VIDEO Cine este, cum gandeste si ce ambitii politice are Clotilde Armand dupa candidatura la primarie: Da, ma vad lider de partid, nu stiu/ Obiectivul meu este sa pun la dispozitia romanilor competentele mele

Din ce familie vine si de ce se declara atrasa de religia ortodoxa? Ce o motiveaza pe o femeie cu patru copii si care are un job solicitant intr-o mare companie sa se implice in politica? Si mai ales, care este viziunea sa politica? Care sunt primele masuri pe care le-ar lua daca Uniunea Salvati Romania ar ajunge la guvernare? Ce crede despre relatiile Romaniei cu SUA , cu UE si cu Rusia? Intrebata daca se vede intr-o buna zi lider de partid sau ocupand o functie importanta in statul roman, Clotilde Armand a raspuns: “Da, ma vad lider de partid, nu stiu ( …) Dar da, as vrea sa folosesc competentele mele pentru a servi mai bine statul roman”.

Video si montaj – Narcis Anton / Filmat cu echipament Nikon

Dan Tapalaga: Pe pagina dvs de candidat ati scris asa:”Sunt născută în Franţa, familia mea locuieşte la Vichy în regiunea istorică Bourbonnais. La Vichy, staţiune balneară burgheză, au fost trei generaţii de doctori Armand-Giraudoux. Bunica mea paternă era verişoară primară a scriitorului Jean Giraudoux, iar bunica maternă era fiica contelui de Champs de Saint-Leger”. Veniti sa inteleg nu doar dintr-o familie cu ceva sange albastru, dar si bogata?

Clotilde Armand: Nu, n-am fost niciodata foarte bogati. Ba da, bunicul meu provine dintr-o familie de oameni bogati industrial. E ca la Balzac. Bunicul meu venea dintr-o familie bogata, bunica mea venea dintr-o familie aristocrata saraca si s-au casatorit. Asta-i pe partea mamei mele. Pe partea paterna, erau oameni foarte educati. Jean Giraudoux este un scriitor extrem de cultivat, subtil, foarte bun. Medici, oameni care erau notabili dar nu erau interesati material.

DT: Ati invatat altruismul si compasiunea intr-o familie saraca, medie sau bogata? Cum erati?

CA: Nu, nu, nu am fost saraci. Eram oameni cu venituri corecte. Mama mea era casnica, eram cinci copii. Eram si in scoli private, dar stiti ca scoli private nu inseamna acelasi lucru in Franta. Trebuia sa – platim, nu stiu, 50 – 100 de euro pe luna pentru fiecare copil. Stiti cum e cu scolile private in Franta. Statul plateste personalul, invatatorii si profesorii, iar scoala plateste cladirea si anumite activitati. Este o impartire a rolurilor. Eram clasa “burgheza”, stiu ca in Romania are o conotatie extrem de negativa.

DT: Poate inainte, acum nu. Nu stiu daca a veni dintr-o familie instarita e o problema.

CA: Sa stiti ca e mai mult o diferenta culturala decat legata de avere. E felul in care vrei sa-ti cresti copiii. De exemplu, noi n-am avut acces la televiziune, cand eram copii. Ne duceam la biserica. Eram niste oameni mai conservatori, asa, credeam in cultura, in faptul ca trebuie sa faci niste studii bune ca sa reusesti in viata.

DT: Sunteti, ati ramas un om religios. Aveti referinte numeroase la zona asta.

CA: N-am fost mereu. Am mostenit acest lucru, l-am reinvatat. Cand eram mai tanara m-am indepartat de religie. Am redescoperit aceasta mostenire spirituala care acum, pentru mine, este ceva important.

DT: Dar ati ramas catolica sau sunteti in drum spre ortodoxie? Copiii i-ati botezat in religia catolica sau ortodoxa?

