Va urma o recesiune sau o aterizare dură a economiei? Depinde pe cine întrebi. Cum să „citim” datele de ultimă oră de la Statistică

Economia României a crescut cu un anemic 0,3% în prima jumătate a anului. Asta înseamnă o cvasi-stagnare, ceea ce, dacă luăm în calcul inflația, putem spune că e o creștere economică resimțită ca pe o recesiune, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.

Unii economiști confirmă că scenariul lor de bază este o recesiune, contracția economică fiind estimată între -0.6 și -1.4%.

„În primul semestru al anului 2025, doar două sectoare au avut o contribuție pozitivă, deși marginală, la creșterea economică: construcțiile și IT&C. Între timp, atât industria, cât și comerțul cu amănuntul, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele au jucat un rol negativ. Fără contribuția pozitivă provenită din impozitele nete, economia ar fi fost în contracție în prima jumătate a anului”, spun economiștii BRD într-un raport de vineri consultat de HotNews.

Datele de astăzi ne întăresc ipoteza unei contracții economice de aproximativ [-0,6%, -1,4%] în acest an, sunt de părere autorii raportului.

ING: „Fondurile europene și anul agricol bun ar trebui să ne salveze de la recesiune”

Pentru ING Bank, investițiile publice, în principal din fonduri UE, rămân principala speranță pentru o relansare a creșterii economice. „Ne menținem previziunile de creștere pentru 2025 la 0,3% și le revizuim pe cele pentru 2026 de la 1,7% la 1,4%”, arată ING într-o notă transmisă HotNews la scurt timp după publicarea anuțului Statisticii.

„Cifrele detaliate ale PIB-ului pentru trimestrul 2 din 2025 reafirmă faptul că economia României este stagnantă. Creșterea de la an la an a fost de doar 0,3%, iar încetinirea consumului privat devine tot mai evidentă. Investițiile din fondurile UE ar trebui să devină principalul motor al economiei. Estimările oficiale sugerează că o sumă fără precedent de 15-17 miliarde EUR ar putea fi injectată în economie în următorul an. Acest flux substanțial va susține activitatea în sectorul construcțiilor și va contribui la prevenirea unei recesiuni. Pe scurt, investițiile finanțate de UE vor suporta cea mai mare parte a poverii creșterii în trimestrele următoare”, mai spun economiștii ING.

Ei invocă semnele timpurii ale unui an agricol mai bun: „După recolta slabă de anul trecut, cifrele indică randamente peste medie în 2025. Producția de grâu a României, de exemplu, este estimată să crească semnificativ, cu randamente medii ajungând până la 5,0 tone pe hectar – cu aproximativ 20% peste media pe cinci ani și mai mare decât în ​​2024. Datorită ploilor favorabile de primăvară, analiștii se așteaptă la una dintre cele mai bune recolte de grâu din ultimii 10 ani. Deși agricultura reprezintă o mică parte din PIB, o recoltă mai puternică ar trebui să ofere totuși un impuls modest creșterii economice generale și să sprijine exporturile de alimente – o evoluție binevenită pe fondul unor perspective altfel modeste“.

BCR merge pe mâna unei creșteri economice de +1,3% în acest an, fiind cei mai optimiști din piață

Există în continuare o discrepanță mare între seria ajustată sezonier și seria neajustată publicate de Statistică, atrag atenția economiștii BCR într-o analiză transmisă vineri HotNews.ro: „Pe seria ajustată sezonier, economia a crescut cu 1,4% în prima jumătate a anului. Pe cea brută, creșterea e de 0.3%. Ritmul de creștere pe întregul an al celor două ar trebui să fie convergent”.

BCR anticipează o creștere de +1,3% a economiei în acest an, fiind cei mai optimiști din piață. „Chiar și cu unele rate de creștere trimestriale moderat negative în ultimele două trimestre ale anului – ceea ce nu este scenariul nostru de bază în prezent – creșterea PIB-ului rămâne în jurul a 1% în acest an”, atrag ei atenția.

În analiza lor, aceștia remarcă faptul că consumul rămâne surprinzător de puternic, iar contribuția negativă a exporturilor nete s-a redus, ceea ce este un semn bun pentru creșterea viitoare.

Stocurile continuă să susțină creșterea, sugerând că există încă un anumit optimism în ceea ce privește cererea viitoare în rândul firmelor, pe măsură ce stocurile se acumulează, dar ar putea însemna și că cererea trecută a fost supraestimată. „Asta rămâne o sabie cu două tăișuri și am putea vedea o contribuție negativă din partea acestei categorii în viitor, dacă cererea nu se menține puternică”, adaugă experții BCR