Verdict așteptat azi în procesul Înalta Curte-Guvern pentru restanțele salariale de 1 miliard de euro ale magistraților

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este așteptată să pronunţe, joi, soluţia definitivă în procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa 1 miliard de euro. Instanţa supremă a amânat deja de şapte ori pronunţarea unei soluţii în acest caz.

Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

Tot atunci, Curtea de Apel a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.

Recursul pe care Guvernul și Ministerul Finanțelor l-au formulat împotriva deciziei Curții de Apel București din 5 mai este judecat la instanța supremă de la începutul lunii iulie de completul format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.

Guvernul, învins la CCR

În timpul desfăşurării procesului, Guvernul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.

Pe 7 octombrie, CCR s-a pronunțat în cazul sesizării făcute de premierul interimar Ilie Bolojan, respingând ca inadmisibilă sesizarea de neconstituționalitate.

Astfel, CCR a stabilit că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea a explicat că nu este de competența CCR să corecteze sau să modifice sentințe date de judecători, iar orice nemulțumire trebuie rezolvată printr-o cale normală de atac în justiție