CA: Trebuie sa intelegeti, sotul meu nu era practicant. Era un roman care a descoperit religia prin mine. De fapt a fost primul care mi-a spus, cum, tu ai primit aceasta educatie religioasa si ai aruncat-o la gunoi? Cum, nu-ti dai seama ca acolo e ceva interesant? Trebuie sa studiezi…Trebuie sa o regasesti. El a fost primul care mi-a spus acest lucru. Mi-a luat timp sa adopt din nou aceasta mostenire spirituala. Eu avand aceasta cultura era mult mai natural pentru mine sa fie botezati copiii catolici. Acum trebuie sa recunosc, din empatie pentru poporul roman, la inceput, acum pentru ca descopar ceva care imi place foarte mult: religia ortodoxa. Din punctul de vedere doctinar nu sunt foarte multe diferente. Catolicii sunt mult mai sociali si ortodocsii mult mai orientati spre relatia dintre Dumnezeu si tu. Si, de fapt, acest lucru imi convine mult mai mult si ma simt foarte atrasa de religia ortodoxa.

DT: Mergeti la biserica ortodoxa?

CA: Merg, da. O duminica la catolici, o duminica la ortodocsi. Eu sunt inca impartita, da.

DT: Sunteti de admirat ca va faceti timp, eu personal va admir, avand patru copii si un job solicitant de director al unei mari companii, sa va implicati si in politica, sa candidati. Cum reusiti? Noi avem un copil si ni se pare greu sa te descurci si asa.

CA: Normal, copilul dvs are nevoie de toata atentia dvs. La noi fiecare copil primeste atentie si iubire de la trei copii si un plus de la parinti. Fiecare copil care vine in plus primeste de la ceialti. Eu cand plec acasa toti patru se joaca impreuna, unul supervizeaza, ceilalti isi fac temele. Este un lucru de care nu ati tinut cont cand ati facut copilul dvs. Eu cred foarte mult in puterea exemplului. Copiii au nevoie de parintii lor. Un copil, de exemplu, care si-a pierdut tatal care lupta pentru o cauza nobila va fi toata viata lui marcat de acest exemplu chiar daca tatal nu mai este prezent fizic langa copilul lui .Este foarte important pentru un copil sa simta sinceritatea si angajamentul real si profund al parintilor lui. Si acest lucru, faptul in sine, este un exemplu pentru copil. Au nevoie si de iubire, de o proximitate fizica a unor parinti care le vor binele. Dar faptul ca intr-adevar in ultimele saptamani n-am fost foarte prezenta acasa, copiii inteleg ceea ce fac. Si eu cred cum v-am spus in puterea exemplului.

DT: Cand vorbiti de puterea exemplului, la ce va referiti mai exact?

CA: Faptul ca ei stiu ca fac un sacrificiu si ca acest sacrificiu il fac sincer pentru binele comunitatii.

DT: Asta ati invatati in familie, ati avut astfel de cazuri in familie?

CA: Noi mereu in familie am avut ideea de a servi tara noastra. Da, este un lucru prezent in educatia noastra.

DT: Tatal dvs daca nu ma insel a fost…Ajutati-ma.

CA: Poate ati citit undeva ca m-am nascut in Caraibe, in Franta dar in Caraibe. Tatal meu era profesor de matematica pentru elevii de acolo. In loc sa faca stagiu militar de un an a facut cativa ani ca profesor in Caraibe, a servit altfel tara lui daca vreti. Eu m-am nascut acolo, eram poate singurul bebelus alb intr-o maternitate de copii negri. Nu putea sa ma piarda ca bebelus.

DT: Revenind la Romania si la candidatura dvs la primaria sectorului 1 unde ati obtinut un scor bun, locul 2 sau 1, nu e clar inca.

CA: Acum a e doi.

DT: Apropo, mergeti mai departe cu contestarea refuzului de renumarare a votului?

CA: Da, mergem mai departe. Si aici vreau sa nu fiu prost inteleasa. Noi ce facem nu se incadreaza intr-un timp politic scurt si oportunist. Noi ce facem vrem sa schimbam felul in care facem politica. Se incadreaza intr-un timp lung. Noi vrem ca toate alegerile care vor veni sa fie nu numai reprezentative…

DT: Pentru asta ati facut sesizarea la Curtea Constitutionala.

CA: Da, am sesizat ocazia, toata lumea ma presa. Eram pe acest val de contestatii cu juristi. Am sesizat ocazia de a face acest lucru si mi se pare un lucru bun si sunt fericita ca l-am facut. Am sesizat ocazia acum, dar nu pentru ca eu n-am fost aleasa. E pentru ca acuma am experienta unor alegeri. Aveam echipe de juristi la dispozitie. Mi se pare absolut necesar pentru democratie ca persoanele alese sa fie reprezentative. Si sa termin cu demersurile pe care le-am facut. Vrem ca oricine sa aiba acces la buletinele de vot si la procesele verbale. Daca nu implica un efort financiar…

DT: Mai exact ce veti face, pasul urmator care va fi? Contestati refuzul BEC de renumarare a voturilor?

