VIDEO Cronica de film: "Rush"

La cea de-a doua colaborare dupa „Frost/Nixon”, regizorul american Ron Howard si scenaristul britanic Peter Morgan livreaza un film impresionant in care rigoarea povestii si eleganta stilistica se sustin in proportii egale. „Rush” nu e doar un film biografic despre pilotii de curse Niki Lauda si James Hunt, ci vorbeste despre acel eroism personal care da maretie fragilei rase umane, sugerandu-i spectatorului ca si el poate lua lumea-n piept daca vrea si facandu-i o perfuzie de energie.

Am folosit cuvantul „perfuzie” si nu campestrul „infuzie” pentru ca momentul-cheie al filmului e accidentul suferit de austriacul Niki Lauda in 1976, pe circuitul de la Nurburgring. Cu arsuri de gradul 3 si plamanii plini de gaze, austriacul a intrat in coma si nu se stia daca mai scapa. Dupa 42 de zile de recuperare rapida dar insuficienta, spre disperarea medicilor, a revenit in Campionatul Mondial si a iesit al patrulea pe circuitul de la Monza.

Cand se reintalneste cu adversarul sau, britanicul James Hunt, acesta isi cere iertare pentru ca la Nürburgring, cand Lauda le propusese pilotilor sa boicoteze raliul din pricina ploii, Hunt il acuzase ca vrea sa isi pastreze pozitia de lider, castigandu-i astfel pe piloti de partea sa.

„Stii ce m-a motivat sa ma pun pe picioare? Cand imi curatau plamanii – chestie absolut ingrozitoare -, te vedeam la televizor castigand cursa dupa cursa. E adevarat ca din cauza ta m-am accidentat, dar tot din cauza ta mi-am revenit atat de repede”, ii spune aproximativ cu aceleasi cuvinte Daniel Brühl, interpretul lui Niki Lauda, australianului Chris Hemsworth, care il joaca pe Hunt.

Filmul incepe cu Nürburgring, dar se intrerupe aproape imediat pentru a se lansa intr-un flashback in care suntem trimisi sase ani in urma, cand amandoi pilotii dadeau din coate la Formula 3, incercand sa promoveze cat mai repede. Peter Morgan e un scenarist extrem de inteligent. Am vazut asta in „Regina”/”The Queen” sau in „Frost/Nixon”. Aici, el isi construieste cu rigoare povestea in jurul unui pliu.

Filmul incepe cu James Hunt (inclusiv cu comentariul acestuia din off) si il urmareste o perioada, parca sedus si el de farmecul acestui playboy care, potrivit internetului, a avut vreo 5000 de iubite. Chris Hemsworth nu are dificultati in a juca un astfel de personaj care stie sa razbeasca nu doar pentru ca are talent, dar si foame de a invinge si farmecul letal al celui constient ca nimic nu-i rezista.

Nici cand apare Niki Lauda, Hunt nu intra in penumbra, dar povestea inainteaza pe clasicul conflict dintre doua personaje – urmarindu-i alternativ si in mod egal cum intra unul la Ferrari, altul la McLaren, cum isi cunosc viitoarele sotii samd pentru ca, la un moment dat si aproape insesizabil, povestea sa faca „clic” si sa plieze de acum inainte pe celelalt personaj.

Nici nu-ti dai seama cand Hunt nu mai apare decat tangential (nici ca i-ai duce lipsa), dar Niki Lauda, care parea la inceput doar un tip nesuferit si urat (nu-i de mirare ca era poreclit Sobolanul), castiga teren in ochii nostri si se umfla tot mai mult pana cand ne dam seama ca filmul e, de fapt, despre el.

Si cand Hunt reapare, e numai pentru a echilibra balanta. Caci, daca Hunt e rebelul genial care se arunca cu capul inainte, Lauda e riguros, precis si nu risca aiurea. Odata cu rasturnarea echilibrului de forte dintre personaje si a repozitionarii centrului de greutate al filmului, se rasuceste si imaginea pe care unii dintre spectatori o au despre orice profesiune foarte riscanta.

Contrar celor spuse de Hunt in debutul filmului, nu traitul pe muchie conteaza, ci – daca vrei sa supraviatuiesti si sa supravietuiesti mult timp in top -, disciplina, munca si acel simt care iti spune cand nu trebuie sa fortezi. Scenariul e atat de bine scris, incat aceste varfuri etice ies din poveste fara a avea aerul ca vor sa educe si e atat de inteligent incat iti da impresia ca Niki Lauda are ceva ce iti scapa in permanenta.

Cu Anthony Dod Mantle director de imagine (care a mai lucrat cu Lars von Trier si Danny Boyle), filmul are granulatia si culoarea transmisiilor televizate ale epocii. Exista un soi de masculinitate perceptibila de la rigoarea scenariului si pana la regie si imagine – acea masculinitate care atrage oameni de ambele sexe la cursele de Formula 1. Mirosul de benzina arsa, zgomotul care iti face maruntaiele sa vibreze, viteza, adrenalina, – e o betie intreaga careia ii sucomba atatia fani.

Dar ca sa razbesti in aceasta lume, ca in orice alta lume similara (Hollywoodul, daca vreti, sau viata pur si simplu) ai de ales intre a-ti tine capul intre umeri si a incerca sa rezisti, „bucurandu-te” de fiecare moment. Sa rezumi povestea la un conflict intre „ratiune si simtire” saraceste filmul, dar pe cat de multa dreptate are Lauda, pe atat de multa are si Hunt, care incearca fara succes sa gaseasca un mod de adaptare la o viata mult prea solicitanta.

Dupa ce a castigat titlul mondial in 1976, James Hunt n-a mai simtit nevoia sa dovedeasca ceva, s-a retras si a murit de infarct la 45 de ani, in vreme ce Niki Lauda a continuat sa piloteze, a redevenit campion mondial, s-a apucat de aviatie si e bine-mersi si azi. Doua moduri de viata.

Actorul german Daniel Brühl da lovitura cu rolul lui Niki Lauda si e marea surpriza a filmului. Se stia ca e talentat si pana acum (fara sa straluceasca, insa), dar aici joaca fara cusur, metodic, la virgula, un personaj dificil din toate punctele de vedere. Il pune efectiv in umbra (asta era si ideea) pe blondul Hemsworth.

Actrita germana de origine romana Alexandra Maria Lara nu doar ca seamana cu adevarata Marlene Knaus (sotia lui Niki Lauda intre 1976 si 1991), dar are si maturitatea necesara unui rol cu mai putine replici, dar de sustinere.

Olivia Wilde apare mai putin (ea il joaca pe supermodelul Suzy Miller, care i-a fost sotie lui Hunt o scurta perioada, pana cand l-a lasat pentru Richard Burton), dar se descurca bine, mai ales ca ii reuseste accentul britanic.

Pe internet am gasit si reactia adevaratului Niki Lauda despre film: „Cand l-am vazut pentru prima oara, am fost impresionat. Nu era nici o modificare facuta de Hollywood, nimic facut sa sune ca la Hollywood. Totul era foarte exact. Asta m-a surprins intr-un mod foarte placut.” Vazand filmul, recunosti stilul precis, direct si adeseori caustic al lui Niki Lauda.

„Rush: Rivalitate si adrenalina”/”Rush”- de Ron Howard, cu: Daniel Brühl, Chris Hemsworth, Alexandra Maria Lara, Olivia Wilde. Premiera romaneasca 27 septembrie 2013