VIDEO: De ce este important Programul de burse de mobilitate pentru studenți BRD HUB START

Împreună cu Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Société Générale, am vorbit despre bursele de mobilitate pentru studenți din programul BRD HUB START, în contextul mai larg al angajamentului BRD în susținerea tinerilor. Am vorbit, de asemenea, despre Mindcraft Academy, program dezvoltat de Fundația Friends For Friends, susținut de BRD Groupe Société Générale.

Flavia, să intrăm în subiect. Se vorbește foarte mult la nivel conceptual și teoretic despre sprijin pentru tineri. Care este, concret, scopul programului de burse BRD HUB START?

Când am conceput aceste burse, am vrut înainte de toate să aflăm de la ei dacă au nevoie cu adevărat de genul acesta de program și am descoperit că da, este nevoie. Dincolo de studiul pe care l-am făcut, „Student în România. Tânăr în România”, despre care vom povesti mai târziu, am stat de vorbă cu ei în universități, când au venit la noi în stagii de practică, dar și ca părinți, pentru că era importantă și această perspectivă. Mi se pare esențial de subliniat că, dincolo de susținerea financiară, acești tineri nu își doresc doar să bifeze o conferință sau o bursă, ci caută oportunități relevante, să beneficieze de o bursă țintită, prin care să facă ceva cu adevărat valoros cu acei bani.

De aceea am lansat aceste burse BRD Hub Start, în contextul în care tinerii își doresc să descopere alți tineri, alte experiențe, poate chiar în afara țării, dar să se întoarcă și să împărtășească din ce au descoperit acolo și din ce au înțeles. În asta constă, de fapt, acest gen de susținere. Bursele sunt pentru acei tineri, studenți, care își doresc să meargă la o conferință în afara țării și să afle lucruri noi sau să își consolideze cunoștințele pe care le au, dar și să le împărtășească mai departe.

O astfel de bursă nu e doar o simplă deplasare, ci o investiție în generozitatea intelectuală. Am descoperit cu mare bucurie că în cadrul facultăților, fie în asociații de studenți, fie în ligi studențești, există tineri efervescenți care se întâlnesc, pun la cale lucruri, au idei, combat, și pentru asta e nevoie de un format. Noi le-am oferit și genul ăsta de sprijin, dar și un loc unde să se întâlnească.

Întrebarea ta e bine pusă: nu e despre teorie, ci despre practică. Și atunci, în practică, descoperim – și studiul confirmă – niște tineri cu adevărat interesați de realitatea din jurul lor, dar și de mediul global, de macroeconomie, de schimbările geopolitice. Și atunci, ce trebuie să facem? Să fim lângă ei când au nevoie să înțeleagă contextul mai larg, când au nevoie să se întâlnească și să povestească despre asta, când au nevoie să pornească un gând și să-l pună mai departe din idee, într-o acțiune. Acțiune care poate fi studențească sau, de ce nu, o idee ulterioară de business. Susținerea constă în sprijin acolo unde ei realmente au nevoie.

Vorbeai mai devreme despre „Student în România. Tânăr în România”, o cercetare despre viața Generației Z, studenți și non-studenți, din România. Care sunt cele mai importante concluzii ale acestei cercetări?

„Student în România. Tânăr în România” e un studiu pe care l-am desfășurat anul trecut exact cu gândul acesta cu care am intrat și în conversația cu tine; anume să înțelegem real, concret, la firul ierbii, ce-și doresc studenții, ce-și doresc tinerii. Să vedem dacă există un decalaj între tineri și studenți, pentru că sunt și tineri care nu sunt studenți, mulți în România. 

Ca să-l citez pe Vlad Tăușance (de la Fundația Friends For Friends), prietenul alături de care derulăm programul, ne-am temut că e o prăpastie și am descoperit de fapt o vale. Sunt diferențe, da, dar nu fundamentale și e loc de creat punți. Interesant este, ca să-ți dau un exemplu concret, cum privesc tinerii extremismul, atât studenții, cât și non-studenții.

