VIDEO INTERVIU Centrala de la Cernavodă se închide azi. Cauza adâncă și avertismentul unei experte românce UE: „Clasa noastră politică nu crede în schimbările climatice”
„La discuțiile despre adaptarea la schimbările climatice, scaunul rezervat României a fost gol”, spune o expertă în politici energetice, într-un interviu pentru publicul HotNews.
Avem un mix energetic bun, dar ignorăm ce se întâmplă în lume, spune experta.
„România a fost mereu invitată la toate ședințele Misiunii privind adaptarea la schimbările climatice. Eu am stat lângă un scaun gol pe care trebuia să fie reprezentantul Guvernului României”.
Conducerile companiilor Nuclearelectrica și Hidroelectrica nu iau nici ele în seamă riscul climatic, afirmă Corina Murafa. „Deși Europa se încălzește de două ori mai mult decât restul lumii”. Prima parte a interviului, despre corupția din companiile energetice și mitul „revenirii la cărbune,” o puteți citi aici.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți susțineți o presă europeană.
Corina Murafa este expertă în Comitetul Economic și Social European, un organism consultativ al UE.
– Doamna Corina Murafa, măsurile luate de autorități pentru salvarea centralei nucleare de la Cernavodă nu au dat rezultate și există pericolul de a fi închisă (n.r.- joi dimineață este preconizat să fie închis și reactorul 2). Ne bazăm prea mult pe centrala de la Cernavodă? – Corina Murafa: Nu aș zice acest lucru, pentru că România are un mix energetic diversificat, iar acesta a fost mereu unul dintre punctele noastre forte.
Numai că avem active, cum e și centrala de la Cernavodă, foarte sensibile la schimbările climatice, în care, din păcate, clasa noastră politică nu prea crede. Din acest motiv, nu au luat niciodată în serios să testeze Sistemul Energetic Național – o testare de senzitivitate, față de efectele schimbărilor climatice.
Testul pe care România nu l-a făcut
– Cum se face această testare? – Stress testing-ul este un proces, la nivel european, care e prevăzut în foarte multe documente. Eu sunt și membră în board-ul european al Misiunii privind adaptarea la schimbările climatice, unde, din păcate, deși România a fost mereu invitată la nivel guvernamental la toate ședințele, nu a fost acolo.
Eu am fost aleasă ca expert internațional în cadrul misiunii, nu ca reprezentantă a României, și stăteam lângă un scaun gol pe care trebuia să fie reprezentantul Guvernului României.
Episodul Nuclearelectrica
Dacă ne uităm pe rapoartele anuale de sustenabilitate ale Nuclearelectrica sau chiar Hidroelectrica vedem că riscul climatic, de care noi vorbim de ani de zile, nu este luat în seamă de conducerile companiilor.
Ca atare, nici acționarilor nu li se transmite un mesaj de alarmă. Trebuie să fim atenți, ce facem în caz de secetă, debit scăzut, creșterea temperaturii medii globale.
Franța își testează tot sistemul energetic, prin tot felul de simulări, pentru un scenariu de creștere de 3,5 grade peste epoca preindustrială. Este un scenariu de coșmar, dar unul real pentru că Europa se încălzește de două ori mai mult decât restul lumii.
Noi, neluând în serios niciodată lucrurile acestea, nu am putut avea plan de backup.
Orice fel de operator, cum e Nuclearelectrica, de exemplu, când încheie contracte pe termen lung cu clienții, pentru consumatori casnici sau chiar industriali, ar fi trebuit să aibă un plan de backup și să fi investit în capacități de stocare, în capacități de producție în fotovoltaic, în diversificarea surselor.
Cei de la Nuclearelectrica au invocat în dimineața aceasta (n.r.- 11 august), în fața acționarilor, la BVB, forța majoră, pentru că nu își mai pot onora contractele.
Vă dați seama că un client, mai scrupulos, un trader serios, poate să zică: „Stai, tu aveai datoria fiduciară către acționarii tăi să te protejezi împotriva riscului climatic, să-ți faci scenarii de risc. Unde sunt aceste scenarii? Dacă nu le-ai făcut, e deja neglijență.”
