Vara s-a terminat, vacanțele, nu. Cum evoluează și cât costă turismul activ în România: tururi cu bicicleta, caiace și corturi luxoase. „Oamenii nu mai vor doar să bifeze locuri, ci să le trăiască în profunzime”

Turiștii care aleg bicicleta, caiacul sau cortul nu mai sunt o excepție în peisajul vacanțelor din România. Din ce în ce mai mulți oameni preferă experiențele în aer liber, iar ofertele din teren încep să țină pasul: trasee marcate, echipamente de închiriat, tururi ghidate și locuri de campare în zone spectaculoase. Hotnews a vorbit cu ghizi și organizatori români ca să aflăm ce opțiuni există, ce caută turiștii și cât de ușor e, de fapt, să-ți faci o vacanță plină de mișcare în România.

Vacanțele active câștigă teren în România, iar tot mai mulți turiști aleg forme de explorare care combină mișcarea, natura și autonomia. De la ture pe bicicletă prin zone montane sau rurale, la plimbări cu caiacul în Deltă sau pe râuri și lacuri liniștite, până la nopți petrecute în glamping (o formă mai confortabilă a campingului), acest tip de turism se dezvoltă în ritm propriu, susținut de inițiative locale și de interesul publicului pentru experiențe în aer liber. 

„Observăm în ultima perioadă o tendință în creștere, în special în rândul turiștilor străini”

Florin Petre este ghid atestat și coordonator al proiectului „Ture cu caiacul”, activ de peste 10 ani. Activitatea proiectului se desfășoară preponderent în Delta Dunării, în sezonul cald, iar în primăvară și toamnă târziu, se concentrează pe locații din apropierea Bucureștiului, cum ar fi Lacul Herăstrău, râul Neajlov și Parcul Natural Comana.

„Turele sunt adresate atât începătorilor, cât și celor cu experiență în caiac. Pot varia ca durată – de la câteva ore (cele din jurul Bucureștiului) până la ture de 4–5 zile în Delta Dunării – și pot include și evenimente private. Traseele sunt adaptate în funcție de experiența și condiția fizică a participanților”, explică Petre.

Ghidul subliniază un aspect important al turelor pe care le organizează, și anume componenta locală și culturală: vizitează comunități precum Mila 23, Letea sau Sulina, iar în multe dintre cazuri, gospodari locali le pregătesc mâncare tradițională. 

„Experiența este nu doar una outdoor, ci și culturală și culinară”, adaugă Florin. Echipamentul (caiac, vestă de salvare, padelă) este asigurat integral de ei. Participanții sunt diferiți, de la persoane aflate la prima experiență în caiac, până la practicanți avansați.

„Multe dintre persoanele care ni s-au alăturat revin de la an la an, pentru a descoperi noi peisaje, a se reconecta cu natura și a se bucura de liniștea specifică acestor locuri. Plimbarea cu caiacul prin Deltă este o experiență profundă, greu de descris în cuvinte, se simte”, precizează antreprenorul.

Coordonatorul proiectului recomandă celor care vor să încerce această activitate pentru prima oară să înceapă cu ture scurte, de câteva ore sau de 2-3 zile, într-un cadru organizat, deoarece așa se vor acomoda treptat cu statul în caiac și tehnica de padelat.

În plus, așa cum precizează, ghidul este prezent pentru a oferi asistență, sfaturi tehnice și corecturi privind postura și mișcarea, ceea ce face experiența mult mai plăcută și relaxantă.

„Observăm în ultima perioadă o tendință în creștere, în special în rândul turiștilor străini, spre închirierea echipamentului și explorarea Deltei în mod independent. Cu toate acestea, turele ghidate rămân o alegere valoroasă pentru cei care vor să descopere locurile în profunzime și în siguranță”, încheie el.

„Oamenii nu mai vor doar să bifeze locuri, ci să le trăiască în profunzime”

Green Adventure este una dintre cele mai cunoscute agenții de turism de aventură din România, activă din 2011 și certificată la nivel internațional pentru siguranță și calitatea experiențelor oferite. Firma organizează programe outdoor pentru toate nivelurile de experiență, de la inițiere până la expediții complexe.