CA: Da, e vorba de Biroul Electoral de Sector, BES. Si precizez: este un biroul electoral compus exclusiv politic. Din cele 7 persoane, 3 sunt PSD. Si sunt numai partidele parlamentare. Am contestat la Judecatoria Sectorului 1. Am depus cererea de a avea acces la procesele verbale si buletinele de vot si cred ca orice cetatean…

DT: Vreau sa explic de ce va intreb exact ce face firma EGIS, unde sunteti director general. Veti fi si consilier – general sau local. Va trebui sa stim daca aceasta companie are vreo legatura contractuala sau depinde intr-un fel sau altul de Primaria Generala sau Primaria sectorului 1. Pentru ca ati putea ajunge in conflict de interese.

CA: Asa este, asa este. Sa stiti ca in trecut am incercat sa prindem niste contracte la Primarie si a fost absolut imposibil. Si la primariile de sector. Mi s-a parut ca lucrurile nu au decurs in mod profesionist.

DT: Ati simtit coruptie sau nepricepere?

CA: Am simtit ca criteriile de alegere nu erau cele care ar fi trebuit. Cele transparente, am fost descalificati si asta e. Egis nu are nimic de pierdut din faptul n-o sa participam la nici o achizitie publica la nivel de primarii pentru ca pana acum nu am reusit oricum sa prindem nici un contact. Vreau sa mentionez ca Egis a contribuit la constructia majoritatii infrastructurilor din Franta. Caile ferate, autostrazi, aeroporturi si tot ce este legat de apa. Canalizare, apa-canal si tot ce este tratarea deseurilor, tot ce este infrastructura de ce are nevoie un oras.

DT: Si care este o miza foarte mare pentru primariile din Romania, pentru ca aici sunt fonduri europene de ordinul sutelor si sutelor de milioane de euro.

CA: Sunt miliarde de euro.

DT: Primarii de asta si vor sa intre in acele asociatii intra-comunitare, pentru ca vor sa controleze aceste fonduri.

CA: Exact asa stau lucrurile. Dar trebuie sa stiti un lucru. De cand sunt eu director general la Egis in Romania, din septembrie 2013, contractele de achizitii in care suntem, eu n-am simtit coruptie. Coruptia in ultima vreme s-a restrans foarte mult si s-a restrans la contractele de constructie. Noi ceea ce facem reprezinta intre 1 si 3% din contractul de constructie. Daca pentru o statie de epurare sau pentru un drum, daca contractul este de 100 de milioane de euro pentru a construi aceasta infrastructura, partea noastra, partea de proiectare sau de consultanta sau supervizare, in total reprezinta intre 1 si 3 %. Va dati seama ca miza nu este la noi. Dar miza calitativa este la noi. Pentru ca daca nu ne facem munca cum trebuie vor fi multe probleme. Intelegeti, pe partea de proiectare.

DT: Foarte bine, trec peste o infrastructura prost executata si prost proiectata in fiecare zi.

CA: Este o mare prostie sa selectionezi un proiectant pe baza pretului. In toate contractele care se fac si in Franta si in Anglia si peste tot se alege proiectantul pe baza competentelor. Pretul nici nu intra in discutie. Chiar daca platesti de doua ori mai mult ca sa ai un proiect bun, apoi economisesti foarte mult pe partea de constructie. In loc de a plati 1% din contractul total pentru proiectare platesti 2%, dar apoi economisesti 30, 40 50%.

DT: Ati spus asa pe pagina dvs de candidat la primaria sectorului unu: „Sunt însă gata să renunţ la job-ul meu de director general, la salariul consistent pe care îl am în acest moment, pentru a lua parte la proiectul de administrare profesionistă şi cinstită a Bucureştiului în echipa Uniunii Salvaţi Bucureştiul”. Cat castigati ca sa inteleg la cati bani erati dispusa sa renuntati? N-as vrea sa fiu indiscret dar informatia asta o sa apara totusi in declaratia dvs de avere in calitate de consilier.

