VIDEO Ce filme romanesti vom vedea in 2011

Multe dintre filmele autohtone care vor avea premiera în 2011 erau aşteptate în 2010, iar câteva dintre ele au fost turnate în 2010. Majoritatea au primit granturi de producţie înainte de 2009, pentru că în 2009 CNC nu a organizat concurs de finanţare. Câteva sunt realizate, însă, independent de stat. Majoritatea sunt coproducţii internaţionale, alt lucru bun fiind diversitatea tematică şi stilistică. Vezi mai jos care sunt cele aproape 20 de filme romanesti pe care le-am putea vedea in 2011.

Optativul din fraza precedentă are o justificare: producătorii români nu au date fixe, hotărâte în avans, pentru premiera locală a filmelor lor. De pildă , „Aurora”, de Cristi Puiu, era aşteptat să iasă pe ecrane toamna trecută, dar Mandragora a preferat să evite aglomeraţia şi să lanseze filmul de-abia anul următor.

În alte cazuri, producătorul nu poate anunţa din timp o dată fixă deoarece vrea să trimită mai întâi filmul la festivaluri internaţionale. Este şi cazul celui mai recent film al lui Dan Piţa, „Ceva bun de la viaţă”, produs de MediaPro, a cărui lansare în sălile româneşti depinde de selecţionarea sa în festivaluri.

Lista pe care v-o propunem conţine titluri de filme „reportate” din 2010, titluri ale unor filme anunţate deja pentru acest an, precum şi titluri pentru care producătorii nu au dat încă vreun indiciu referitor la data premierei.

„Aurora”, de Cristi Puiu – A avut premiera mondială anul trecut, în cadrul secţiunii „Un Certain Regard” a Festivalului de la Cannes, şi de atunci circulă prin festivaluri. Iniţial, Mandragora anunţase că îl scoate acasă în toamna lui 2010, dar finalmente l-a amânat pentru primăvara lui 2011 (un alt film produs de Mandragora, „Morgen”, a ieşit tot în toamna lui 2010.). „Aurora” a fost văzut deja în România în cadrul Festivalului Transilvania, împărţind publicul în două: unii au admirat curajul lui Cristi Puiu de a sta pe ecran (ca actor) timp de trei ore, precum şi pariul său regizoral, alţii au găsit riscate ambele situaţii. Cristi Puiu explorează zonele ascunse ale nebuniei şi limitele realităţii surprinse de cinema, urmărind în amănunt pregătirile pe care un bărbat din zilele noastre le face pentru o triplă crimă.

„Din dragoste, cu cele mai bune intenţii”, de Adrian Sitaru – A fost filmat în 2010, dar producătorul român, HiFilm, anunţa încă din timpul producţiei că îl va scoate pe ecranele româneşti în toamna lui 2011. În cel de-al doilea lungmetraj al său Adrian Sitaru investighează felul în care reacţionăm atunci când viaţa cuiva drag e în pericol. Personajul central al filmului e un tânăr a cărui mamă are o problemă crucială de sănătate. Filmul nu se concentrează pe situaţia mamei, ci pe reacţia fiului care nu ştie gestiona o situaţie de o asemenea gravitate. Adrian Sitaru l-a distribuit în rolul principal pe Bogdan Dumitrache, unul dintre actorii pentru care anul 2010 a însemnat, poate, adevărata lansare în cinema, propunând (după surpriza din filmul de debut, „Pescuit sportiv”) şi o nouă abordare stilistică.

„Loverboy”, de Cătălin Mitulescu – Al doilea lungmetraj al lui Cătălin Mitulescu, al cărui titlu de lucru a fost „Un balon în formă de inimă”, a avut o gestaţie lungă (a câştigat la CNC în 2006), până s-a definitivat scenariul şi s-au strâns banii. Între timp, Cătălin Mitulescu a fost ocupat şi să producă filmele altora (de pildă, „Eu când vreau să fluier, fluier”). Preluând din filmul lui Florin Şerban actorii principali, pe George Piştereanu şi Ada Condeescu, Mitulescu a rescris scenariul ajungând la povestea unui tânăr care trăieşte lângă Dunăre, seducând fete şi plasându-le în reţele de prostituţie până când se îndrăgosteşte „pe bune” de o victimă. Filmul e o coproducţie între firma lui Cătălin Mitulescu, Strada Film, şi companiile suedeze Film i Väst AB şi Chimney Pot, compania sârbă Cinebox, precum Les films Pelléas (Franţa). Premiera a fost deja anunţată pentru 2011.

