sa-si subordoneze ISC? Cum conduce un guvern, daca nu-si poate exercita autoritatea asupra institutiilor aflate sub el?

Eschivele premierului amplifica suspiciunea ca totul a fost, dupa cum s-a exprimat fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, o schema menita sa-l scape pe fostul premier de un proces aflat spre final. Adrian Nastase a primit deja o condamnare si se afla în faza de recurs. La ce i-ar servi retragerea ISC din proces? În primul rand, d-l Nastase scapa de plata prejudiciului. În al doilea rand, mentinerea unei sentinte de condamnare devine discutabila. Guvernul netezeste astfel drumul spre solutia achitarii: din moment ce nu exista prejudiciu, nu exista nici infractiune. Judecatorilor – în caz ca ar fi dispusi sa întoarca sentinta de condamnare – li se ofera aceasta iesire.

În plin scandal, ministrul Justitiei, Titus Corlatean, a tinut sa-i dea si el o mana de ajutor fostului premier. Duminica seara, la Realitatea TV, Corlatean a denuntat „justitia televizata“ în cazul Trofeul Calitatii si faptul ca procedura în faza de ancheta „a durat foarte mult“, cu referire la cei peste 900 de martori audiati de procurorii DNA. Ministrul Justitiei a îmbratisat punctul de vedere al ISC, precizand ca institutia ar fi transmis de mai multi ani ca nu exista prejudiciu. De unde stie asta d-l Corlatean? De ce n-a mentionat celalalta adresa ISC, care invoca o paguba de 75 de miliarde? Cum de a îmbratisat fix punctul de vedere al apararii, varianta convenabila lui Adrian Nastase, omul sub care a facut cariera în PSD?

În plus, ministrul Justitiei a încercat si o vaga explicatie a rapiditatii cu care ISC a trecut de la minister la guvern. Titus Corlatean a afirmat ca este o decizie corecta si ca exista un raport al Bancii Mondiale care propune ca ISC sa fie scos de sub minister. Si totusi, ardea Guvernul daca nu scoteau institutia in prima zi de guvernare? Chiar asta sa fi fost cea mai mare problema de rezolvat, intre zecile de probleme infinit mai presante?

N-a apucat bine dl Corlatean sa-l apere pe Adrian Nastase, preluand teza absentei prejudiciului, ca a doua zi ISC anunta ca a cerut instantei anularea adresei prin care institutia se retragea din proces. Presiunea publica exercitata de ministrul justitiei in favoarea inculpatului Nastase ramane si trebuie taxata, cu atat mai mult cu cat ISC isi recunoaste singur eroarea. Si premierul Victor Ponta a batut luni in retragere, admitand ca numirea lui Grajdan la ISC „a fost o alegere proasta” si a cerut verificarea legalitatii actelor sale (parca acum cateva zile se zicea ca nu-i seful institutiei cand era intrebat daca va dispune ca ISC sa revina in proces…). Premierul Ponta a mai spus ca nu el l-a propus pe Grajdan in functie, dar a sustinut ca 101% nu i l-a propus Adrian Nastase si ca n-ar putea spune cine deoarece isi asuma numirea, pentru care plateste azi un pret politic.

Cam subtirele explicatiile premierului, cam suspecta atitudinea sa oscilanta. Nu are importanta cine i l-a propus pe Grajdan. Poate fi oricine din PSD, mic sau mare, asta nu are nici o relevanta. Semnificativ este ca dl Ponta s-a executat fara sa se intrebe: ce-i atata graba, stimati colegi, cu ISC-ul asta? De ce ne frige? Cine moare din cauza acestei institutii de trebuie musai sa ne ocupam de ea chiar din prima zi de guvernare?

Sa prezumam insa ca premierul Victor Ponta a actionat cu maxima buna credinta. Ce constata el astazi? Ceva vizibil de pe luna: din cauza fostului premier, in continuare numarul doi in partid – Adrian Nastase fiind presedintele Consiliului National al PSD chiar si dupa condamnarea in prima instanta la doi ani cu inchisoarea cu executare – credibilitatea Guvernului a fost subminata grav. Nimeni nu se mai indoieste azi ca un intreg aparat s-a pus in miscare sa-i salveze pielea.