Gândirea critică a studenților pare să fie ușor mai dezvoltată, ceea ce înseamnă că sunt mai temători legat de extremism. Îl văd cu teamă, ca pe o reală presiune. Altfel, evident că studenții acordă un pic mai multă importanță studiilor și diplomelor. În mare, tinerii din România își doresc să lucreze în IT sau să fie antreprenori. Era, cred că, ceva de așteptat, să-și dorească să nu aibă șefi, dar sunt și mulți tineri care își doresc să lucreze în corporații și în ONG-uri.

Asta ne arată studiile și noi, cei din corporații, ne bucurăm să știm că avem o bază solidă de discuții când ne adresăm tinerilor. Interesant, de altfel, este care sunt valorile care îi mână în luptă pe ei în acest moment. Contrar așteptărilor, tinerii nu sunt motivați în primul rând de faimă sau bani. Conform studiului pe care l-am desfășurat anul trecut, tinerii din România sunt interesați în mod real de stima de sine și de valori spirituale.

Mi s-a părut extraordinar să constat că e foarte important pentru ei să ai o stare mintală bună, să fii iubit, să le fie bine celor din jur, să-ți găsești vocația. E cumva extrem de interesant să descoperim că nu primează genul de gândire materialistă.

Același studiu ne-a arătat care sunt fricile tinerilor. Tinerii se tem mai puțin de lipsuri materiale și mai mult de schimbările sociale majore. Există niște anxietăți pe care, spuneau sociologii, nu le descopereau acum ceva vreme. Probabil că războiul își spune cuvântul. Și astea sunt lucrurile la care trebuie să ne uităm împreună și să le tratăm împreună. 

O altă statistică interesantă are legătură cu migrația. 46% dintre tineri afirmă că în ultimele șase luni s-au gândit măcar o dată să plece din țară pentru o perioadă mai lungă și aproape jumătate ar pleca pentru muncă, evident. 70% dintre ei ar pleca într-o țară membră a UE. Deci, cumva, nu ar pleca definitiv, ci ar pleca pentru muncă și s-ar întoarce.

Noi, în BRD, ne preocupăm în zona de implicare socială pe câteva axe strategice. Una este cultura, alta vizează sportul, educația și sustenabilitatea. Eram curioși să știm dacă ne intersectăm în zona aceasta și ne-am bucurat să descoperim că există interes pentru cultură. Ne-am așteptat la un consum cultural mai mare, ținând cont că vorbim de un public mai angajat educațional decât alte segmente de vârstă. Și se pare că da, tinerii merg la teatru, la muzeu, la operă și, în rest, datele sunt comparabile pentru toți ceilalți legat de muzică sau de cinematografe. Poate nu pare special, dar am descoperit o apetență la studenți în zona de teatru și cea de muzee. Și asta ne-a bucurat. 

O altă concluzie a studiului este că 81% dintre studenți spun că au cont de e-banking, la fel ca 71% din cei care nu sunt studenți, dar în proporție covârșitoare și unii și alții, studenți și nonstudenți, se declară atotcunoscători în materie de fraude online, în materie de protecție. Ceea ce e și bine și un pic mai puțin bine. Ne bucurăm să-i vedem optimiști și plini de interes în zona educației financiare și deschiși să adopte produse noi, dar cu siguranță este loc de discuții. Și asta facem, apropo de hub-urile BRD din universități. Sunt peste 30 de hub-uri în peste 27 de universități din România. 

Ne dorim să fim acolo împreună cu colegii noștri sau cu alți experți din zona financiară pentru a crește nivelul de discuții în materie de educație financiară. E necesar și obligatoriu pentru noi toți. Nu neapărat pentru a fi clientul unei bănci sau al alteia, ci pentru că trebuie să știm să ne gestionăm banii. Sunt acele lucruri pe care aș fi vrut și eu să le știu când aveam 22 de ani: că una e să pui 100 de lei când ai 22 de ani și să-i aduni de câte ori ai ocazia – și e bine să-ți pui în minte să ai ocazia – până la 60 de ani și să vezi cum dobânda aceea crește și crește. Și cu totul altceva este să pui 1.000 de lei de la 40 de ani încolo. Este esențial să fim încă de la început atenți la cheltuieli, la nevoile noastre, și să ne gândim de mai multe ori când vrem sau nu un lucru și, mai ales, cum să economisim. Din puținul pe care îl avem, e esențial să economisim. Mai ales că suntem tineri și avem așa o viață lungă în față.