„Pasionații pot alege dintr-o gamă variată: rafting și caiac pe râuri tumultoase de munte, ture cu caiacul pe mare, râuri ușoare și pitorești, lacuri montane sau în zone unice precum Delta Dunării, via Ferrata și tiroliană, trekking montan, canyoning sau programe combo care îmbină mai multe activități într-o singură zi”, spune Cătălin Câmpeanu, fondator Green Adventure. 

Doritorii pot afla cu ușurință detaliile logistice, de la punctul de întâlnire, echipamentul inclus, recomandările de îmbrăcăminte, și până la nivelul de dificultate. Fiecare tur este ghidat de instructori certificați internațional și include echipamente profesionale, instruire de siguranță și asistență pe tot parcursul activității.

„În schimb, recomandăm îmbrăcăminte sport adaptată vremii, încălțăminte care se poate uda și protecție solară. Pentru cei care vor să exploreze independent ulterior, aplicații precum Windy (pentru prognoza vântului) sau Maps.me (pentru navigație offline) sunt foarte utile”, mai spune Cătălin.

Prețurile pornesc de la aproximativ 150-200 lei pentru un program de câteva ore și pot ajunge la câteva sute de lei pentru ture de o zi întreagă sau expediții de mai multe zile în România. Pentru vacanțele externe prețurile pornesc de la 3.500 lei.

Cătălin a povestit cum România are are locuri spectaculoase pentru caiac, iar preferințele diferă în funcție de anotimp și experiența participanților. Cele mai căutate zone sunt, după cum zice:

• Delta Dunării – pentru biodiversitatea impresionantă și peisajele unice.
• Zona de lângă București – râul Neajlov și Argeș oferă o evadare minunată pentru iubitorii de natură și aventură
• Lacul Siriu – înconjurat de munți și păduri, perfect pentru o experiență relaxantă dar activă.
• Delta Argeșului – o surpriză la doar 30 km de București, ideală pentru ture scurte după muncă.
• Râurile de munte – pentru cei pasionați de ape repezi și aventură.
• Lacurile montane – adevărate oaze de liniște și natură autentică

În ceea ce privește participanții, antreprenorul susține de asemenea diversitatea lor, de la turiști români care caută alternative la vacanțele clasice, la străini curioși să descopere România altfel. 

„Cei mai mulți participanți au între 30 și 55 de ani, sunt activi, deschiși la nou și își doresc să petreacă timp în natură, departe de agitația orașului.”

Câmpeanu crede că cererea pentru turism activ și sustenabil a crescut vizibil, mai ales după pandemie. Oamenii caută mai mult natură, experiențe autentice și activități care să le ofere și mișcare, și relaxare.

„Vedem o creștere a interesului pentru experiențe de tip „slow travel” – oamenii nu mai vor doar să bifeze locuri, ci să le trăiască în profunzime. Tot mai multe familii aleg vacanțe active împreună, iar tinerii își planifică escapade de weekend în natură, fără a părăsi țara. De asemenea, turismul de aventură începe să fie perceput nu doar ca „sport extrem”, ci ca o modalitate accesibilă și sigură de a descoperi locuri noi”, încheie el.

„Oamenii chiar își doresc să se relaxeze”

Cei de la AdventureTime sunt printre pionierii organizărilor de evenimente pe apă, atât pentru începători, cât și pentru experimentați. În primul rând, ei organizează în fiecare marți și joi, de la ora 19:00, ieșiri pe lacul Herăstrău din București, cu SUP și caiace, timp de două ore, dar și expediții de 3-5 zile în Delta Dunării (cu ceaun gătit, masă de pește autentică și canale uitate de lume), cât și aventuri printre fiordurile Norvegiei, timp de 10 zile. 