CA: E deja disponila, cand am fost in acest studio acum trei -patru saptamani, am spus asa: daca eram aleasa primarita faceam un cadou romanilor 300 de mii de euro. Mandatul este de patru ani. Am ramas cu ideea aceasta, puneam competentele mele, care valoreaza 300 de mii de euro in total pe patru ani, le puneam la dispozitia oamenilor. Si atunci eu raman cu 300 de mii de euro.

DT: Plus indemnizatia de consilier.

CA: 400 de lei pe luna. De fapt o sa fie mai putin de 300 de mii de euro, pentru ca tot o sa fac un cadou. O zi pe saptamana nu voi mai fi platita. Si noi vrem sa ne facem munca in mod deosebit de bun, asa ca si weekendurile mele vor fi sacrificate.

DT: Va vedeti intr-o buna zi lider de partid sau ocupand o functie importanta in statul roman?

CA: Da, ma vad lider de partid, nu stiu…Toata experienta mea pe care am acumulat-o de 20 de ani si o acumulez acum lucrand cu statul…Am vrut acest lucru pentru ca inteleg care sunt problemele cu infrastructura in Romania. Deja cunosteam destul de bine subiectul fiind director inainte la Distrigaz. Dar da, as vrea sa folosesc competentele mele pentru a servi mai bine statul roman.

DT: Va vedeti primar la un moment dat. Dar si mai sus?

CA: Competentele mele sunt cel mai bine folosite la un post de executie. Nu ma vad senator sau deputat. Nu, asta nu e genul meu. Eu stiu sa gestionez echipe mari, bugete mari, sa pun in miscare o firma, sa dau niste obiective, sa reformez o institutie si sa ating niste obiective.

DT: Deci, daca USB ar castiga alegerile parlamentare la un scor foarte bun cat sa formeze singur guvernul v-ati vedea premier.

CA: Sa stiti ca obiectivul meu nu este sa devin ministru. Obiectivul meu este sa pun la dispozitia romanilor – acum este de fapt tara mea – competentele mele. Daca este altcineva care este mai competent decat mine o sa fiu foarte fericita sa-l las pe el. Nu sunt o ambitioasa politic, nu, nu sunt.

DT: Aveti un model politic? O figura politica din prezent sau din trecut la care va raportati?

CA: Mi-e extrem de dificil sa raspund pozitiv la aceasta intrebare. Vedeti, fiecare om politic a fost studiat. Cand am ajuns in Romania, prima figura politica pe care am intalnit-o a fost Regina Maria. Dar foarte rapid mi-am dat seama ca are o mare problema: si-a educat copiii foarte prost. Eu sper sa nu fac aceleasi greseli ca ea. In Franta, oamenii politici din ultimii ani nu sunt exemplari in nici un caz si au facut mult rau, mai ales Romaniei. Noi, in Europa, nu am iesit inca din trauma celui de-al doilea razboi. Este inca o trauma foarte prezenta, tot ce s-a intamplat dupa acest razboi, e greu sa avem un om politic pe care sa-l folosim ca model.

DT: Stiti de ce insist cu aceasta intrebare. Imediat dupa rezultatul alegerilor, impreuna cu Nicusor Dan, ati anuntat ca USB se va transforma in Uniunea Salvati Romania, deci intr-un partid politic. Cand cineva anunta asta, deja are o responsabilitate politica. Din punctul meu de vedere, trebuie sa spuna exact ce vrea de la politica, sa spuna exact unde vrea sa ajunga. Deja ati ridicat un mare orizont de asteptare. Le-ati spus unor oameni: eu, cu Nicusor Dan, cu echipa din jurul nostru…

CA: Nicusor a declarat, sa stiti. M-a intrebat la telefon cu cateva minute inainte daca sunt de acord, dar era el. Da, avem aceasta responsabilitate. Responsabilitatea pe care am asumat-o este de a schimba clasa politica. Noi vrem sa aducem oameni capabili, competenti, dedicati, cu simtul serviciului public, cu simtul onoarei. Asta am promis de fapt.

DT: Dar cand chemati oameni sa vi se alature, trebuie sa le spuneti ceva. Unde vreu eu, Clotilde Armand, sa ajung?

