Verde la furat bani publici. Cum omori o tara cu doua cuvinte. Marea miza nu sunt, de data asta, parlamentarii

In Parlament s-au comis, intr-o zi neagra pentru democratia romaneasca, doua orori. Prima: parlamentarii si-au asigurat super-imunitate, scotandu-se din categoria functionarilor publici pentru a-si blinda astfel scutul in fata procurorilor. A doua: a fost modificata definitia conflictului de interese in sfera penala in asa fel incat nu mai raspunde (aproape) nimeni pentru nimic. Toti au sarit pe buna dreptate pe parlamentari. Dar adevarata nenorocire cu efecte economice devastatoare este, cel putin de data asta, in alta parte.

Prima oroare se refera la cateva sute de parlamentari care nu gestioneaza direct bugete publice. De a doua oroare beneficiaza din plin ministri, primari, presedinti de comisii judetene (marii baroni), consilieri si cam tot ce angajeaza bani publici si fonduri europene de ordinul a zeci si sute de milioane de euro. Pentru ei s-a dat, in fine, verde la furt pe fata. Va fi jaf legalizat la achizitii publice daca modificarile la Codul Penal trec asa cum au fost votate ieri.

Presa s-a concentrat pe super-imunitatea parlamentarilor. Sigur ca este o problema, ca e scandalos ca tocmai cei care fac legile se pun deasupra lor. Am vazut filmul asta de zeci de ori, la fiecare dosar cu parlamentar blocat in parlament, la fiecare sentinta definitiva pe care acelasi Parlament refuza s-o puna in aplicare pentru a proteja vreun exemplar din haita.

Dar, atentie! Pragmatic vorbind, este infinit mai periculoasa a doua oroare. Din doua cuvinte parlamentarii au rezolvat ceea ce baronii s-au luptat o vara intreaga sa obtina de la guvern, fara succes: protectie in fata investigatiilor ANI si DNA. De fapt, e mai mult decat protectie. E dezincriminarea conflictului de interese. De atat a fost nevoie pentru a se da totul peste cap: de doua cuvinte. Asa ceva trebuie sa admiteti ca n-am mai vazut. Sa dai unda verde la furt unor armate intregi de amploaiati ai statului strecurand doua cuvinte intr-un articol de lege.

Iata-le:

Art. 253/1: Conflictul de interese dupa modificare:

• Fapta persoanei care, in exercitarea atributiilor de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre care cele prevazute la art. 145 si care indeplineste un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea dreptului de a ocupa functia publica de care s-a folosit la savarsirea faptei pentru o durata de maximum 3 ani, calculata incepand cu data savarsirii faptei.

• Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii, adoptarii sau semnarii actelor normative sau administrative, precum si in cazul incheierii unui act sau a luarii unei hotarari care sa priveasca creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara, profesionala. (n.r. sublinierile apartin redactiei)

In traducere libera asta inseamna cam asa: esti primar sau sef de consiliu judetean? Ai semnat un contract prin care firma sotiei renoveaza scoala, construieste podul si asfalteaza drumul din localitate? Nu poti fi cercetat penal din doua motive. In primul rand ca primarii sau sefii de consilii judetene nu au contracte de munca la institutiile pe care le conduc. In al doilea rand, pentru ca semnarea actelor administrative a iesit din sfera infractiunii de conflict de interese.

Or, toate actele semnate de un primar sau sef de Consiliu Judetean sunt acte administrative (contractele de achizitie publica sunt si ele acte administrative bilaterale).

In teritoriu cel putin, conflictul de interese e infractiune la ordinea zilei, alaturi de abuzul in serviciu. Vorbim in esenta de mii de baroni mari si mici care-si acorda contracte propriilor firme. Asa arata coruptia in teritoriu.

Recapituland, o hotarare de consiliu, o dispozitie de primar, ordin de ministru sau un contract de achizitie publica sau orice alt contract administrative, asa cum sunt majoritatea celor incheiate de autoritatile publice, intra toate in categoria „actelor administrative”, care tocmai au fost scoase din sfera conflictelor de interese.

O singura zi daca intra in vigoare acest nefericit articol modificat din Codul Penal si zeci de primari, sefi de consilii judetene sau ministri in ancheta sau trimisi deja in judecata scapa deoarece fapta a disparut. A fost dezincriminata. Ca sa intelegeti exact amploarea fenomenului, aruncati o privire doar pe anuntul ANI de azi: nu mai putin de 60 de primari sunt acuzati de conflict de interese si fals in declaratii.

Ideea de a scapa de raspundere penala cei care semneaza o hartie s-a nascut tot prin vara, la o intalnire dintre alesii locali si vicepremierul Liviu Dragnea. Pe o lista de prioritati, alesii locali au cerut exonerarea de raspundere penala a primarilor si Dragnea le-a dat dreptate. De aici pana la generalizarea ideii n-a fost decat un pas. Daca am exonera de raspundere pe toata lumea care semneaza ceva? Practic, din doua cuvinte introduse in Codul Penal aici s-a ajuns, la o exonerare de raspundere in masa.

Parlamentarii au raspuns astfel presiunii baronilor mari si mici din teritoriu, tot mai des anchetati de ANI si DNA. Lor li se va cere totul anul viitor: bani negri pentru campanie, mobilizare in doua randuri si asta la niste alegeri care nu-i privesc. Acestia au cerut la schimb atat: imunitate cat mai multa si tocmai sunt pe cale sa o primeasca.

Din cauza asta, ambasadele occidentale sunt ingrozite si spun ca investotirii straini vor fi pusi pe fuga. N-au ce cauta in tara hotiei legalizate, n-au nici o sansa.

Acordati mai multa atentie acestei modificari, care anuleaza din doua cuvinte conflictul de interese si face institutii ca ANI si DNA inoperabile (as pune in loc impotente) in fata unui fenomen tot mai extins: furtul masiv din banii publici. Sigur, si imunitatea parlamentarilor arata prost, dar pare benigna in raport cu poarta larga deschisa ministrilor, primarilor, sefilor de CJ de a jefui bani publici sau fonduri europene la adapostul legii.

Daca s-ar intampla efectiv, Romania ar deveni un no-man’s-land in interiorul UE, in care Parlamentul face legi pentru infractori, faciliteaza furtul si hotia din bani publici/europeni. De facto, aproape asa si suntem, insa nu putem accepta ca Romania sa devina si de jure Republica Borfasilor. Asta face diferenta intre a spera la mai bine intr-o buna zi si a pierde orice speranta.

Se tot spune ca actiunea de ieri a Parlamentului ne-a trimis inapoi in urma cu zece ani. N-am fost niciodata in situatia ca borfasii sa fure la vedere, sa nu le pese, sa mai fie si votati pentru asta.