„Manusi rosii”, de Radu Gabrea – A doua adaptare a lui Radu Gabrea dupa Eginald Schlattner ar trebui sa fie si ea vazuta de publicul romanesc in 2011. (Prima parte a trilogiei autobiografice a scriitorului sas din comuna Rosia, judetul Sibiu – „Cocosul decapitat”, a avut premiera romaneasca in 2007). „Manusi rosii” cuprinde perioada in care scriitorul a fost arestat de Securitate si silit sa-si toarne colegii. Inedita pentru peisajul cinematografic de la noi, drama se ocupa in mod aproape exclusiv de mecanismul tradarii, pe care il pune in evidenta folosind mai ales detaliile torturii fizice si psihice, dar fara a emite acuzatii sau justificari. „Manusi rosii” reprezinta debutul reusit intr-un rol principal in lungmetraj al lui Alexandru Mihaescu, cel care il interpreteaza pe eroul filmului, Felix Goldschmidt. Din distributie mai fac parte: Ugo Schenk, Marcel Iures, Andi Vasluianu, Victoria Cocias, Mircea Rusu.

„Principii de viaţă” , de Constantin Popescu – Terminat din 2010, producătorul HiFilm a preferat să-i facă premiera mondială în cadrul unui festival cunoscut (Valladolid) înainte de a-l aduce acasă. A existat şi un alt motiv – faptul că lungmetrajul de debut al cineastului, „Portretul luptătorului la tinereţe” , trebuia să aibă înaintea lui premiera, iar acest lucru s-a produs în toamna lui 2010. Bazat pe scenariul lui Răzvan Rădulescu şi Alex Baciu, „Principii de viaţă” se ocupă de câteva evenimente banal-revelatoare din viaţa unui bărbat de vârstă mijlocie, din zilele noastre. Greu de crezut, filmul îi dă în sfârşit lui Vlad Ivanov primul rol principal în cinema.

„Periferic”, de Bogdan George Apetri – Era aşteptat pe ecranele noastre din 2010, pentru că a participat cot la cot cu „Morgen” (de Marian Crişan) în Competiţia Internaţională a Festivalului de la Locarno. De atunci, filmul absolventului de Drept convertit la cinema (şi şcolit în America) a colindat festivalurile, umplându-şi sacoşa de premii: Premiul pentru Cel mai bun film de ficţiune – Trofeul Golden Alexander, Premiul de interpretare feminină – Ana Ularu şi Premiul Asociaţiei Criticilor de Film Greci – toate la Salonic, Premiul criticii elveţiene pentru Ana Ularu – la Locarno, patru premii la Varşovia: Premiul special pentru cel mai bun scenariu, Menţiune specială acordată Anei Ularu, Premiul Federatiei Internationale a Criticilor de Film (FIPRESCI) si Mentiunea speciala a Juriului Ecumenic, precum şi Premiul FIPRESCI la Viena. Filmul o urmăreşte în decursul unei zile pe o tânără femeie (Ana Ularu), învoită din penitenciar ca să participe la înmormântarea mamei, dar care plănuieşte, de fapt, să-şi recupereze copilul şi să fugă din ţară. Filmul e o coproducţie româno-austriacă între Saga Film şi Aichholzer Filmproduktion Austria.

„Bună, ce faci?”, de Alexandru Maftei – E o comedie romantică ce va avea, probabil, succes în România, ţară fără tradiţia genului respectiv, dar care are nevoie şi de altceva decât de filme de festival. Comediile romantice de dinainte de 1989 purtau ştampila ideologică, iar după 1990 genul a fost uitat complet. Alexandru Maftei are ambiţia de a face un curat film de gen, lucru vizibil şi în stilistica filmului. Scenariul scris de Lia Bugnar are ca personaje principale doi soţi, interpretaţi de Dana Voicu şi Ionel Mihăilescu, ce se îndrăgostesc anonim pe internet. Filmul e o coproducţie România-Spania-Italia între Rollin Studio, ABS Film Company şi Trees Pictures, şi a fost filmat în 2009. El are şi un agent de vânzări internaţional, M-Appeal, care speră să înceapă să-l vândă odată ce va fi avut premiera americană, în ianuarie 2011, la Palm Springs.

„Misiunea managerului de resurse umane”, de Eran Riklis – Coproducţia israeliano-franco-germano-română (prin HaiHui Entertainment) era aşteptată pe ecranele româneşti şi în 2010, dat fiind că filmul a avut premiera mondială la jumătatea anului, în cadrul Festivalului de la Locarno (unde a fost distinsă cu Premiul Publicului.). Avându-i în distribuţie pe Mark Ivanir, Gury Alfie, Irina Petrescu, Papil Panduru, Şerban Stanoevici, filmul este odiseea unui director israelian de resurse umane care-şi regăseşte umanitatea însoţind în România cadavrul unei românce ucise într-un atentat.