CA: Nu vreau sa reinventam noi apa calda. Eu sunt in sistemul privat, recrutez foarte multe persoane zi de zi pentru a veni in echipele mele. Ce conteaza cand recrutez aceste persoane este cine sunt, ce-au facut, care sunt competentele lor. Ce-mi spun ca vor face e interesant, dar mai intesant este sa vina in echipa noastra. Stim ce inseamna sa gestionezi bine o firma, stim ce inseamna sa produci calitate pentru clientii tai.

DT: Ma prind ca orice ardelean mai tarziu. Ati spus ca nu vreti senator sau deputat, asta inseamna ca nu veti candida la parlamentare.

CA: Eu personal? Nu, nu. Nu cred ca voi fi pe liste.

DT: Ati spus mereu ca stanga si dreapta sunt perimate. Dar dvs ca partid nu puteti trai in afara oricari ideologii, sa plutiti undeva deasupra stangii si dreptei fara sa spuneti totusi cine sunteti. Cine sunteti?

CA: Aveti dreptate. Suntem o miscare noua, sa ne delimitam de acum in dreapta si stanga – mai ales ca nu cred in aceasta paradigma – nu ar fi ceva just si corect. Nu putem de acum sa ne incadram in aceasta distinctie. Noi suntem oameni care vrem buna gestionare. Nu vreau sa ma repet, nu stiu, ati auzit ce am spus despre coruptie. Diferenta pe partea economica intre dreapta si stanga este intre 1 si 3 miliarde de euro. Noi credem ca in aceasta tara problemele legate de coruptie sunt de trei ori mai mari. Atunci n-are sens acuma sa vorbim de…

DT: Foarte bine. In zona economica va pricepeti, sunteti director de mare companie. Sa zicem ca USB ajunge la guvernare peste patru-cinci luni, dupa alegerile generale. Numiti doua-trei masuri economice care credeti ca s-ar impune in acest moment in Romania.

CA: Asta este o capcana. Mie imi place sa studiez subiectele inainte sa raspund. Nu ma lansez asa si abia am iesit din aceste alegeri la nivel local unde am studiat aproape tot. Acolo puteti sa ma intrebati. La nivel de guvern e mai dificil. Un lucru sigur care trebuie facut este sa reusim sa absorbim toate fondurile europene. Nu arunc cu piatra in guvernul actual. N-am studiat subiectul, n-am calculat rata de absorbtie in ultimele doua luni. Stiu ca aceste fonduri europene sunt bine gandite. Trebuie sa se duca unde este prioritar pentru Romania si este pacat sa nu gandim asupra lor.

DT: O sa va intreb ceva ce ati studiat cu mare atentie de dimineata pana seara de cand sunteti director general. Contractele de munca in Romania sunt in acest moment in avantajul angajatorului sau angajatului? Pe cine favorizeaza mai mult aceste contracte de munca si ce ati schimba la ele daca ati schimba ceva?

CA: Cred ca sunt destul de echilibrate. De cand sunt director la Egis si cand am fost director la Distrigaz am fost atacata de mai multe ori pentru ca am restructurat niste persoane. Am facut acest lucru, o sa-l fac si in continuare cand este necesar. Asta este economia de piata. In general, am castigat cand angajatii m-au dat in judecata pentru ca aveam dreptate.

DT: E usor sa restructurezi o companie in Romania cu aceste contracte de munca, sa dai afara, sa faci concedieri?

CA: Experienta mea e ca daca ar fi fost un abuz, angajatul ar fi castigat. Am vazut multe cazuri, nu la mine dar in sistemul de stat, unde au fost reangajati. Mi se pare ca sistemul este destul de echilibrat. Eu va spun acest lucru din privinta mea, ar trebui sa studiez putin mai mult ca sa-mi fac o opinie ca om de stat.

DT: Apropo, spuneati ca firma mergea prost cand ati preluat-o in 2013 si ca azi s-a redresat. Cum ati reusit, ce ati facut? Pe langa restructurari.

CA: Am fost extrem de atenta la toate costurile. Sunt un manager care se uita la detalii. Sunt o persoana care studiaza fiecare dosar si ma uit in detaliu. Intr-o firma, detaliile ne omoara. Nu este o firma extrem de mare in Romania.

DT: Cati angajati are?

