VIDEO Cazul Cenei: „Am stat închisă în casă cu copiii”. Reportaj din Timiș după moartea lui Mario: alți părinți descriu amenințări și cum făptașii le-au bătut și lor fiul

Un tânăr agresat înaintea uciderii tânărului de 15 ani. Mulțimi de vecini revoltați, curioși veniți să filmeze pentru TikTok și un europarlamentar care a capitalizat furia localnicilor, sătui de lipsa de acțiuni din partea autorităților. Care e situația în cele două sate din Banat răvășite după ce un copil a fost omorât de alți doi.

• O ședință cu sătenii la Primărie demonstrează cum arată preocupările părinților și cum se manifestă dialogul om la om în epoca în care cetățenii „devin furioși din cauza fricii”. 

Luni dimineață, pe la 8:30, în fața Primăriei din Sânmihaiu Român e liniște după revolta de duminică. Primarul s-a dus la școală ca să înlăture temerile copiilor și părinților, spune el. 

Peste 200 de oameni se strânseseră în fața casei în care locuiesc bunicii copilului de 13 ani implicat în crima din Cenei. Oamenii erau furioși, speriați și convinși că băiatul se află acolo. Se striga, se filma, se transmitea live. Unii cereau explicații. Alții vorbeau deschis despre răzbunare.

Primarul care spune: „Nu pot inventa răspunsuri ca să calmez o mulțime”

Primarul spune că, în momentul în care a ajuns la fața locului, a simțit că situația putea scăpa foarte ușor de sub control.

„Rolul meu a fost să liniștesc apele, nu să coordonez ancheta”, spune Viorel Mărcuți.

Primarul spune că oamenii îl întrebau insistent unde este copilul. Le-a spus că nu știe. Că, în momentul în care a ajuns el, minorul nu era în casa bunicilor. Că nu poate inventa răspunsuri doar ca să calmeze mulțimea.

„Nici aseară, când am ajuns eu, minorul nu era la domiciliu.”

Au venit 60-70 de polițiști

Panica, afirmă primarul, venea din ideea că băiatul ar urma să rămână acolo, în sat. „Se vorbea de linșaj”. În acel moment, a cerut suplimentarea forțelor de ordine. Au ajuns în zonă 60-70 de polițiști și jandarmi. Nu a vrut intervenții în forță. Spune că orice gest brutal ar fi inflamat și mai tare mulțimea.

Chiar și așa, primarul spune că presiunea a fost mare. Unii dintre cei prezenți nu erau din Sânmihaiu Român. Veniseră din alte localități. Filmau, transmiteau, comentau.

„Am impresia că unii au venit și pentru circ. Pentru TikTok. Pentru internet.”

La un moment dat, i s-a cerut demisia. „Mi s-a cerut să plec. Dar ce legătură am eu cu o crimă care nu s-a întâmplat aici?”.

Când frica se face furie

Cu acordul familiei, în casă au intrat reprezentanți ai autorităților. Primarul a rămas afară. Minorul nu era acolo. Tatăl copilului, în schimb, era ascuns, de frică.

Noaptea s-a încheiat fără violențe. Jandarmii și polițiștii au rămas să patruleze. Dimineața, oamenii dispăruseră de pe stradă.

Primarul spune că, dincolo de furie, a văzut multă teamă. „Oamenii au copii. De asta frica a fost atât de mare.”

Când i s-a cerut „să facă ceva”, spune că a simțit nevoia să traseze o limită. „Nu suntem în Evul Mediu. Nu facem lapidări. Nu dăm foc la vrăjitoare.”

Luni dimineață, spune că a mers și la școală, tocmai pentru a-i liniști pe copii. Părinții îl întrebaseră ce se va întâmpla mai departe, dacă sunt în siguranță.

Din punct de vedere administrativ, spune că a decis să nu acorde flotant în Sânmihaiu Român nici copilului, nici părinților. „Minorul nici nu are buletin.” Despre ce se va întâmpla mai departe, spune că nu ține de el. „Restul decide procurorul.”

Cenei: un panou cu mesaje în clasa lui Mario

Din Sânmihaiu Român în Cenei sunt 17 kilometri. Școala Gimnazială unde învăța Mario are o nouă directoare, Nicoleta Rîșteiu. Ea refuză să facă declarații. Spune că a preluat funcția în 19 ianuarie în Cenei și că nu are ce să povestească despre ce s-a întâmplat înainte.

