VIDEO Clasarea dosarului 10 august. Procurorul militar Bogdan Pîrlog, la interviurile HotNews.ro, despre "complicitatea morală" a protestatarilor pașnici, acuzată de DIICOT: Erau 36-37 de grade, nu puteai să te miști, se dădea cu gaze, cui îi ardea să fie amuzat?

Prim-procurorul adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul privind intervenția în forță a jandarmilor la protestul din 10 august 2018, a vorbit vineri, la interviurile HotNews.ro LIVE, despre violențele de atunci din Piața Victoriei, despre „coregrafia foarte bine pusă” la punct a persoanelor violente și despre organizarea dispozitivelor jandarmilor într-un mod total diferit față de alte mitinguri, nemaintervenind, de exemplu, pentru a crea un cordon astfel încît să fie protejate persoanele pașnice. „În Piață erau 36-37 de grade, nu puteai să te miști, se dădea cu gaze, cui îi ardea să fie amuzat?”, a răspuns procurorul, întrebat despre unul dintre argumentele DIICOT din dosarul de clasare că „a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat”.

Despre deschiderea Dosarului 10 August:

• La serviciu mai eram eu și pe linie ierarhică gen. Alexandru. Am discutat cu el, am spus că voi trece în drum spre casă în Piața Victoriei
• Am plecat către piață probabil în jur de ora 5, am luat legătura cu un ofițer cu cercetarea penală specială cu misiune în Piața Victoriei. În afară de misiunea Jandarmeriei, erau în paralel misiunile celor de la control intern
• Misiunea era tocmai aceea de a constata eventuale abateri comise de jandarmi
• Am luat legătură cu comandantul serviciului control intern de la DGJMB, mă aștepta în jurul orei 6 fără ceva … am pătruns în zonă și am constatat ce se întâmpla, ce s-a regăsit în procesul-verbal de constatare
• Am constatat că exista un grup de persoane care se manifesta violent, într-un mod exagerat, care păreau să fie din zona huliganilor, din galerii, ca la fiecare miting vin persoane care au ceva de împărțit cu jandarmii
• Undeva în zona stânga, între Iancu de Hunedoara, Calea Victoriei, se strânseseră din ce în ce mai multe persoane violente, în timp ce majoritatea populației era liniștită
• O parte dintre proiectile era îndreptată împotriva persoanelor care protestau pașnic, din partea acestor personaje. Aveau o coregrafie extrem de bine pusă la punct
• În 2017 a fost o situație similară și s-a acționat din același unghi, aleg acel loc pentru că au cel puțin trei căi de retragere
• Nu era un secret pe unde vor veni nici din partea Jandarmeriei
• În 2017, când au început să se manifeste violent, jandarmii au intervenit punctual, creând un cordon între ei și persoanele pașnice. Ori acum acest lucru nu s-a mai întâmplat
• La 11 fără ceva, când m-a retras și eu, era liniște și pace. La ora 8, era liniște
• Când am plecat eu, căzuseră comunicările GSM, dar se puteau trimite mesaje. La 11 fără un sfert l-am anunțat pe generalul Alexandru că lumea pleacă, plec și eu
• Eram lângă guvern, în partea dreaptă, m-am oprit cu colegul de la jandarmi, era o terasă, m-am oprit să beau o cola zero, parcă mai era un băiat de la paza clădirii. Așteptam să se mai ducă o parte din populație
• Dintr-o dată se aud bubuituri, un strigăt general, e clar că s-a întâmplat ceva. Mi-a luat cam un sfert de oră să mă întorc, am fost contactat și mi s-a spus că este în comă jandarmerița
• M-am deplasat la ambulanță, era în stare de inconștiență, avea capul umflat. S-a mai anunțat un jandarm înjunghiat în zona toracică
• Când mi s-a prezentat respectiva jandarmeriță, au uitat să mi se spună că era și sedată
• După ce a intrat în somnul indus a fost purtată pe brațe prin fața dispozitivului de jandarmi, iar mesajele care circulau erau că este pe moarte, colegul înjunghiat este pe moarte
• Nu a existat niciun jandarm înjunghiat
• Vă dați seama ce impact a avut acest mesaj în rândul jandarmilor
• Când am ajuns piața era goală
• M-am deplasat spre Spring Time, eram în civil, a trebuit să ne întoarcem pentru a nu fi confundați, erau destul de nervoși jandarmii
• Când am ajuns, nu exista nicio tentativă de jaf, crăpătura din geam era de câteva luni
• Dosarul a fost reunit întrucât la Secția Parchetelor Militare s-au formulat câteva zeci de plângeri care erau și împotriva lui Carmen Dan, care era ministru și Parlamentar și atrăgea competența PICCJ. Atunci s-a reunit dosarul nostru
• Am ajuns acasă, m-am schimbat, am plecat la Parchet, de pe drum am fost anunțat că primele plângeri vin
• Deja mă aștepta un lucrător de poliție cu vreo 15 – 20 de plângeri
• Noi eram o mână de oameni, cred că trei sau patru, era și perioada concediilor, oricum schema noastră e ocupată cam jumătate, din 23 suntem 14, dar numai zece în București
• S-a stabilit prin dispoziția conducerii Parchetului, cred că la conducere era Licu, lipseau și dl Coșneanu și dl Lazăr, să primim toate aceste plângeri, să dăm prioritate primirii plângerilor
• A trebuit să luăm legătura pentru a avea suportul criminaliștilor de la poliție
• Era evident, cum a fost conceput Parchetul Militar, nu exista logistica necesară de a face o investigație într-un dosar mamut ca acesta
• Am luat legătura cu dl inspector general Buda și am discutat să ni se delege urgent 15 lucrători de poliție. Au urmat presiuni pentru a nu ni se pune la dispoziție niciun lucrător de poliție
• Ni s-a spus că doamna Carmen Dan s-ar opune delegării de lucrători de poliție, ne-au transmis mai mulți polițiști
• Cam peste o săptămână au venit lucrătorii de poliție, direct la Secție
• Aproape imediat au început atacurile în presă împotriva mea, o presiune enormă, seară de seară eram atacat la emisiuni într-o anumită parte a televiziunilor
• La momentul preluării dosarului erau cam 150 de persoane audiate
• Secția Parchetelor Militare mai ales după modificarea legilor justiție și modificările cu privire la delegare, din acel moment au plecat foarte mulți care lucrau în dosarul Revoluției, care era în paralel cu 10 August. Cred că schema ocupată era undeva la o treime 6-7 oameni…
• Noi, la Parchetul Tribunalului Militar, veniserăm destul de mulți proaspăt transferați din zona civilă, eu veneam de la omoruri, aveam colegi de la DNA, oameni obișnuiți să lucreze în ritm alert
• Secția Parchetelor militare, reflexele lor erau formate pe un alt dosar, dosarul Revoluției, dosarul Mineriadei, mai degrabă o cercetare istorică
• Era ceva absolut nou ca mod de lucru, și implicit s-au pierdut câțiva timpi