Știu că poate nu sună foarte convingător la prima vedere. Și eu am fost tânără și știu că nu aveam prea mulți bani de unde să economisesc, dar reflexul e bine să fie format. 

Educația financiară este necesară. 

Da. E o igienă până la urmă. Ar trebui să ne însușim cu atât mai mult cu cât studiul ne arată că avem de-a face cu tineri pragmatici, care vor să fie înfipți în realitatea cotidiană. Trăim într-o lume complexă, din care nu putem exclude educația financiară.

Ai vorbit despre crearea unui dialog consistent și constructiv cu tinerii studenți din România, care sunt pe cât de hiperconectați, pe atât de vulnerabili. Cum sprijină BRD această conversație?

Da, e esențial să fim acolo atunci când au nevoie și, dacă ar fi să îți răspund legat de tineri, o să-ți dau un exemplu concret. Acum 10 ani am inițiat un proiect în România care a prins aripi, BRD FIRST Tech Challenge. A fost prima și cea mai mare competiție de robotică pentru liceeni din România, organizată de Asociația Nație Prin Educație, în parteneriat cu BRD, și afiliată organizației internaționale FIRST.

E un mod de sprijin indirect. Am auzit pe cineva spunând că atunci când vrei să construiești un avion dincolo de cunoștințele tehnice, trebuie să ai și puterea să visezi unde vei merge cu el, să zbori cât de departe. Când am dat kituri de robotică și ne-am propus să facem un campionat național de robotică, ne-am dus mai departe cu gândul. În afară de faptul că tinerii s-au dovedit extrem de interesați și avem peste 14.000 de elevi din România implicați de-a lungul timpului în acest proiect, avem mentori, profesori, voluntari și părinți. S-a creat o super comunitate. 

Le-am dat de joacă. Dar, dincolo de asta, am visat departe. Și ei au visat mai mult decât noi după aceea și au pus în practică. Vor crea mici hub-uri antreprenoriale. Își vor dezvolta și alte competențe decât acelea de a șurubări la un robot. Și acest lucru s-a întâmplat deoarece campionatul presupune nu numai să construiești robotul, ci și să știi să faci alianțe cu alte echipe, să-ți faci marketing, să lucrezi în echipă integrat.

Cineva trebuie să facă o strategie, altcineva trebuie să inginerească la robot, și altcineva să se gândească la competiție. Sunt tot felul de mini-activități care ulterior vor fi folositoare în ceea ce își vor face ei, în întreprenoriat sau în corporație, unde întotdeauna ai nevoie de muncă de echipă, de susținere, de gândire critică, de creativitate, de toate abilitățile astea pe care, iată, tinerii o vor transforma în cine știe ce mașinărie sofisticată a viitorului. 

Revenind la întrebarea ta legată de cum îi sprijinim pe tineri, acesta este un exemplu concret. Hub-urile ce sunt de fapt? Sunt spații în care am alocat fonduri să se creeze laboratoare, locuri conviviale, în care se poate sta și discuta, în care se poate să-și invite experți din afară, oameni care-i inspiră, oameni de la care să poată să-și ia niște informații, dar nu într-un mod scolastic. Hub-urile au vrut să fie, tot la modul pragmatic, o punte între universitate și lumea de afară. Un spațiu colaborativ și convivial în care să poți să fii tu însuți, alături de alții și de acolo să se nască idei.

Și noi suntem deschiși să ducem acolo experți, apropo de educația financiară, care să povestească și alături de care să schimbe idei și să învețe. E în interesul nostru să schimbăm idei, chiar și în zona financiară, unde, sigur că suntem super reglementați și suntem atenți la tot felul de aspecte, dar publicul, consumatorul, este cel mai important stakeholder al nostru.

Și vrem să aflăm, mai ales de la tineri, ce și-ar dori ei, și astfel să ne adaptăm, să ne pregătim pentru viitor. Cred că asta învățăm unii de la alții. Adaptabilitatea ne salvează când nu putem fi anticipativi. Mi se pare esențial să știi că te poți baza pe cel de lângă tine, mai ales la început de drum.

