​VIDEO Cu 35% mai puțini români diagnosticați cu tuberculoză în anul pandemiei. Beatrice Mahler: Amânarea diagnosticului înseamnă transmiterea pe cale aeriană a unei infecții cu riscuri similare SARS-CoV2

​Numărul românilor diagnosticați cu tuberculoză a scăzut cu 35% în anul pandemiei, o cauză importantă fiind teama persoanelor cu simptome respiratorii de a se adresa medicului, a anunțat medicul pneumolog Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, cel mai mare spital de boli pulmonare din România, de Ziua Mondială de luptă împotriva Tuberculozei. Nu sunt motive să ne bucurăm, deoarece nu este vorba despre o scădere reală a numărului de cazuri, ci despre o subdiagnosticare ce poate avea consecințe dramatice în următorii ani, avertizează medicul Beatrice Mahler.

Beatrice Mahler: Timpul trece în defavoarea pacientului cu tuberculoză

„Cred că acest ceas care bate și acest timp care trece, în acest moment, trece în defavoarea pacientului cu tuberculoză. Cred că această subdiagnosticare, care s-a realizat ca efect secundar al pandemiei, va lovi ca un val, un val extrem de brutal, ceea ce înseamnă diagnostic și un număr de cazuri de tuberculoză cu care ne vom confrunta în următorii ani. Dar mai trist decât atât este faptul că amânarea diagnosticului înseamnă transmiterea unei infecții pe cale aeriană cu riscuri similare infecției cu SARS-CoV2”, este semnalul de alarmă tras de medicul Beatrice Mahler.

Timpul a trecut în anul 2020, iar rețeaua de pneumoftiziologie din România a fost încercată din două direcții: pe de o parte asistența pacientului cu tuberculoză, iar pe de altă parte pacientul cu infecție cu SARS-CoV2, „care a fost în grija noastră, și a noastră, a pneumologilor din România”, spune Beatrice Mahler, managerul celui mai mare spital de boli pulmonare din țară.

În 2020 au fost diagnosticate cu 35% mai puține cazuri de tuberculoză în România decât în 2019, potrivit datelor Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.

Astfel, 7.221 de cazuri noi și recidive de tuberculoză au fost înregistrate anul trecut în țara noastră, față de 11.083 cu un an înainte. Rata incidenței a scăzut de la 57,4 la 100.000 de locuitori la 37,3 la 100.000 de locuitori.

Conform specialiștilor, este departe, însă, de a fi o veste bună, deoarece această scădere a apărut ca urmare a deficitului de diagnostic – aspect prezent în mai multe patologii cronice, având în vedere accesul pacienților cu afecțiuni cronice în sistemul medical în timpul pandemiei de COVID-19. Acest lucru este sugerat, de altfel, de incidența foarte mare a tuberculozei în rândul populației la risc, identificată prin screening activ, în cadrul proiectului Screening TB, derulat sub coordonarea Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

„Avem în datele statistice o scădere cu 35% a cazurilor de tuberculoză diagnosticate. Este o scădere importantă. Și dacă ar fi într-un an care nu ar fi an de pandemie, ar fi un lucru peste așteptările tuturor. Organizația Mondială a Sănătății prevedea în strategia sa, cu efort susținut, o scădere cu 5% pe an a numărului de cazuri. Această scădere înseamnă mai puțini pacienți care vin la tratament, și nu pentru că noi, pneumologii, nu am fost acolo și nu suntem acolo, ci pentru că frica a paralizat tendința pacientului de a se adresa medicului atunci când are o problemă respiratorie. Avem o reducere a numărului de pacienți diagnosticați, în condiţiile în care România, prin Institutul Marius Nasta, a derulat un program de screening în care depistarea cazurilor de tuberculoză s-a dus către pacient, către grupurile vulnerabile, şi anume în zone rurale, pacienţi fără adăpost şi persoane utilizatoare de droguri. În tot anul 2020, şi proiectul nostru de screening a avut dificultăţile lui, pentru că perioada de stare de urgenţă a însemnat suspendarea proiectului, pentru că după starea de urgenţă, când am reluat proiectul, intenţia noastră de a face screening TB a fost suprapusă cu frica de diagnostic a infecţiei cu SARS-COV-2, astfel că unele din echipele de screening au fost alungate din localităţile unde trebuiau să îşi facă screeningul, în alte localităţi oamenii au refuzat să vină la screening pentru că teama de izoletă şi de a pune diagnostic de COVID era mai mare decât ideea că vor beneficia de un consult şi de o investigaţie gratuită”, a explicat medicul Beatrice Mahler.

Incidența tuberculozei în România: 359 la 100.000 de locuitori în mediul rural și 1.408 la 100.000 de locuitori la persoanele fără adăptost

În mediul rural, incidența tuberculozei a fost anul trecut de 359,9 la 100.000 de locuitori (27 de persoane diagnosticate din 7.502 persoane testate), în rândul persoanelor fără adăpost incidența a fost de 1.408,45 la 100.000 de locuitori (3 persoane diagnosticate din 213 testate), iar în rândul consumatorilor de droguri injectabile a fost de 597,01 la 100.000 de locuitori (2 persoane diagnosticate din 335 testate).