„Ursul”, de Dan Chişu – Al doilea lungmetraj al lui Dan Chişu (după „Websitestory”) a câştigat finanţare de la CNC în 2008 şi fost filmat în 2009. Avându-l pe Goran Bregovic ca autor al coloanei sonore, filmul e o comedie dulce-amară cu acţiunea plasată în 1990, când directorul Circului de Stat din Bucureşti vrea să vândă un urs bătrân şi bolnav unui vânător german, pentru a mai astupa găurile din buget. Angajaţii circului fac corp comun pentru a apăra animalul. Din distribuţie fac parte: Mihai Constantin, Magda Catone, Claudiu Bleonţ, Şerban Pavlu, Gabriel Spahiu şi Andreea Grămoşteanu. Producător e Libra Film, prin Tudor Giurgiu, care a declarat anul trecut că premiera filmului ar avea loc în martie 2011.

„Şi caii sunt verzi pe pereţi”, de Dan Chişu – Al treilea lungmetraj al lui Dan Chişu, filmat anul trecut, ar putea avea premiera în toamna lui 2011. Filmul e produs de Tandem Film Production şi DaKINO Productions, independent de banii de la CNC, şi se concentrează pe destinul unui magazioner rămas fără slujbă şi care înţelege că viitorul său depinde de cunoştinţele de operare pe calculator. Drumul său se va întretăia cu cel al unui adolescent care îşi caută tatăl. „Şi caii sunt verzi pe pereţi” este încă un titlu de lucru.

„Copilăria lui Icar”, de Alexandru Iordăchescu – Lungmetrajul de debut al cineastului elveţian de origine română ar fi putut avea şi anul trecut premiera românească, fiind gata din 2009. La fel ca „Bună, ce faci?”, şi el vine cu ceva diferit faţă de curentul minimalist sau reflectarea nemachiată a realităţii româneşti. Alexandru Iordăchescu face un thriller psihologico-metafizic despre tinereţea veşnică şi binefacerile/pericolele geneticii. Din nefericire, a fost ultimul film al protagonistului, Guillaume Depardieu, decedat la câteva zile după ce părăsise România. „Copilăria lui Icar” e produs de Elefant Films, companie înfiinţată de Alexandru Iordăchescu şi Ruxandra Zenide.

„Micul spartan”, de Dragoş Iuga – Un alt film de debut, şi el complet ieşit din trend. Cunoscut mai ales ca autor de scurtmetraje de animaţie, Dragoş Iuga ar putea ieşi cu „Micul spartan” în 2011,el terminând filmările în noiembrie 2010. Cu o finanţare de la CNC câştigată în 2008, filmul e un „mockumentary”, adică un film care prezintă evenimente fictive în maniera unui documentar. Eroul său e un tânăr care suferă de nanism hipofizar. Filmul îmbină realitatea cu elementele fantastice şi filmările cu actori cu animaţia CGI, realizată tot de Dragoş Iuga. Acesta şi-a filmat protagonistul timp de 12 ani pe digital, 16 şi 35 mm. Filmul e produs de Temple Film şi Yakasha Film, şi se adresează publicului de toate vârstele.

„Se caută o mamă”, de Adrian Popovici – Ar putea avea premiera în toamna lui 2011, deşi producătorii vor mai întâi să încerce să-l trimită la festivaluri. Filmul e o coproducţie româno-moldovenească între Artis Film, Moldova Film şi Diametral-Film, turnată în întregime în Republica Moldova, vara trecută. Scenariul scris de Valeriu Ţurcanu şi Pascal Ilie Virgil are ca temă traficul de carne vie dinspre Europa de Est spre Occident, concentrându-se pe o femeie care scapă exploatării sexuale pentru a reveni acasă, în Republica Moldova, ca să-şi scoată copilul de la orfelinat. Pe lângă actori moldoveni, din distribuţie fac parte şi actori străini – Michael Ironside, Paolo Seganti, Vas Blackwood.

„53 de ore şi ceva”/„Liceenii mileniului trei” , de Adrian Popovici – Ar fi trebuit să iasă pe ecrane încă din 2009. Este un nou capitol al seriei „Liceenii”, care cuprinde „Declaraţie de dragoste“ (1985), „Liceenii“ (1987), „Extemporal la dirigenţie“ (1987), „Liceenii rock’n’roll“ (1992) şi „Liceenii în alertă“ (1993). Cele două variante de titlu se datorează faptului că multă vreme s-a vehiculat titlul de lucru „Liceenii mileniului trei”, după care producătorul Artis Film a anunţat titlul final, „53 de ore şi ceva”. Cât priveşte subiectul, el poate fi rezumat la ideea că liceenii de azi nu se mai bat cu probleme la română şi cu greutăţile la „mate”, ci cu drogurile. Din distribuţie fac parte: Cristi Popa, Andi Vasluianu, Claudiu Bleonţ, Ioana Blaj, Alex Potocean.