Despre preluarea dosarului de DIICOT

• Competența DIICOT e stabilită prin OUG care le dă competența și pe cauzele reunite
• Undeva cred că în septembrie, ori octombrie, conducerea Jandarmeriei a făcut o sesizare mai atipică
• În mod normal organele de menținere a ordinii publice pot să constate, ei au făcut un fel de plângere, ca petent, către DIICOT, legate de presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale
• S-a deschis un dosar, dar la momentul reunirii dosarului deja de un an era acea cercetare
• Nu cunosc materialul de la dosar, dar o acțiune împotriva ordinii constituționale, dacă cumva se întâmplau toate astea și protestatarii intrau în guvern, clădirea era goală, se schimba ordinea constituțională?
• Plus că acea clădiri este o fortăreață urbană, are uși balistice
• Presupunând chiar că ar fi pătruns, se schimba ordinea constituțională?
• E foarte interesant din momentul reunirii dosarului câte acte s-au mai făcut în sensul infracțiunii contra ordinii constituționale, pentru că atunci am putea vorbi de o atragere artificială a competenței

Despre „complicitatea morală„ a protestatarilor pașnici, acuzată de DIICOT

• Mie, sincer, nu mi s-a părut nimic amuzant, nu am văzut pe nimeni amuzat, să râdă, să se bucure, să țopăie.
• La momentul la care s-a intrat în dispozitiv, mulți dintre jandarmi erau de 14 – 15 ore în uniformă, nici ei nu erau în cea mai bună condiție fizică
• Jandarmul simplu, onest – majoritatea sunt de această factură, au fost și ei victime la fel ca și protestatarul onest – am văzut mulți jandarmi în vârstă leșinați de căldură
• Erau undeva la 36 – 37 de grade. Cui credeți că îi ardea să se amuze?