CA: E un sistem in care avem angajati dar si contracte. In total, pe cele trei tari de care ma ocup, sunt aproximativ 200 de oameni. Am studiat si am depus foarte multa munca personala, am dat niste obiective oamenilor. I-am cointeresat daca vreti. Si am dat speranta echipelor. Partea emotionala conteaza foarte mult. Toti au inteles ce am facut, au participat la acest efort. Era o problema de perceptie. Ei aveau impresia ca e normal ca firma din Franta sa faca investii in Romania. Pierdeam bani atunci, da? Am castigat bani, e normal ca acum francezii sa ne pastreze asa chiar daca nu avem foarte multa munca. Eu le-am explicat ca nu putem sa functionam asa. Pentru ca peste tot in lume avem filiale si ca nu putem timp de trei patru ani sa pastram o forta de munca pentru cazul in care in viitor va fi de munca. Eu le-am explicat acest lucru, au inteles si si-au schimbat gandirea fata de investitorul francez.

DT: M-ar interesa putin si care este viziunea dvs personala despre politica externa a Romaniei. Sunteti politician acum, n-am ce sa va fac. Veniti din mediul de business, ati spus ca nu v-au prea interesat lucrurile politice dar de acum nu aveti ce face, nu le mai puteti ocoli. E bine ca Romania joaca cartea parteneriatului strategic cu Statele Unite sau ar trebui sa conteze mai mult pe UE?

CA: Este o intrebare foarte dificila si imi pare foarte rau dar nu o sa va raspund. Totusi, vreau sa va spun ceva. De mult timp ma simt ambasadorul Romaniei in tot ceea ce fac si in domeniul privat. Am inceput cariera mea in Romania, era al doilea job, la KPMG. Rolul meu era de a atrage investitorii – era in 1999 – si de a-i ajuta sa se instaleze in Romania. Atunci trebuia sa explic care sunt avantajele de a veni aici, era Michelin de exemplu, au cumparat atunci Tofan Group. La nivel economic si la nivel de imagine pur si simplu, demult simt ca Romania este prost tratata. De mult timp fac aceasta munca, pentru ca mi se pare ca este o injustitie cu ce se intampla cu Romania mai ales in Franta. Pe mine ma durea foarte mult cand stiam cat de mult contribuie romanii la Franta si faptul ca francezii in loc sa aprecieze acest lucru vorbeau de o minoritate dintr-o minoritate care era vizibila. Problemele Frantei nu sunt in nici un caz legate de aceasta minoritate a minoritatii. Referitor la care ar trebui sa fie aliantele Romaniei, ar fi iresponsabil din partea mea acum sa va raspund.

DT: O sa va pun atunci o intrebare mai usoara. Romania are in acest moment relatii proaste cu Rusia din cauza scutului anti-racheta si din cauza politicii sale pro-americane si din alte cauze istorice. Credeti ca relatiile cu Rusia pot fi normalizate?

CA: Eu militez foarte mult pentru Basarabia. Si aici este problema cu Rusia. Eu cred ca trebuie sa rezolvam problema Basarabiei si atunci legaturile cu Rusia vor reveni la ceva care ar putea sa fie mai normal,

DT: Adica? Nu inteleg.

CA: Nu intelegeti.

DT: Nu.

CA: Eu sunt convinsa ca intr-un viitor care nu va fi foarte indepartat, Basarabia se va reuni cu Romania. Cand acest lucru va fi facut, va fi un lucru bun pentru Romania. Pentru Moldova sigur, dar si pentru Romania. Rusia are foarte multe probleme interne. Cand aceasta problem va fi rezolvata…

DT: …rusii se vor enerva si mai tare.

CA: Nu cred acest lucru. Cred ca va fi atunci extrem de dificil, de justificat international atacarea Romaniei.

DT: VA multumesc foarte mult. Imi pare tare rau ca nu facem acest interviu in timpul meciului cu Franta, il facem vineri, cu cateva ore inainte de meci. Riscati un pronostic pe care sa-l verificam dupa meci?

CA: Eu spun ca Romania , tricolorii, vor castiga.

DT: Cu cat?

CA: Stiti ce se intampla, fac baschet, nu fotbal. N-am dosarul in fata, nu l-am studiat, n-am studiat componenta echipei si mi-e foarte greu. O sa va spun o cifra care n-are nici o legatura. Eu as spune asa, 3 – 2, ca sa fie un meci frumos.