E o ipocrizie să spunem „Bruxellesul ne-a zis ce să facem”
– Dar mai „au voie”, ca să zic așa, decidenții din România să nu ia în seamă schimbările climatice? Că tot există această conspirație că „Bruxelles-ul ne spune tot ce trebuie să facem”. – Uneori, pe politicienii noștri îi acuz de reavoință, de neștiință, alteori de prostie și de manipulare. În ceea ce privește faptul că „Bruxellesul ne forțează” sau că schimbările climatice nu există, nu știu unde să plasez aceste idei.
Orice om care ajunge în Parlamentul României sau într-un minister ar trebui să știe cum arată procesul decizional european.
Nici o instituție europeană nu dă cu bățul și spune „așa trebuie să faci”, ci e un proces de negociere. E important de spus că mixul energetic este responsabilitatea statului membru. Statele membre niciodată nu au vrut să cedeze acest lucru. Ok, putem să negociem cu toții la nivel comun o țintă de reducere de emisii, dar cum ajungem la ținta respectivă este responsabilitatea noastră.
Așadar, e o ipocrizie de-a dreptul când România, care a fost una dintre țările care s-a bătut foarte puternic pentru această suveranitate energetică, să spună cineva că „Bruxellesul ne-a zis ce să facem”.
O problemă ignorată: deșeurile nucleare de la Cernavodă
– Dacă acum, când avem două reactoare la Cernavodă, nu avem suficientă apă să le ținem în funcțiune, ce am face dacă am avea patru reactoare, cum se dorește?
– E un subiect tehnic, nu sunt inginer nuclearist, dar sunt cu siguranță posibilități tehnice de a face față mai bine unor astfel de riscuri, de la calcule mai bune ale debitelor necesare, până la opririle controlate. Și, slavă Domnului, deocamdată, totuși vorbim despre o situație sezonieră.
Nu cred că trebuie să ne poziționăm neapărat împotriva celor două reactoare, ci ar trebui să ne facem calculele, economice dar și de risc climatic, foarte serios. Ceea ce noi nu prea facem.
Eu am criticat acum câteva luni reactoarele previzionate din cauza costurilor. Pentru că ajungea să ne coste un megawatt instalat pe nuclear de câteva zeci de ori mai mult decât ne-ar fi costat energie regenerabilă, plus stocare.
Plus că noi, încă nu avem o soluție durabilă pentru ceea ce înseamnă deșeurile nucleare radioactive. Orice centrală nucleară produce deșeuri nucleare de înaltă intensitate radioactivă.
Noi ar trebui să avem un plan, ar trebui să determinăm un sit unde să le stocăm permanent. Suntem foarte în întârziere. Probabil o să vină și infringement, cât de curând, de la Comisia Europeană, pentru gestionarea deșeurilor radioactive.
Noi nu am determinat nici măcar situl, în schimb, consumatorii sunt taxați. Suntem taxați plătind pentru depozitarea sigură a deșeurilor radioactive.
Corina Murafa. FOTO: Inquam PHOTOS / Octav Ganea
Marii producători europeni de energie electrică își diversifică portofoliile. Cum e la noi
– Și unde sunt depozitate acum deșeurile radioactive? – Sunt depozitate temporar, în depozite de suprafață, la Cernavodă, cu potențial radioactiv. Datele de măsurare, iarăși, nu sunt publice ca să știm dacă nivelul de radioactivitate a crescut.
Deci trebuie o abordare echilibrată în ceea ce privește energia nucleară. Trebuie să ne facem temele. Putem economic să susținem și vrem să susținem? Pentru că, până la urmă, dacă ar fi să construim reactoarele 3 și 4, ar trebui să dăm un ajutor de stat. Ajutorul de stat trebuie recuperat din buzunarele consumatorilor pe următorii 20, 30, 40 de ani.
Deci ne încuiem într-o tehnologie, pe următorii 30 de ani, cerându-le tuturor oamenilor să dea câțiva lei, timp de 30 de ani, ca să susținem această investiție prin ajutor de stat.
