VIDEO Cum arată din interior un parc eolian din România care produce energie cât pentru un oraș ca Buzău, Piatra Neamț sau Râmnicu Vâlcea

„Acestea sunt unele dintre cele mai mari turbine eoliene din lume de pe uscat”, spune un inginer spaniol venit în sud-estul României, la Pecineaga, județul Constanța, pentru a lucra la unul dintre cele mai noi parcuri eoliene. România vrea să-și dubleze capacitățile instalate în parcuri eoliene, până în 2030. Atunci, spun cei care investesc, efectele vor fi resimțite de oameni: facturi mai mici la electricitate. 

• România are cel mai mare potențial eolian din sud-estul Europei, în special în Dobrogea, unde condițiile sunt printre cele mai favorabile, potrivit asociației europene WindEurope. 
• HotNews a mers la Pecineaga, în județul Constanța, unde, la sfârșitul lunii aprilie, a fost inaugurat un nou parc eolian cu cea mai înaltă turbină din țară. Am urcat pe ea și vă oferim reportajul cu imaginile și informațiile din interior.
• Cea mai înaltă dintre turbine are 135 de metri înălțime, cât 5 blocuri de 10 etaje unul peste celălalt.
• Cele opt turbine vor produce anual aproximativ 176.000 de MWh, adică electricitatea necesară unui oraș cu peste 100.000 de locuitori, precum Buzău, Piatra Neamț sau Râmnicu Vâlcea.

Într-un moment în care Europa caută soluții la noua criză energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu și recomandă accelerarea tranziției către energia verde, vântul devine una dintre cele mai importante resurse.

În România, sunt instalate  turbine eoliene de 3.100 de MW, care anul trecut au acoperit 12% din necesarul intern al țării. Până în 2030, țara noastră și-a propus dublarea capacității instalate în parcuri eoliene. Adică să ajungă la 6.100 de MW. 

Iar acest lucru se întâmplă cu investiții precum cea recentă din Pecineaga, unde compania daneză Eurowind a inaugurat la finalul lunii aprilie un parc de 48 de MW, format din 8 turbine de 6 MW. Sunt cele mai mari turbine instalate până acum în țara noastră.

O călătorie de 15 minute până la „etajul 50”

Cu ocazia inaugurării parcului, o echipă HotNews a urcat în nacela uneia dintre turbine și pe acoperișul ei, la 135 de metri deasupra solului.  

Instructajul și echiparea au durat mai bine de o oră: bocanci, geacă specială rezistentă la vânt, ham cu carabiniere, cască de protecție cu lanternă frontală. 

Urcarea în turnul turbinei durează 15 minute, într-un lift extrem de îngust unde abia încap două persoane. 

Dacă apare vreo defecțiune a liftului, ieșirea se face pe o scară verticală instalată în turn, asigurat tot timpul cu carabinierele hamului. 

Liftul nu ajunge până la nacelă, ci se oprește pe o platformă de unde urcarea continuă cam 10 metri pe scara verticală. Urcarea nu este dificilă din cauza efortului fizic, ci puțin complicată din cauza sistemului de siguranță. 

În nacelă, se văd mecanismele rotorului, arborele, sistemul de transmisie și generatorul, practic „inima” turbinei. Nacela este de mărimea unui tir, cu echipamente pe măsură. Este puțin spațiu în jur pentru oameni. 

De la trapa superiară, se vede întinderea Dobrogei: câmpuri galbene de rapiță și turbinele din apropiere. Se aude un bâzâit constant de la palele rotorului. Se văd și cele două lumini de semnalizare pentru aviație care pâlpâie pe acoperișul turbinei.

Inginerul care a pus în funcțiune parcul: „Lucrăm cu creierul și cu un laptop” 

Inginerul care se află alături de noi este din Galicia, regiune din nord-vestul Spaniei, cu ieșire la Atlantic, și lucrează la compania care a construit turbinele, Siemens Gamesa. A venit în martie în România pentru a pune în funcțiune parcul eolian. Va rămâne aproximativ un an să se asigure că totul merge în parametrii. 

„Acestea sunt unele dintre cele mai mari turbine eoliene din lume onshore (n.r. – instalată pe uscat, nu în mare)”, spune el cu mândrie. 

Lucrează de 16 ani în sectorul eolian și nu i se pare deloc greu ce face, chiar dacă urcă de multe ori pe zi în vârful turbinelor: „Lucrăm cu creierul și cu un laptop. Dar foarte mult cu creierul”.

Cele opt turbine de 6 MW fiecare sunt cele mai mari instalate până acum în România. Au turnul de 135 de metri, diametrul rotorului de 170 de metri și înălțimea maximă de 220 de metri. 

Producția anuală estimată a parcului de 48 de MW este de aproximativ 176.000 de MWh, echivalentul consumului a circa 48.000 de gospodării. 

Aceasta înseamnă electricitatea necesară unui oraș cu peste 100.000 de locuitori, precum Buzău, Piatra Neamț sau Râmnicu Vâlcea.