• Oamenii care erau în piață, câteva zeci de mii de persoane, cum să te delimitezi? Față de cine să te delimitezi? Orice persoană avea un câmp vizual de 3-4 metri, majoritatea nu înțelegeau de ce se dă asupra lor cu gaz lacrimogen
• La un moment dat are loc o mișcare – în aproape câteva secunde un grup mic de persoane a antrenat o mișcare de translație a câtorva mii de demonstranți, au început să alerge stânga dreapta, în perioada de început, când era piața relativ goală
• O chestie ciudată – poliția română nu a prea fost implicată, ministerul a decis ca Jandarmeria să fie preponderent cea care se va ocupa de desfășurarea mitingului
• Există o structură a poliției, care se ocupă de grupările violente
• De obicei la mitingurile mari, această structură era mobilizată cam de pe la începutul săptămânii, se începeau verificări
• Nu s-au mai făcut filtrele în avans de către poliție, astfel încât veneau grupuri compacte dinspre Ștefan cel Mare. Ce era și mai interesant, deși dispozitivul jandarmilor era în formă de U, cu spatele descoperit, aceștia veneau foarte cuminți prin spatele jandarmilor
• 30 – 40 de oameni veniți compact, dacă intrau în forță prin spatele jandarmeriei spărgeau dispozitivul și se termina povestea
• Ideea pare că nu era să spargă acest dispozitiv, ci să mențină această tensiune
• În câmpul meu vizual nu a exista comisă vreo acțiune de brutalitate
• Eu nu eram în dispozitiv, eram undeva în spate
• Conducerea dispozitivului, maiorul Cazan, cât și diverse persoane de conducere se aflau tot la nivelul străzii
• Nu a existat un centru de comandă din care să existe o coordonare efectivă. Când tu conduci trupa din față, habar nu ai ce se întâmplă pe ansamblu
• Prezența acestor persoane, persistența lor atâtea ore, e o problemă în sine la care trebuia să se răspundă. Da, au existat persoane violente, dar asta sub nicio formă nu ar putea justifica o intervenție în forță împotriva celor pașnice
• Așa putem merge pe ideea că ori de câte ori la o manifestație apar câțiva protestatari violenți manifestanții pașnici își pierd protecția. Atunci nu mai putem discuta despre un drept la asociere, oricând poate fi adus un grup violent la un protest și justifica o intervenție în forță
• Una dintre întrebări a fost dacă nu cumva a fost un scenariu stabilit, ca la ora 8 să se intervină. Actele au fost semnate la ora 8, intervenția a avut loc la ora 11
• Mai este un aspect, momentul în care s-a prezentat Carmen Dan în minister, dacă a preluat sau nu comanda. Fiind o structură militară, când apare comandantul preia comanda

Va fi desființată soluția DIICOT?

• Aici avem o mică problemă. Eu, din câte știu, soluția e dată de pe 26 iunie. Dacă e adevărat că era din 26, din 26 iunie Scutea știa de soluție
• Procurorul ierarhic superior este procurorul general, ne place nu place, cel puțin deocamdată aparent este doamna Scutea
• Mi-e greu de crezut că nu a știut de această soluție și nu a fost de acord cel puțin informal cu această soluție
• Din oficiu, poate infirma soluția, parțial sau total
• Dacă procurorul general nu se pronunță în termenul stabilit sau respinge se pot adresa instanței, judecătorului de cameră preliminară

Care este impactul acestei decizii de clasare parțială a dosarului?

• Suntem consternați și încă procesăm
• Ca procuror, necunoscând dosarul, eu nu pot să spun că e o soluție bună sau greșită, dar impactul este deosebit
• Percepem o creștere a neîncrederii populației
• E clar, e un dosar care suscită un interes major, pe plan intern și internațional

• Ceea ce se întâmplă ține și de capacitatea organelor judiciare de a funcționa.
• În 2017 a fost realmente un tsunami în Poliție – din schema de 54.000 de posturi, aveau 10.000 vacante. Au plecat la pensie 17.000 de polițiști, se ajunsese la jumătate din necesarul stabit. Și Jandarmeria, și Armata, toate structurile au fost afectate de această politică iresponsabilă de cadre
• Sunt unități de elită altădată în care rămăseseră oameni aflați de 2-3 ani în Poliție.
• Gândiți-vă ce presiune era pe Cazan (n.r. – maiorul Laurenţiu Cazan, coordonatorul intervenţiei jandarmilor la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei). Să conduci un asemenea dispozitiv la vârsta pe care o avea…
• Toată conducerea Jandarmeriei de la acel moment era extrem de tânără.
• E bine să promovezi oameni tineri, dar în anumite aspecte trebuie să existe o memorie instituțională și o experiență. Nu ne creăm experiența făcând experimente care implică zeci de mii de persoane, ca să vedem ce iese.
• Toate structurile de ordine publică au o mare problemă de personal.
  