În al doilea rând, există această chestiune de risc climatic. Avem planurile trasate ca lumea în care să arătăm ce se întâmplă la 3,5 grade încălzire, la 10 zile de secetă, la 20 de zile, la 30 de zile. Mai rentează investiția?
Marii producători europeni de energie electrică își diversifică portofoliile. La noi, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexul energetic Oltenia au un singur combustibil.
Orice agricultor poate să-ți spună că nu e bine să cultivi doar castraveți, trebuie să ai o cultură diversificată.
– Au mai fost invocați niște „vinovați” în aceste zile, ONG-iștii care au blocat hidrocentralele care erau în rezervații naturale, la Răstolița, Bumbești Livezeni și așa mai departe. – Cu ghilimele de rigoare, cred că și-ar dori ONG-iștii să aibă puterea aceasta. Dar nu o au, din păcate. Aceste proiecte au fost contestate în justiție, iar judecătorii au găsit nereguli. O justiție a unui stat membru al Uniunii Europene a găsit o mulțime de nereguli în felul în care au fost acordate avizele pentru aceste proiecte.
Dar mai este și riscul climatic. Dacă noi nu mai avem apă pe Dunăre, de unde vom avea apă pe Jiu? De unde vom avea apă pe râurile acestea care sunt afluenți ai Dunării. Curțile de justiție s-au uitat la legalitatea acordurilor de mediu, dar studiile de fezabilitate care stau la baza acestor proiecte sunt vechi de mai bine de 20 de ani. Și au în calcul condițiile de atunci. Acum probabil nu mai ar fi fezabilitate.
Per total, aceste hidrocentrale ar aduce maxim 200 de megawați în plus în mixul energetic. Reprezintă zero virgulă ceva. În condițiile în care Hidroelectrica dacă și-ar retehnologiza centralele existente, că și alea funcționează cu tehnologie cam învechită, ar putea să aducă în plus 800 de megawați dintr-un foc, fără niciun impact de mediu, fără nicio contestare din partea nimănui.
De ce Hidroelectrica este „o vacă de muls”
– De ce nu face Hidroelectrica aceste investiții? – Hidroelectrica este o vacă de muls, mă scuzați de expresie. O dată pentru bugetul de stat, fiind mereu o plătitoare de dividende. Au fost ani în care 100% din profituri s-au dus către bugetul de stat sub formă de dividende. Poate unii dintre directorii de acolo au mai avut viziune de diversificare, să facă stocare plutitoare, parcuri fotovoltaice, dar nu s-a legat nimic. Banii s-au dus la bugetul de stat.
Al doilea lucru este că în ultimii ani, Hidroelectrica a intrat pe piața de furnizare către clienți casnici și știm cu toți că are cel mai mic preț. Este un soi de market maker, fiind folosit informal de guvern să tragă prețul în jos pentru toți. E o companie care face politică socială. Pentru că dacă vine Hidroelectrica cu 1,1 lei pe kWh, nu pot să vină ceilalți cu 2 lei sau cu 1,8.
Oricum, Hidroelectrica va fi într-o situație financiară și comercială extrem de interesantă pentru că, încă dinainte de criza din vara aceasta, nu și-a mai ținut portofoliul de clienți cu producție proprie.
Seara, când era nevoie, Hidroelectrica a intrat doar cu 1.200 megawați din 6.400 instalați
– Au importat? – Au adus energie din piață ca să poată să-și satisfacă portofoliul de clienți casnici. Din stocare, din fotovoltaic, de unde a putut. Lumea dăduse buzna la Hidroelectrica și au ajuns undeva la un sfert din cota de piață pe casnic, cel puțin.
Hidroelectrica are 6.400 de megawați capacitate instalată, nu are voie să intre în mixul energetic cu mai puțin de 2.000-2.500, ceea ce în general a și făcut, ținând prețurile jos.
Numai că, vara aceasta, Hidroelectrica n-a mai avut apă. În orele de seară, când era extrem de mare nevoie de ei, nu au putut să intre cu mai mult de 1.200 megawați din 6.400 instalați.
Abonează-te
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Abonează-te la Newsletter
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