Prețurile variază în funcție de event, dar doritorii pot face o rezervare pe site-ul lor, loc de unde își pot închiria și caiace sau SUP-uri.

În ceea ce privește participanții, Cosma Cătălin spune că 85% dintre ei sunt români, care vin la prima experiență. „Prin toată munca depusă, am mers pe o pantă ascendentă în fiecare an. Oamenii chiar își doresc să se relaxeze sau să exploreze diferite locuri din România, la nivelul apei, cu padela în mână”, adaugă el.

„În România, cicloturismul este încă un produs de nișă”

Ionuț Maftei povestește cum Bike in time a apărut în 2007, atunci când a observat o creștere a eco-turismului (și a cicloturismului ca parte a acestuia) în Europa. În România nu exista pe atunci o agenție care să facă exclusiv sau în principal cicloturism, așa că „visul”, după cum subliniază, a fost de a pune România pe harta mondială a cicloturismului. 

Maftei explică cum echipa încearcă să ofere experiențe unice – de la cositul fânului, folosirea animalelor la muncile zilnice și pregătirea mesei la sobă, la țesutul sau producerea țiglelor și cărămizilor în cuptoare din pământ.

Orice doritor are loc aici, deoarece tururile sunt împărțite în funcție de regiuni, de tematică și de nivelul de pregătire al turiștilor. Pe lângă vacanțele pe bicicletă, în sezonul rece organizează și drumeții și tururi cu rachete de zăpadă.

Cei interesați găsesc toate informațiile necesare pe site-ul oficial, iar antreprenorul punctează cum orice pregătire pentru o vacanță cu bicicleta presupune un dialog și o discuție care stabilește itinerariul și nivelul de pregătire al participanților, astfel încât aceștia să beneficieze de o experiență plăcută.

„Cele mai populare sunt traseele din Transilvania (probabil că „brandul” vinde mai mult), dar sunt și tururi sezoniere, cum este cel din Delta Dunării, care este mai potrivit pentru familii și este combinat cu experiențele cu barca și drumețiile în Munții Măcin. Pasionații (bicicliștii cu experiență și cu anduranță) doresc să experimenteze șoselele montane, în special Transfăgărășan și Transalpina”, adaugă el. 

Ionuț aduce în discuție și două categorii de bicicliști care se conturează tot mai bine: cei de lungă distanță, care parcurg rutele EuroVelo (precum ruta Dunării), unde cererea pentru asistență crește din cauza lipsei de cazare și transport pentru biciclete, și bicicliștii de „gravel bike”, care profită de drumurile neasfaltate din România, ce reprezintă aproximativ 50% din rețea. Aceste trasee pitorești, lipsite de circulație auto, necesită biciclete bine echipate. 

Ionuț Maftei precizează cum peste 90% din turiștii lor sunt străini, care nu sunt la prima experiență pe două roți, au peste 50 ani (cei mai mulți peste 60 ani), cu excepția celor care doresc gravel bike (ei sunt ceva mai tineri, 40-60 ani).

„În marea majoritate sunt oameni cu studii superioare, cu o foarte bună educație și cu venituri peste medii. Turiștii pe bicicletă sunt activi și implicați în multiple activități economice și sociale, chiar și cei care sunt pensionari”, explică el. Antreprenorul punctează cum cererea este în creștere, dar în România cicloturismul este încă un produs de nișă; În Europa și America de Nord este deja o industrie. 

Care a fost trendul de-a lungul anilor

De când și-au început activitatea 2007-2008, când nimeni nu înțelegea ce înseamnă cicloturism și aveau zero turiști români, lucrurile au început să se schimbe. Odată cu aderarea la UE, adaugă el, au apărut tot felul de echipamente și au început să organizeze activități și tururi pentru a-i atrage pe români, cum ar fi vizitele la crame, pe două roți.

„În anii următori am observat cum oamenii încep tot mai mult să experimenteze vacanțele active, să își cumpere echipamente tot mai performante și să exploreze. Totuși, nu erau dispuși să plătească servicii conexe (ghidaj, organizare excursii, etc.).