Nici diriginta lui Mario nu vrea să vorbească. În școală, pe pupitrul băncii unde învăța Mario, sunt 30 de lumânări și fotografia copilului. Colegii au pus și un panou pe unul dintre pereții clasei, cu mesaje scrise de mână:

 „Vei fi îngerul nostru păzitor”. „Se va face dreptate”. „Ai fost un coleg bun”. „Te vom iubi mereu”. 

„Și fata mea a fost hărțuită de o gașcă. Am făcut plângeri, degeaba”

În Cenei, pe la ora 10, cerul e gri și plouă mărunt. Pe stradă, puținii oameni spun că șocul nu vine doar din crimă, ci din lipsa de încredere în autorități. 

„Fata mea, care are acum 23 de ani, a fost urmărită și hărțuită de o gașcă de băieți mai mari. Am făcut plângeri peste plângeri. Degeaba.”, începe un vecin.

A explicat că situația a durat ani, că frica nu trece când vezi că nimeni nu pățește nimic și că sentimentul de abandon se adună în timp.

„Ajungi să-ți fie frică pentru copilul tău. Și când vezi că nu se rezolvă nimic, îți pierzi încrederea.” De asta spune că reacțiile dure din ultimele zile nu îl miră.

„Nu zic că e bine ce s-a întâmplat cu revolta, dar oamenii sunt disperați. Pentru că nu mai cred că cineva îi apără.”

O vecină intervine. Și ea are copii și spune că îi e teamă. Că în sat nu au mai existat crime de zeci de ani, ultima fiind din vremea când ea era tânără. Tocmai de aceea, ce s-a întâmplat acum a rupt sentimentul de siguranță.

Ședință cu săteni, Șoșoacă și o femeie venită, de curiozitate, de la Arad

Sătenii stau pe rețelele de socializare și află că în sat vine europarlamentarul SOS Diana Șoșoacă. În fața Primăriei se adună, ca un magnet, săteni din Cenei, satele învecinate, mai multe mașini de poliție și de jandarmi. 

La intrarea în primărie, șefa partidului extremist e așteptată de președinta SOS Timiș cu pâine și sare. Lumea filmează, primarul și viceprimarul îi invită pe cei prezenți să intre în primărie, în sala de ședințe. 

De curiozitate, a venit și o femeie din Arad, ajunsă aici după ce a aflat despre caz din spațiul public.

„Frica a ajuns și la copiii noștri. Copilul meu are 12 ani. N-a vrut să se dea jos din mașină când am venit la înmormântarea lui Mario. M-a întrebat: «Mami, dacă sunt criminalii acolo?»”.

Discuția din sala de ședințe începe abrupt. Oamenii cer explicații primarului, vor să știe de ce „nimeni nu a intervenit mai devreme”, de ce „semnalele au fost ignorate”. Printre cei prezenți se află și părinții unui tânăr de 18 ani din Cenei, agresat cu câteva săptămâni înainte de crima în care a fost ucis Mario.

Cazul Moldovan, copilul bătut de aceiași agresori

Tatăl băiatului, Cosmin Moldovan, povestește că fiul său a fost atacat seara, aproape de casă, de aceiași adolescenți implicați ulterior în crimă. „L-au bătut ăștia doi care sunt acum închiși. A fost lovit în gură cu cuțitul. L-au umplut de sânge, i-au rupt buza”.

La finalul lui decembrie, fiul său a depus plângere penală pentru loviri și alte violențe. În 14 ianuarie, spune bărbatul, tânărul a fost chemat la postul de poliție fără ca părinții să fie anunțați.

„Copilul nu a avut niciodată treabă cu poliția. Normal că s-a speriat”. A venit acasă și mi-a spus că și-a retras plângerea. I-am zis că nu trebuia s-o facă.”

Din sală, un tânăr intervine și spune, direct: „Dacă s-ar fi intervenit atunci, nu s-ar mai fi ajuns la cazul Mario”. Primarul îi dă dreptate. „Sunt de acord cu dumneavoastră. Dacă erau arestați atunci, îi aveam și noi în evidență”.

Ce susține mama că s-a întâmplat la poliție

Mama tânărului de 18 ani ia și ea cuvântul. Spune că situația putea degenera mult mai grav. „Putea să fie mult mai rău.” Povestește că, la poliție, nu a fost ascultată.

„Ne-au spus: «Voi, părinții, ieșiți afară, băiatul e major». Nici n-au vrut să stea de vorbă. L-au bătut pe stradă pe băiatul meu și ni s-a spus: «Duceți-vă acasă».”

