Vasile Paraschiv a fost internat cu forța cu diagnostic de paranoia după ce a vrut să facă un sindicat. E unul dintre cazurile în care comuniștii au folosit psihiatria ca armă politică

În comunism, psihiatria a devenit o armă întoarsă împotriva disidenților politici, precum Vasile Paraschiv. Zeci de oameni au primit diagnostice inventate și tratamente de care nu aveau nevoie în instituțiile psihiatrice ale regimului. 

Istoria raportării la suferința mintală în România e strâns legată de relațiile de putere din societate, arată redacția Snoop.ro într-un nou material din dosarul “Un sistem în terapie”. 

În comunism, psihiatria de stat a devenit armă în lupta cu populațiile „nesănătoase”. Mai exact, vechea burghezie.  Preocuparea era de a șterge din popor acele trăsături presocialiste care obstrucționau proiectul de construire a omului nou comunist. 

În primul deceniu al României socialiste, sistemul spitalicesc de psihiatrie a crescut mult, dar Partidul Comunist avea tendința de a minimiza și a subraporta prevalența bolii psihice. Propaganda de partid încerca să portretizeze orice aspect al vieții în comunism ca fiind superior capitalismului. 

Ideologic, boala psihică era caracterizată drept o problemă ce apărea din cauza inegalității sociale și a tulburărilor sociale prevalente în capitalism. 

Psihiatria folosită în abuzurile asupra disidenților politici în comunism 

România a fost singura ţară comunistă europeană în afara URSS în care a fost atestată utilizarea internărilor psihiatrice ale opozanţilor politici. Alături de „dispariţii”, „accidente” şi morţi suspecte, aceste internări erau o tactică de menținere a controlului prin frică. 

Că persecuția psihiatrică a disidenților a fost politică de stat o dovedește inclusiv un discurs ținut de Ceaușescu, în octombrie 1968, în fața studenților din București: 

„Oare ar mai putea cineva să gândească că în România ar fi posibil să se găsească forțe sociale în stare să pună în pericol orânduirea noastră socialistă? Eu cred că nu. Fără îndoială, tovarăși, că niciun muncitor, nici un țăran cooperatist, nici un intelectual nu ar admite cuiva să pună în discuție trăinicia și forța socialismului în România. Sigur, nebuni se mai pot găsi și se vor găsi întotdeauna. Dar pentru nebuni societatea noastră socialistă dispune de mijloacele necesare, inclusiv cămașă de forță”. 

La momentul discursului, Ion Vianu lucra ca medic la clinica de psihiatrie universitară din spitalul Gheorghe Marinescu – astăzi, Obregia. Vianu spune că a asistat la „discuții la care participau responsabili ai psihiatriei naționale, unde se punea problema întăririi măsurilor de securitate în spitalele psihiatrice speciale pentru bolnavii periculoși. Se vorbea despre încercuirea acestor spitale cu sârmă ghimpată, paznici înarmați, câini special dresați”.

Doar câteva luni mai târziu, la 28 iulie 1969, miliția orașului Ploiești îl aresta pe muncitorul sindicalist Vasile Paraschiv și-l ducea la spitalul psihiatric situat într-o localitate vecină, Urlați. A fost prima internare forțată a lui Paraschiv și a durat numai cinci zile. Bărbatul  a amenințat că va face greva foamei. Dar povestea nu s-a terminat aici. 

Paraschiv, un  muncitor, fost membru al Partidului Comunist, din care demisionase în 968, făcea demersuri să înființeze un sindicat liber. E motivul pentru care a fost supus la numeroase abuzuri (arestări, bătăi, amenințări cu moartea), inclusiv de natură psihiatrică. A fost arestat din nou în 1976, când i-a fost inventat diagnosticul de „paranoia”. În 1977, a fost internat timp de 45 de zile la Spitalul Săpoca, unde i-au fost inclusiv administrate medicamente, cel mai probabil narcoleptice, scria Ion Vianu, în eseul său „Persecuția psihiatrică a opozanților și disidenților”. 

Când Paraschiv a fost evaluat un an mai târziu, în Franța, medicii nu i-au pus niciun diagnostic psihiatric. 

„Psihiatrii  aveau  mijloacele  de  a  se opune folosirii lor ca mijloace de represiune, iar unii dintre ei au și fãcut-o, dar majoritatea nu au rezistat presiunilor”, scrie Ion Vianu. 

Mai multe informații despre persecuția psihiatrică a disidenților politici, dar și ce moștenire a lăsat comunismul în sistemul de sănătate mintală, găsiți în dosarul “Un sistem în terapie”, pe Snoop.ro. 

Seria “Un sistem în terapie” este o serie de jurnalism în profunzime care radiografiază sistemul de sănătate mintală din România, explorând eșecurile, provocările și soluțiile necesare pentru o reformă reală și eficientă.