„Impactul cifrelor ne aduce în față importanța screeningului activ și importanța diagnosticului făcut rapid în zonele în care tuberculoza sau pacientul simptomatic ajunge mai greu către rețeaua de pneumologie, și anume în mediul rural”, subliniază Beatrice Mahler.

Aceste date aduc în prim-plan nevoia reală de diversificare a metodelor de diagnostic a tuberculozei pe termen lung, precum și importanța formării și perfecționării continue a resursei umane în problematica TB, dar și a diversificării acesteia, prin includerea, pe lângă medicii pneumologi, a medicilor de familie în controlul acestei afecțiuni.

„Accesul pacienților cu tuberculoză la diagnostic rapid și tratament sunt condiții esențiale în gestionarea eficientă a problematicii tuberculozei în țara noastră, inclusiv în timpul acestei pandemii de COVID-19. Nu este ușor, deoarece specialiștii pneumologi, precum și o parte dintre unitățile medicale de pneumologie se află în prima linie a luptei împotriva COVID-19, dar trebuie identificate soluții pentru alocarea resurselor umane și de infrastructură pentru rezolvarea acestor aspecte. O altă prioritate legată de tuberculoză este legată de formarea continuă a resursei umane, pentru a putea asigura o îngrijire optimă pacienților”, explică managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

La Institutul Marius Nasta, cel mai mare spital de boli pulmonare din România, s-a înregistrat, de altfel, o „scădere evidentă la numărul de internări de tuberculoză, cu aproximativ 43%. Poate că la Marius Nasta avem o situație specială nu doar din cazua COVID, ci și a închiderii secției externe Zerlendi în anul 2020, care a însemnat reducerea cu 70 a numărului de paturi pentru tuberculoză. În acest moment, Institutul Marius Nasta are doar 23 de paturi de asistență a pacientului cu tuberculoză sensibilă, rămânând cu același număr de paturi de asistență a pacientului cu tuberculoză a copilului și de tuberculoză multidrog rezistentă”, mai spune Beatrice Mahler.

Cursuri de formare pe bani europeni pentru specialiștii din domeniul tuberculozei

Proiectul Consolidarea controlului tuberculozei în Romania prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, a continuat în anul pandemic 2020, prin organizarea de cursuri online, astfel încât, nevoia de formare a resursei umane în domeniul tuberculozei să nu fie îngrădită de măsurile aferente situației epidemiologice.

Până în prezent, în cadrul proiectului, au beneficiat de cursuri de formare în domeniul TB 1.335 de specialiști. „Deși ne-am confruntat cu un context epidemiologic dificil, în cadrul proiectului Consolidarea controlului tuberculozei în Romania prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB am reușit chiar să depășim targetul inițial, de 1.320 de specialiști pregătiți, și să le oferim cursuri de formare în domeniul TB unui număr de 1.335 de specialiști, dintre care 404 medici pneumologi, 158 de medici de familie, 234 de medici de laborator și biologie și 539 de asistenți medicali. Dintre aceștia, 390 au beneficiat de cursuri de formare online în plină pandemie, în perioada martie 2020 – martie 2021”, a declarat Petronela Radu, manager de proiect.

Tot în cadrul proiectului Consolidarea controlului tuberculozei în Romania prin creșterea competențelor profesioniștilor din domeniul TB, în ultimii doi ani, 14 medici și asistenți medicali au participat la schimburi de experiență și congrese internaționale în domeniu.

Timpul trece în lupta împotriva tuberculozei. Să spunem Stop TB!

Ziua Mondială a Tuberculozei este marcată în fiecare an la 24 martie, cu scopul de a face cunoscute publicului cunoştinţe esenţiale despre cauzele, prevenţia şi tratamentul acestei boli, obiectivul final fiind eradicarea acesteia.

Uniunea Internaţională Împotriva Tuberculozei a propus, în 1982, ca 24 martie să fie recunoscută oficial ca zi internaţională dedicată eradicării tuberculozei, pentru că la această dată, în 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea ştiinţifică internaţională că a descoperit bacilul care îi poartă numele.

În 1995, ziua de 24 martie a fost recunoscută oficial ca zi mondială de luptă împotriva tuberculozei, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Fundaţia Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, precizează site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Tuberculoza (TB) este o maladie provocată de un microb, bacilul Koch, care afectează în principal plamânii, dar poate afecta și alte organe (ganglioni, oase, meninge, rinichi etc).

Sursa de bacili este omul bolnav de tuberculoză pulmonară, care încă nu a început tratamentul. El tușește și împrăștie în atmosfera bacili vii, care vor fi inhalați de cei din jur. Cei mai afectați sunt cei aflați în imediata proximitate a bolnavului: familia, mai ales copiii, care sunt expuși mult timp la aerul infectat cu bacili, colegii de serviciu sau prietenii apropiați.

Nu toată lumea infectată cu bacilul tuberculos se îmbolnăvește. Ca urmare, există două afecțiuni legate de tuberculoză: infecția tuberculoasă latentă, când bacilii trăiesc în organism fără a îmbolnăvi, iar persoanele nu sunt contagioase, și infecția tuberculoasă activă.