Femeia mai spune că, după incident, a fost amenințată de mama unuia dintre adolescenții implicați ulterior în crimă. „Mi-a zis: «Se întoarce soțul din Germania și vedem atunci». Mi-a spus că n-ar fi trebuit să sun la poliție, că rezolva ea, ca părinte.”

Spune că, după ce bărbatul s-a întors din Germania, a trăit cu frică. „Am stat închisă în casă cu copiii. De atunci trăiesc numai cu stres. Îl sun mereu pe copil: «Sebi, ce faci? Unde ești?»”.

Problemele au început înainte. Ce spune IPJ Timiș

Mama tânărului mai spune că problemele sunt chiar mai vechi.

„Cu puțin timp înainte să-l bată, băiatul de 13 ani ne-a spart gresia de la geam, se vede si pe cameră când l-au atacat ulterior, că noi avem camere. A intrat băiatul plin de sânge în casă. De frică, copilul meu s-a dus pe stradă și le-a zis la oameni că a picat cu bicicleta”. 

Femeia spune că familia a trăit cu teamă după acel moment.

„Nu mai aveam liniște. Mă gândeam că acolo putea să fie Sebi”. Ea mai spune că a avertizat autoritățile că lucrurile pot degenera.

„Am spus atunci că, dacă nu face poliția nimic, sigur o să se întâmple ceva mai rău”. La o lună distanță, spune ea, temerile i s-au confirmat. „A fost crima”.

IPJ Timiș a confirmat, pentru HotNews, că tânărul s-a prezentat la Poliția Cenei pe 23 decembrie, reclamând că a fost „agresat fizic de doi minori de 15 ani”.

„În urma sesizării, polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe, fiind efectuate cercetări în vederea stabilirii întregii situații de fapt”, potrivit IPJ Timiș

Tânărul și-a retras plângerea pe 14 ianuarie, iar Poliția spune că, în cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe, „continuarea procedurilor penale este condiționată de existența voinței persoanei vătămate”.

Ședință cu scandal

După mărturiile părinților, tonul din sală se schimbă. Șoșoacă ia cuvântul și i se adresează direct primarului. „Sunteți parte din comunitatea care l-a omorât, prin lipsa de implicare.”

Primarul Sîrgean Tanasin încearcă să răspundă calm. „Nu este chiar cum spuneți”.

Din sală, femeia venită din Arad intervine din nou. „Sângele lui Mario cere dreptate”. Șoșoacă continuă, ridicând vocea, și extinde responsabilitatea asupra tuturor instituțiilor.

„Toți sunt vinovați: DGASPC-ul, poliția, primăria, viceprimarii, consilierii. Unde sunteți voi în comunitatea asta, în care un copil a fost măcelărit de alți copii? Ce creșteți aici?”.

Sala devine tot mai agitată. Primarul nu mai răspunde. Rămâne tăcut în fața acuzațiilor.

„Cenei, comuna criminalilor”, spune Diana Șoșoacă, ridicând tonul. În acel moment, nu se mai vorbește pe rând. Oamenii spun ce au de spus, unii peste alții. Aplaudă.

„Înainte să fie omorât?”, spune primarul, încercând să se apere. „Noi nu am fost informați cu chestiile astea”. Replica vine imediat din sală. „Dar un băiat a fost bătut!” Primarul repetă: „Nu am știut”.

Intervine din nou Diana Șoșoacă, tăios: „Nu vă puneți problema că sunteți ultimul din comunitate care află?”

„Unde a fost asistența socială?”. Apare asistenta

Din alt colț al sălii, o altă întrebare: „Unde a fost asistenta socială?”

Sala devine neîncăpătoare. Oamenii vor să vorbească, se strigă peste rând. Cineva întreabă direct: „Ce face asistentul social? Care este raportul de activitate?”

Asistenta socială angajată a primăriei este chemată să răspundă. Spune că nu avea experiență în domeniu când s-a angajat, în iulie anul trecut, prin concurs. Are studii în psihologie și spune că a participat la sesiuni de pregătire la DGASPC.

Întrebată ce face într-o zi obișnuită de muncă, răspunde: „Tot ce este de făcut. Primesc e-mailuri, răspund la ele, merg pe teren și fac anchete”.