„Naşa” de Virgil Nicolaescu – Plecând de la filmele americane cu gangsteri, scenariştii Tudor Voican şi Viorel Mihalcea au imaginat o poveste din zilele noastre în care o americancă stabilită la Bucureşti şi măritată cu un om de afaceri local se vede nevoită să recurgă la învăţăturile filmelor de gen pentru a-şi salva soţul arestat pe nedrept. „Naşa” e o comedie produsă de MediaPro Pictures a cărei premieră, anunţată încă de anul trecut, e februarie 2011. Personajul principal este interpretat de actriţa americană Whitney Anderson, căreia îi dau replica Dragoş Bucur, în rolul soţului, şi Răzvan Vasilescu, în cel al avocatului familiei. Scenariul a câştigat finanţare de la CNC în 2006. „Naşa” este, de asemenea, un lungmetraj de debut.

„Tatăl-fantomă”, de Lucian Georgescu – Inspirat dintr-o povestire parţial autobiografică a lui Barry Gifford (scenaristul filmelor lui David Lynch „Wild at Heart” şi “Lost Highway”), scenariul scris de Lucian Georgescu are în centru un profesor universitar american care îşi ia un an sabatic pentru a reveni în Europa (Viena, Transilvania şi Bucovina) în scopul căutării propriilor rădăcini. Filmările principale au luat sfârşit în decembrie 2008, dar s-a mai filmat şi în 2009 şi, respectiv, 2010. Rolul principal e interpretat de Marcel Iureş, alături de care mai joacă Mihaela Sârbu, Mihai Constantin, Valer Dellakeza, Nicodim Ungureanu, Mirela Oprişor şi chiar Barry Gifford. Filmul este vorbit în engleză şi e produs de Generic Audiovizual SRL (GAV). Coloana sonoră îi aparţine compozitorului german Johannes Malfatti.

„Ceva bun de la viaţă”, de Dan Piţa – Al treilea film produs de MediaPro Pictures pentru Dan Piţa avea anunţată ca dată de ieşire din postproducţie decembrie 2010. Revenind la o temă recurentă în filmele sale – prietenia unor tineri pe fundalul unor realităţi sociale dificile -, filmul are ca personaje principale doi tineri crescuţi la orfelinat, care muncesc din greu într-o mină. Filmările au avut loc în perioada aprilie-iunie 2010 şi s-au desfăşurat numai în locaţie. Dan Piţa lansează din nou actori necunoscuţi: Corneliu Ulici, Dragoş Dumitru, Anastasia Dumitrescu, Adelaida Perjoiu. Răzvan Popescu şi Alex Molico sunt autorii scenariului.

„Undeva la Palilula”, de Silviu Purcărete – Primul film realizat de cunoscutul regizor de teatru este un proiect scump pentru România – 1,6 milioane de euro (din care doar un sfert acoperit de CNC), care a necesitat decoruri construite de la zero pe cei 10.000 de metri pătraţi ai unei fabrici părăsite (unde s-au ridicat un ospiciu, un lac, o livadă), precum şi efecte grafice şi vizuale deosebite. Libra Film anunţa anul trecut că filmul nu va fi gata înainte de martie 2011, deşi iniţial intenţionase să-i facă premiera toamna trecută, în cadrul Festivalului de la Veneţia. „Undeva la Palilula” este o comedie neagră, cu accente onirice, despre viaţa în comunism, care îi aduce împreună pe Dimeny Aron, Răzvan Vasilescu, George Mihăiţă, Ilie Gheorghe, Ofelia Popii, Ioana Crăciunescu, Marius Manole şi Constantin Chiriac.

„Tanti”, de Şerban Marinescu – Trebuia să iasă pe ecrane în 2010, dar nu a găsit distribuitor. Filmul prelucrează scenariul lui Mircea Daneliuc, fiind povestea unei femei care se îndrăgosteşte un bărbat mai tânăr, pe un fundal social destul de pronunţat. „Tanti” este produs de MDV Film în coproducţie cu Tandem Film Production şi a câştigat finanţare de la CNC în 2006. Rolul principal e deţinut de Cecilia Bârbora, alături de care apar Mircea Silaghi, Ana Pasti şi Cosmina Păsărin.