În prezent, suntem încă în faza de explorare, turiștii români încă nu apelează decât ocazional sau prin intermediul companiilor la serviciile noastre pentru a organiza evenimente outdoor. Totuși, faptul că grupuri de turiști au început să participe la tururile noastre ne indică faptul că au început să înțeleagă valoarea unui astfel de serviciu”, continuă, nu fără a preciza cum pandemia i-a încurajat pe oameni înspre genul ăsta de activități.

La capitolul infrastructură, Maftei susține că există cerere tot mai mare pentru infrastructura velo, deși există și piedici care nu-i lasă să înainteze mai rapid, cât și un grad de neînțelegere al unei părți a autorităților/administrațiilor.

„Cu toate acestea am observat și o deschidere a unor oameni din administrații care reușesc (mai ales la nivel local) să împingă lucrurile, iar acolo infrastructura velo începe să se vadă. Este important de înțeles ce înseamnă o infrastructură velo. Pentru că nu este nevoie doar de o rețea de drumuri și piste velo, ci și de infrastructura conexă și invizibilă: rețea de service-uri și magazine, cazări, stații de încărcare, servicii turistice prietenoase cu bicicliștii, hărți, indicatoare pe traseu, etc.”, explică el. 

Bike in time se implică activ în îmbunătățirea acestor detalii și au creat primul Plan Național Velo din România – o strategie națională pentru dezvoltarea infrastructurii și a activităților velo, realizat în paralel cu cele 8 țări participante la proiectul Danube Cycle Plans – depus ulterior la Ministerul Dezvoltării și la Centrul Național de Coordonare Velo, fac analize/evaluări ale rutelor velo conform standardului EuroVelo (European Cycling Standard), pe care deja l-am aplicat la o porțiune din Ruta Dunării – parte a rutei EuroVelo6: Atlantic- Marea Neagră, dar au inițiat și prima certificare „cycling friendly” din România, aplicabilă cazărilor, restaurantelor și obiectivelor turistice care au condiții de primire pentru bicicliști. Certificarea se numește Velo Popas și ajută bicicliștii să își planifice vacanțele și să identifice puncte de interes prietenoase pe parcursul rutelor pe care le parcurg.

„Odată cu pandemia, turiștii români au descoperit România”

CarpatBike a apărut la începutul cicloturismului din România, din dorința de a arăta turiștilor străini o altă România, după cum spune fondatoarea proiectului, Oana Soare. Fiecare tur presupune o călătorie prin inima comunităților locale și include fie degustari de vinuri fine, drumeții și chiar echitație sau caiac.

„Promovăm ecoturismul responsabil, sprijinim producătorii locali și cultivăm un stil de viață sănătos și conectat la natură”, spune ea. Treptat, au început să dezvolte tururi și pentru „viitorii” turiști români, deși le-a fost greu, pentru că nu exista un mare interes, însă în 2020, odată cu pandemia, subiectul „a explodat”, după cum susține Oana.

„Atunci turiștii români au descoperit România și nevoia de mișcare. Abia atunci am început să avem cu adevărat turiști români, așa că ponderea acum este 50-50. Războiul din Ucraina nu a ajutat deloc la revenirea turismului în România, dar din 2024 se vede o revenire în ceea ce-i privește pe turiștii străini.”

CarpatBike organizează evenimente de 1-3 zile, dar și vacanțe de 8-19, zile, în aproape toate regiunile țării. Evenimentele de weekend sunt anunțate pe rețelele lor de socializare și pe platforme partenere, iar înscrierea se poate face rapid online sau direct pe WhatsApp.

„Pentru turiștii români, au devenit extrem de populare tururile noastre ușoare către cramele din zona Dealu Mare, dar și în alte regiuni viticole în care ajungem frecvent: Dobrogea, Drăgășani sau Transilvania. Tot pentru publicul din țară, traseele montane sunt tot mai căutate, iar Via Transilvanica atrage deopotrivă cicliști români și străini. În rândul turiștilor străini, cele mai solicitate destinații rămân Transilvania, Bucovina, zona Bucureștiului, Delta Dunării și traseul de-a lungul Dunării pe ruta EuroVelo”, mai spune Oana.