Urmează o altă întrebare: „Cât mergeți pe teren?”. „Câteva ore, o dată la câteva zile”, răspunde femeia. Adaugă că, la început, a avut multe de învățat. „Momentan și eu am avut multe de învățat. Am fost singură. Doamna care a fost înaintea mea a ieșit la pensie, toate actele trebuia să le preiau. E de lucru și mai e de învățat.”

În timp ce vorbește, se apără și pare vizibil încolțită. S-au schimbat rolurile, ea a devenit acuzată într-un mediu mult mai volatil decât o instanță: mulțimea. 

Comunitatea nu i s-a adresat

Asistenta socială explică faptul că nu a primit plângeri din partea comunității și că „nu are nicio listă a familiilor cu probleme”. Precizează că nu s-a făcut nicio anchetă socială nici la familia copilului de 13 ani aflat în libertate, nici la celelalte familii ale adolescenților implicați în crimă.

„Pentru că nu ne-a sesizat nimeni. Nimeni nu ne-a spus. Școala, normal, nu.”

Asistenta socială adaugă că face parte din consiliul de prevenire a violenței de la școală, alături de un polițist, și că nici acolo nu s-a discutat despre situații de acest fel.

Viceprimarul comunei Cenei, membru în consiliul de administrație al școlii, spune că astfel de situații nu au fost discutate niciodată în cadrul oficial al instituției. „Nu. Problemele care au fost și sunt acum cu acești copii (…) nu s-au discutat. Bârfele apar acum, dar până acum niciunul dintre voi nu a venit să spună ceva”.

Ce spune o fostă învățătoare

Discuția se mută spre responsabilitatea școlii. Oamenii întreabă dacă au existat episoade de agresivitate între copii, dacă profesorii știau, dacă au fost cazuri de violență sau bullying care au fost ignorate sau acoperite.

Un localnic pensionar ia cuvântul și spune că problema nu a fost doar comportamentul copilului, ci și reacția mamei. „Mama băiatului de 13 ani i-a amenințat inclusiv pe învățători, atunci când aceștia au reclamat comportamentul violent al copilului.”

În sală se află și o fostă învățătoare, care confirmă povestea.

„Am încercat să gestionez o situație și mi s-au făcut presiuni din partea conducerii școlii, din partea tuturor. A fostei conduceri”. Femeia afirmă că a făcut sesizări oficiale. „Există două sesizări scrise, una la Inspectoratul Școlar, cealaltă la nivel local, la școală. Am încercat. Nu intru în detalii”.

Despre copilul de 13 ani, fosta învățătoare spune că era considerat un elev-problemă. „Copiii se plângeau că erau agresați de el încă de la șase ani, din clasele primare”.

Din nou este amintită mama agresorului

Fosta învățătoare spune că, ulterior, mai mulți colegi profesori i-au semnalat probleme. „Profesorii de religie, de engleză, de franceză, de sport mi s-au plâns că nu-și puteau desfășura orele din cauza lui. Nu mi-a venit să cred”.

De fiecare dată, spune ea, a intervenit. „Am luat atitudine. Copilul își cerea iertare”.

Reia însă ideea că mama copilului era principala sursă de conflict. „Mama nu lăsa să se desfășoare procesul didactic așa cum trebuia. Venea peste noi, se lua de copii”.

Despre psihologul școlii, fosta învățătoare spune că a existat o singură discuție. 

Întrebată ce răspuns a primit de la Inspectoratul Școlar, femeia spune: „Ni s-a spus ceva de genul: gestionați. Rezolvați problema la voi, în școală”. Fosta învățătoare spune că, după sesizările făcute, inspectoratul școlar a venit la școală, dar lucrurile s-au oprit acolo. 

Vecinii cer arestarea mamei criminalului

Pe măsură ce discuția avansează, tonul se înăsprește. Mai mulți localnici spun că nu îl consideră responsabil doar pe copilul de 13 ani, ci și pe mama acestuia, pe care o acuză direct de complicitate.

„Mama băiatului a spălat trotuarul de sânge. Sângele de la copil”, spune un vecin.

Bărbatul susține că femeia ar fi încercat să șteargă urmele crimei. „Mai mult, a tăiat o găină și a împrăștiat sângele, ca să acopere sângele celălalt.”

Spune că el însuși a văzut-o spălând trotuarul. „Eu am văzut-o. Stau gard în gard cu ei”.

Se revoltă și pune o întrebare directă, în fața tuturor: „Ea de ce nu e arestată?”.