Ce trebuie sa se mai intample de aici incolo ca Victor Ponta sa puna in discutie insasi pozitia d-lui Nastase in partid? Cate institutii mai trebuie mobilizate in favoarea fostului premier pentru ca premierul Ponta sa-i spuna stop joc? Abia cand o va face fara echivoc, liderul PSD va spulbera suspiciunile ca a actionat cu buna ca sa-si salveze mentorul. Numai cand Victor Ponta ii va cere fostului premier sa faca un pas in spate, numai cand ii va solicita public ministrului justitiei sa se abtina de la comentarii partizane in cazul Trofeul Calitatii si va taxa implicarea lui Titus Corlatean in apararea fostului premier, abia atunci Victor Ponta va convinge ca tota istoria recenta din Trofeul Calitatii s-a petrecut fara stiinta lui. Abia cand se va delimita ferm de Adrian Nastase va proba ca a fost acuzat pe nedrept de fapte pe care nu le-a comis, ca a fost tras pe sfoara de cei care l-au impins pe Adrian Grajdan intr-o manevra de favorizare a infractorului, fostul sef al ISC fiind acuzat oficial de procurorii DNA.

Pana una alta, puse cap la cap, gesturile premierului, dublate de afirmatiile ministrului Justitiei conduc catre o singura concluzie: „cel mai cinstit guvern“ se comporta ca un avocat al fostului premier Adrian Nastase, „personificarea coruptiei“, dupa cum l-au numit judecatorii în motivarea sentintei pronuntate în prima instanta. În „cel mai cinstit guvern“ gasim cel putin înca un avocat la propriu al celui care personifica reteaua coruptiei din justitie. Serban Nicolae, avocatul senatorului PSD Catalin Voicu, trimis în judecata pentru fapte de coruptie, a fost numit secretar de stat la Interne.

(Erata: Serban Nicolae nu a fost numit secretar de stat. Au existat informatii potrivit carora fostul senator PSD urmeaza sa ocupe acest post, pe care l-a mai ocupat si in 2009, insa premierul Victor Ponta nu l-a numit secretar de stat la interne)

Pe acest fundal cu nori negri stransi deasupra justitiei, în luna scursa de la instalarea Guvernului Ponta, se anunta deja schimbari iminente la DNA si ANI. Cel mai clar semnal a fost dat tot duminica seara, la Realitatea TV, de catre ministrul Justitiei. Titus Corlatean a spus ca nu va recurge la o rocada pe functii între Daniel Morar (seful DNA) si Laura Kodruta Kövesi (procuror general), în ciuda sustinerii publice masive venite din partea ambasadorului SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein. „Avem posibilitatea sa gasim solutii de magistrati foarte buni, integri si independenti, fara sa ramanem blocati în aceasta discutie, aceiasi magistrati rotati pe functie“, a declarat Corlatean.

Cu cateva zile înaintea sa, secretarul general adjunct al guvernului, liberalul Dan Mihalache, a facut aluzii referitoare la iminente schimbari la varful institutiilor anticoruptie: „DNA, Agentia Nationala de Integritate vor continua sa functioneze, în ciuda tipetelor doamnei Macovei, de pe toate culoarele. Dar asta nu înseamna ca anumite corectii nu vor trebui operate“, a declarat, joi, Dan Mihalache, într-un interviu acordat cotidianului Romania libera.

Or, stabilitatea institutiilor si a legislatiei anticoruptie este una dintre conditionalitatile pe care Romania s-a angajat sa le respecte în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Însa si relatia cu Bruxellesul este pusa deja în discutie de Guvernul Ponta.

„Tinand cont de toate aceste lucruri, cred ca e nevoie ca dupa raportul din iulie, pe care-l asteptam si pe care-l speram pozitiv, sa redefinim acest mecanism, nu putem spune ca asteptam în iulie închiderea Mecanismului de Cooperare si Verificare. E în continuare un mecanism util, dar cu siguranta trebuie sa restrangem aria, sa identificam mai bine, sa focalizam mai bine care sunt obiectivele înca de respectat, de implementat, masurile de adoptat pentru ca, în perspectiva pe care am mentionat-o, sa putem avansa spre o finalizare a acestei proceduri“, a declarat ministrul Justitiei în prima sa conferinta de presa.

Primele semnale ca justitia va intra într-o noua faza au aparut înca de la prezentarea programului de guvernare. Din cele 53 de pagini ale documentului, doua sunt rezervate justitiei (31-32), iar în aceste doua pagini, doar doua paragrafe fac referire la lupta anticoruptie. La capitolul masuri specifice, niciuna nu se refera la accelerarea judecarii marilor dosare de coruptie, la coerenta sanctiunilor aplicate sau la întarirea raspunderii în sistemul judiciar. În programul de guvernare al Guvernului Ponta nu exista nicio referire la activitatea Agentiei Nationale de Integritate.

NOTA:O prima varianta a acestui text a aparut si in ultimul numar al Revistei 22​