În ceea ce privește infrastructura, Soare crede că este esențială crearea unei infrastructuri de trasee și piste în marile orașe, pentru a încuraja mersul pe bicicletă și a reduce aglomerația din trafic, totul într-un cadru sigur.

Nu este necesară construcția de sute de kilometri de piste noi, zice ea, ci mai degrabă adaptarea infrastructurii existente, inspirată din bunele practici europene, care permite coexistența armonioasă a tuturor mijloacelor de transport, fără a impune piste complet separate pentru biciclete.

„În ceea ce privește traseele marcate pentru cicloturism la nivel național, asemenea celor de drumeție, s-au făcut progrese, dar procesul este încă lent, iar strategia națională pentru cicloturism nu este finalizată. Sperăm ca acest lucru să nu mai întârzie mult”, completează fondatoarea proiectului.

În privința trendurilor, Oana Soare spune că există mai multe tendințe emergente care conturează viitorul vacanțelor active, de la turismul experiențial la ciclismul sustenabil.

„Călătorii moderni caută experiențe autentice, cu conexiune culturală și implicare locală— o călătorie cu sens, nu doar o destinație.” Bicicletele electrice au deschis ușa pentru familii și seniori, iar gravel biking și bikepacking sunt tot mai populare datorită aventurii pe care o oferă.

Turismul activ crește rapid, cu o piață globală estimată să ajungă la 2 trilioane USD până în 2032. Ciclismul devine un pilon al sustenabilității, și contribuie la reducerea emisiilor de carbon din turism. În plus, încheie Oana, infrastructura pentru bicicliști se extinde, cu trasee, piste și facilități dedicate, ceea ce îmbunătățește considerabil experiența turistică.

„Cererea a crescut constant”

Cătălin Câmpeanu de la Green Adventure povestește și despre Green Camp, un glamping unde turiștii sunt invitați să trăiască o experiență, cu activități diverse pe timp de zi (drumeții, rafting, caiac, plajă la râu etc.), și seri în hamace, cu foc de tabără și cer înstelat. „Cazarea este în corturi spațioase și confortabile, cu terase și șezlonguri, dușuri moderne și toate facilitățile de care ai nevoie, iar mesele sunt pregătite cu grijă din ingrediente locale, proaspete și sănătoase”, explică el. 

Tariful pornește de la aproximativ 240 lei de persoană pe noapte, cu mic dejun și cină incluse. În funcție de sezon și pachet, există și opțiuni de pensiune completă. Cei care le trec pragul, spune antreprenorul, sunt familii cu copii, iubitori de activități outdoor, prieteni pasionați de sport și explorare, colegi care vin în teambuilding, dar și cupluri care vor o experiență memorabilă, în mijlocul unui peisaj de vis.

„Cererea a crescut constant. Tot mai mulți turiști își doresc experiențe active, în natură, dar fără să renunțe la confort. Observăm o orientare către vacanțe sustenabile, cu impact redus asupra mediului, și către activități care implică întreaga familie, de la ateliere tematice, la trasee suspendate și jocuri interactive în aer liber”, adaugă Câmpeanu. 

Poziționat în satul Gura Teghii din județul Buzău, locul este dedicat sustenabilității, iar Cătălin povestește cum corturile sunt făcute din materiale locale, cu ajutorul localnicilor.

„Ne aprovizionăm prin lanțuri scurte, astfel încât să reducem impactul asupra mediului și să susținem economia locală. Personalul nostru este educat constant pentru colectarea selectivă a deșeurilor și pentru conștientizarea oaspeților în privința protejării naturii. În plus, folosim doar detergenți bio, prietenoși cu mediul, pentru a menține un spațiu curat, fără a afecta ecosistemul înconjurător”, încheie el.