• În sistemul de justiție această problemă de personal este pentru că a devenit tot mai puțin atractivă profesia de magistrat, după 3 ani de demonizare a procurorilor și judecătorilor. S-a indus încetul cu încetul ideea în media că noi am fi un fel de organ represiv, continuator al fostei Securități.
• Scade interesul pentru acestă profesie, iar problema peste câțiva ani va fi majoră
• Principalele problemele ale sistemului de justiție la acest moment – insecuritatea, lipsa mijloacelor de a-ți desfășura în mod corect activitatea, modul în care este concepută această activitatea, condițiile execrabile în care se desfășoară această activitate. Sunt instanțe unde într-un birou mic sunt 6-7 judecători.
• Noi stăm mai bine (Parchetul Militar București) pentru că în curând vom rămâne cu 2-3 procurori, probabil. Dar funcționăm la Arestul central, avem celule cu deținuți la subsol. A venit o delegație americană în vizită la noi, în 2019, și căzuse curentul, nu aveam aer condiționat, refulaseră WC-urile de la arest, urlau deținuții. Se uitau la noi…Or fi zis că sunt prin Afganistan probabil. Îți crapă obrazul de rușine.

• În toți acești ani în care a existat asaltul asupra justiției Ministerul Public a fost condus de Augustin Lazăr, care, chiar dacă nu era o persoană vocală, a reprezentat acel pol de siguranță și stabilitate care până la urmă ne-a permis nouă, celor mai activi, să ne manifestăm pentru apărarea justiției și a statului de drept.

• Pe actualul ministru al Justiției, noi l-am prins și în cealaltă perioadă în care a condus ministerul. Să nu uităm că cea mai apropiată colaboratoare a sa și fosta lui secretară de stat a fost Bica (Alina Bica). Noi știam foarte clar ce fel de persoană este, caracterul lui, legăturile lui din justiție, apropierea de Savonea (n.e.r -Lia Savonea, fosta șefă a CSM) și de persoanele apropiate acesteia. Deci, ne-am dat seama la momentul numirii lui că asaltul asupra justiției intră într-o nouă etapă, una mult mai insidioasă și mai periculoasă.
• Au existat din partea asociațiilor de magistrați inclusiv participări la Comisia Iordache. Fără să vrem, vedeam ce era. Din partea opoziției de atunci, alte persoane luptau, în niciun caz nu avea vreo participare domnul Predoiu. A fost o supriză extrem de neplăcută readucerea lui pe acestă funcție, ținând cont de rezultatele din fostul mandat. Totuși, Bica nu a fost condamnată (n.r -în dosarul ANRP) pentru fapte comise ca procuror, ci ca secretar de stat. Din această postură participa la acele structuri ale ANRP.
• În momentul în care a declanșat (n.r. – Cătălin Predoiu) foarte repede și procedura de numire a procurorilor-șefi pe posturile vacante…Nu era nevoie să fie făcută atunci și în niciun caz până nu se modifica legea. Erau foarte clare indicațiile în acest sens date de la toate structurile internaționale, inclusiv din Raportul MCV: să se dea un rol prioritar Secției pentru procurori a CSM (în numirea procurorilor), iar numirile să fie făcute după modificarea legii.
• Și cei mai buni oameni dacă erau desemnați în acele posturi la parchete, ori de câte ori faci un rabat de la principii se va întoarce împotriva ta.
• Asta e una din marile noastre probleme. Avem nevoie de principii și de stabilitate, care nu trebuie schimbate după cum bate vântul.
• Ideea nu era să schimbăm Parchetul lor cu Parchetul nostru. Ideea e că nu ar trebui să fie al nimănui Parchetul, să fie al statului, al cetățenilor.
• Legat de persoanele numite la șefia parchetelor (n.r. – Parchetul General – Gabriela Scutea și DIICOT – Giorgiana Hosu), a fost o lovitură dată credibilității demersurilor noastre. Iar faptul că s-a trecut cu bocancii peste opinia Secției pentru procurori a CSM (n.r. – care a dat aviz negativ pentru cele două numiri) a dat un semnal extraordinar atât în interior, cât și în exteriorul țării. A fost un semnal negativ deosebit.
• Persoanele numite nu au ce căuta în aceste funcții, dar nu asta este problema. Puteau fi cei mai titrați profesioniști din țară, nu așa trebuiau să se facă numirile (n.r. – în pofida avizului negativ al CSM).
• La DIICOT, sub actuala conducătoare, pe vremea în care era adjunctă, Departamentul de stat ne-a declasat pe trafic de persoane. Acum este al doilea an consecutiv. DIICOT a avut-o în frunte pe actuala conducătoare.
• Fără să încălcăm prezumția de nevinovăție, totusi trimiterea in judecată pentru infract de corupție creează o fractură gravă. Soțul dumneai este trimis în judecată. Totuși, la cel mai înalt nivel.. Este până la urmă o responsabilitate să nu expui instituția la un potențial dezastru de imagine. Se va da soluția, se va confirma sau nu. Este ideea strict de imagine și de modul în care se abordează în vestul Europei și de modul în care se abordează la noi.