Cum se transformă vântul în electricitate

Dar cum se produce energia electrică folosind puterea vântului? Este același principiu care ține avioanele în aer, explică Adrian Dobre, country manager al Eurowind România și inginer de aeronave, în dialogul cu HotNews.

„Pala unei turbine eoliene este ca o aripă de avion. Practic, exact același fenomen care ține avionul în aer învârte pala turbinei. Mai tehnic, energia aceasta cinetică de translație a vântului se transformă în energie cinetică de rotație. Această rotație se duce mai departe către un transformator, către un generator de curent electric, care o transformă, printr-un fenomen electromagnetic, în energie electrică. Iar energia electrică înseamnă electronii aceia care încep să se miște în conductoare”, spune Dobre.

Există un transformator chiar la baza turbinei, apoi o altă stație de transformare la nivelul întregului parc. Cu cât tensiunea este mai mare, cu atât pierderile sunt mai mici.

Dacă vântul bate prea tare, turbinele se opresc, deoarece există și riscul ca palele să se rupă.

Cum se învârt palele? „Ține de forma lor”, răspunde Dobre. Palele au forma aripii de avion. Când vântul trece peste ele, aerul se mișcă mai repede pe deasupra palei și mai lent pe dedesubt. Viteza mai mare a aerului înseamnă presiune mai mică, iar diferența de presiune creează o forță de sucțiune și palele sunt practic trase în sus.

„De asta avionul stă în aer, datorită acestui efect de sucțiune. Exact acest efect de sucțiune aici înseamnă forță de rotație, deci este laterală. În aviație îi spunem forță de portanță. Tot forță de portanță este și aici, dar portanță care duce la rotație”.

Investiții de 5 miliarde de euro până în 2030 în sectorul eolian din România

Parcul de la Pucineaga este inaugurat după șase ani de la startul proiectului de către compania daneză Eurowin, fiind al patrulea construit de companie în România. 

A fost o investiție de 90 de milioane de euro. Compania daneză este, de astfel, unul dintre cei mai vechi investitori în sectorul regenerabil din România, fiind prezentă pe piața locală din 2011. 

Alți investitori cu proiecte mari în sectorul energiei regenerabile din România sunt grecii de la PPC Renewables, OMV Petrom (România), EDP (Portugalia), francezii de la Engie, englezii de la Rezolv Energy, nemții de la PNE și RWE, Verbund (Austria), Monsson Group (România) și alte companii internaționale, precum Premier Energy și DTEK Renewables.

Potențialul României privind energia eoliană nu este însă atins. Cea mai bună regiune pentru astfel de investiții esteDobrogea, unde condițiile de vânt sunt printre cele mai favorabile din regiune, potrivit WindEurope, asociația europeană de profil. 

Pe lângă potențial, mai este ceva ce atrage încă investitori. 

„Procesul de autorizare în România este unul foarte bun, în comparație cu celelalte țări. Compania noastră este prezentă în 16 țări și sunt încă invidiat în ședințele cu șefii de țară”, spune Adrian Dobre.

Au fost totuși și întârzieri. 

„Principalele provocări pe care le-am avut au fost legate de conectarea la rețea. Capacitatea rețelelor este limitată și atunci a fost nevoie de întăriri de rețea care ne-au întârziat proiectul”, a adăugat el.

Prezent în România la inaugurarea parcului eolian, Jens Rasmussen, CEO Eurowind Energy, a declarat că grupul danez are în plan investiții de 1,2 miliarde de euro în România până în 2030 în acest sector.

Este doar o parte a investițiilor din acest sector. Prognoza făcută de asociația Wind Europe prevede investiții totale între 3,5 și 5 miliarde de euro, în următorii patru ani. 

Ce înseamnă energia regenerabilă pentru facturile românilor

Mai multă energie regenerabilă înseamnă facturi mai mici pentru consumatori, întrucât energia din surse verzi are cele mai mici costuri de producție.

„O producție mai mare de energie în general și în special de energie regenerabilă înseamnă o soluție la prețurile mari pe care le-am înregistrat în ultima perioadă de timp”, spune, pentru HotNews, George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie. 

„Doar prin investiții putem să temperăm creșterile de preț, iar furnizorii să vină cu oferte de preț competitive pentru consumatori. De asemenea, economia românească are de câștigat. Atâta timp cât vom produce mai multă energie și energie ieftină, companiile care desfășoară activitatea în țara noastră vor da dovadă de competitivitate pe piețele externe”, a mai spus oficialul ANRE.

Ideea este împărtășită și de Martin Moise, prim-vicepreședintele Patronatului Producătorilor de Energie Regenerabilă din România (PATRES).

„Energia regenerabilă astăzi a ajuns la o maturitate tehnologică care îi permite să fie mult mai ieftină decât sursele clasice, sursele fosile de energie. Practic, cu cât am avea mai multă energie în mixul de producție, vom avea un preț mai mic. Acest lucru se vede de fiecare dată când energia regenerabilă este disponibilă, să spunem, din abundență. Vedem prețuri negative din ce în ce mai multe weekenduri și în timpul zilei, când sursa solară este pregnantă ca și pondere în mixul energetic”, spune Moise.