Mi-a plăcut foarte mult ideea creării unui spațiu în care să învățăm și să lucrăm, practic, împreună. Pe lângă rețeaua BRD HUBs și programul BRD HUB START, există și o serie de evenimente recurente, precum Leadership Academy și Big Decision Day. Povestește-mi puțin despre specificul fiecăruia și ce se întâmplă concret în cadrul lor. 

La Big Decision Day aducem diverse categorii de oameni, fie că sunt economiști, fie că sunt artiști. Diverse personalități care se dezvăluie poate altfel decât o fac în mod normal. Iar în cadrul evenimentului povestesc, își aduc aminte de cum era când erau tineri și cât de greu sau cât de ușor le-a fost în carieră. E extraordinar să avem o conversație onestă. Îmi place foarte tare că la prima ediție s-a vorbit despre ideea de vulnerabilitate.

De fapt, încercăm să avem acolo discuții deschise, din toate punctele de vedere, pe cât se poate, și, în același timp, să se puncteze tabuuri pe care, atunci când ești tânăr, imberb și plin de gânduri, poate nu ai curaj să le rostești. Și e bine să le rostească alții pentru tine, în ideea în care ai dreptul să greșești, ai dreptul să o iei de la capăt. Cu toții am greșit și mai greșim încă.

Ai dreptul să îți fie teamă, dar să încerci să-ți învingi teama. Sunt conversații cu sens pe care vrem să le creăm acolo, în ideea de a ne inspira prin cei pe care îi invităm, dar și invers, pentru a ne inspira de la tânăra generație care cu adevărat descrie viitorul. 

Leadership Academy este un alt tip de proiect, care, așa cum îi spune și numele, este concentrat pe leadership și, ca să nu rămână o chestiune abstractă, despre care putem afla pe Perplexity, ne adunăm împreună cu lideri din diverse domenii, pe anumite teme, tocmai pentru a le pune la dispoziție tinerilor, într-un dialog constructiv, tot felul de idei sau de proiecte care au fost deja puse în aplicare. În felul acesta, ne dorim să îi inspirăm și să îi îndemnăm la analiză, la dialog, la gânduri noi legate de idei de business. E un forum de idei pragmatice și de schimb de bune practici între profesioniști din diverse domenii, cu participarea tinerilor, care la rândul lor pot să provoace. E tare important să nu rămână lucrurile la nivel de discuție, ci să implementăm, să punem în practică. Tinerii din România își doresc să poată contribui pragmatic, în primul rând pentru viața lor.

Ne dorim foarte tare să susținem asociațiile studențești și ligile de studenți. Mi se pare că sunt un motor de dezvoltare pentru România și suntem încântați să descoperim că sunt multe, că sunt puternice, că au voce și asta este de fapt vestea bună cu care ar trebui să rămânem după întâlnirile cu tinerii. Că viitorul sună bine prin mintea, acțiunile și vocea lor. 

Trăim într-o lume în care diploma nu mai garantează succesul, iar mobilitatea nu mai înseamnă neapărat emigrare. Mai mult, generaţia Z este una conectată, informată şi preocupată de impactul deciziilor economice asupra vieţii de zi cu zi. Ce aduce nou rețeaua hub-urilor BRD?

Nu știu dacă rețeaua hub-urilor BRD aduce ceva nou per se. Aduce noutate odată cu tinerii pe care îi aducem acolo. Și faptul că noi le stăm aproape. Țin să subliniez un fapt pe care l-am evocat și mai devreme: 82,78% dintre tineri spun că știu să identifice știrile false și 76% dintre ei știu să identifice fraudele online. 

Uite, de exemplu, e un subiect pe care ne place să ne concentrăm anul acesta, pentru că vedem din ce în ce mai mult acutizare a fraudelor în zona online și este important să putem avea ocazia să le povestim deschis ce vedem noi în zona asta de fraude online.

Hub-urile aduc, ca noutate, experți direct în mediul lor. Aduc experți în mediul tinerilor pe subiectele pe care ei le cer să fie discutate. Pragmatismul, asta e linia centrală. 

Practic, cum spuneai mai devreme, crearea acestor punți.

Exact. E esențial. 

Îți mulțumesc foarte mult, Flavia.

Și eu îți mulțumesc. A fost o bucurie să povestim și sper să ne mai vedem.

Articol susținut de BRD