Bărbatul mai spune că, deși locuiește chiar lângă familie, nu a fost audiat de anchetatori. „Pe mine nu m-a chemat nimeni ca martor. Doar jurnaliștii au venit”.

„Când m-au văzut, s-au jucat de-a prinselea”

O altă vecină ia cuvântul. Spune că locuiește în apropiere și că l-a văzut pe copilul de 13 ani chiar în seara crimei.

„Luni seara, pe la ora 10, veneam de la fratele meu, dinspre gară. Când am ajuns în dreptul casei băiatului de 13 ani, el era cu încă un băiat, la vecina din spatele casei, în drept cu poarta”.

Spune că, atunci când au văzut-o, copiii s-au comportat firesc. „Când m-au văzut că vin, s-au jucat, ca și cum s-ar fi jucat de-a prinselea. Mi-au dat «Bună seara»”.

Descrie atmosfera din zonă ca fiind una cunoscută de vecini. „Erau găști de copii. Beau, fumau, se filmau. Ne întâlneam des cu ei”.

Femeia spune că băiatul de 13 ani era cunoscut ca având probleme. „Era un copil cu probleme. Tot anul, poliția era la poarta lor cu mașina, o dată la două-trei săptămâni”.

Ce cer oamenii: „Școală de corecție”

La finalul discuțiilor, părinții și localnicii spun răspicat ce cer. Dacă minorul nu poate răspunde penal și nu poate face închisoare, așa cum prevede legea, atunci vor o altă soluție: „Să fie dus la școală de corecție”.

Ședința se încheie după aproape trei ore. Primarului i-a ajuns, nu vrea să mai vorbească și cu presa.

Parchetul Tribunalului Timiș anunță, aproape concomitent, că minorul de 13 ani implicat în crimă a fost pus sub supraveghere specializată de către Comisia pentru Protecția Copilului Timiș. Sîrgean Tanasin a declarat că „nu putem spune unde este copilul. Știm, dar nu putem spune”.

Alai spre școală

Șoșoacă pleacă spre postul de poliție din Cenei. Afară plouă mai tare. O parte dintre localnici se iau după ea, în coloană, cu telefoanele în mâini. La post nu e nimeni.

De acolo, încinși de discuția de la primărie, oamenii se duc împreună spre școală. Orele încă nu s-au terminat. În fața clădirii sunt și jandarmi, și polițiști. Localnicii cer să intre, să primească explicații de la directoare și de la profesori, dar nu sunt lăsați.

Directoarea nu răspunde. E la fereastră, dar nu iese. Femeia venită din Arad se apropie de geam și bate cu palma: „Doamna directoare, ieșiți afară să dați explicații.”

Ce spun doi colegi de clasă ai lui Mario 

HotNews vorbește cu doi colegi de clasă ai lui Mario, la ieșirea lor de la ore.

Cei doi spun că îl cunoșteau de mult timp și că au fost colegi cu el „de la grădiniță”. Îl descriu ca pe „un copil bun”, care „împărțea tot ce avea”.

Adolescenții afirmă că, în clasă, existau colegi care se apropiau de Mario „din frică”, în contextul în care acesta făcea parte din aceeași gașcă cu adolescenții acuzați ulterior de crimă. Ei precizează însă că nu se includ în această categorie.

Cei doi confirmă că Mario era prieten cu agresorii și că făceau parte „din aceeași gașcă”, adăugând că „se vizitau zilnic” și „umbla[u] împreună”.

Întrebați dacă știau de conflicte înainte de seara crimei, unul dintre colegi spune: „Înainte se certaseră”, fără să poată oferi detalii suplimentare.

„Am început să plâng”

Despre seara dispariției, cei doi spun că inițial nu au crezut că este ceva grav. „Am crezut că a făcut o glumă”, afirmă unul dintre ei. „Mai făcea glume din astea”, confirmă celălalt.

Șocul a venit abia dimineața, când au aflat că Mario a murit. „Am început să plâng”, spune unul dintre adolescenți.

Cei doi resping zvonurile legate de consumul sau vânzarea de droguri. „Nu știm nimic din astea”, afirmă ei.

Unul dintre colegi conchide că, după cele întâmplate, îi este teamă. „Mi-e frică acum”, afirmă el, precizând că se teme de adolescentul aflat în libertate. Același coleg adaugă că este afectat emoțional de moartea lui Mario: „Mă doare sufletul”.

HotNews a încercat să contacteze și Inspectoratul Județean Timiș și a trimis și o solicitare scrisă.