VIDEO De ce se inunda Bucurestiul la fiecare ploaie mai mare si pe ce s-au cheltuit banii care ar fi rezolvat problemele
La fiecare ploaie mai mare, cateva zone din Bucuresti sunt in mod constant inundate. De fiecare data autoritatile spun ca de vina este ploaia, „ca a plouat prea mult”. Primarul Sorin Oprescu a declarat luni ca la asemenea ploi nu ar face fata nici macar niste „conducte interplanetare”. In realitate insa, aceste probleme ar putea fi rezolvate prin construirea a trei canale colectoare, investitie ce necesita circa 60 milioane de euro. De 10 ani, aceste proiecte au ramas insa doar pe hartie. Unul dintre motivele invocate este si lipsa banilor. In mod curios insa, Primaria Capitalei si primariile de sector au avut bani sa introduca apa si canal pe o parte dintre strazile pe care aceste lucrari trebuiau realizate de Apa Nova, firma care opereaza sistemul de apa si canalizare din Bucuresti. Mai mult, Apa Nova a avut bani sa reabiliteze gardul de pe malul Dambovitei, sa puna plante si banci – un proiect de 23 milioane de euro. Din 2000, cand municipalitatea a concesionat catre Apa Nova reteaua de apa si canal din Capitala, pana in prezent, tariful la apa a crescut de aproape 17 ori.
Primarul municipiului Bucuresti, Sorin Oprescu, a declarat luni, la Comandamentul de urgenta de la Primaria Capitalei, ca problemele aparute din cauza ploii abundente de duminica seara sunt explicate de precipitatiile abundente 25l/mp, iar canalizarea nu poate sa faca fata „indiferent de ce conducte interplanetare ar fi asezate acolo”.
„Stiu ca suna curios pentru unii, eu, repet, peste 25 l/mp caderi de apa ploaie, nu pot sa faca fata indiferent de ce conducte interplanetare ar fi asezate acolo”, a declarat primarul.
Zonele din Bucuresti cele mai afectate de ploile abundente sunt zona Tineretului, Piata Unirii, Pasajul Marasesti, Piata Natiunile Unite, Metalugiei, Berceni.
Si Epsica Chiru, reprezentantul Apa Nova, spune ca vinovata pentru aceasta situatie este ploaia abundenta.
„Inundatiile au fost cauzate de cantitatile mari cazute pe teritoriul orasului in special in sectoarele 5,4 si 3. De exemplu, in zona Vitan, timp de 3 ore au cazut peste 60 l apa/mp, in zona Margeanului peste 55l/mp, cu o particularitate, in sensul ca in zona Margeanului, intr-un sfert de ora am inregistrat peste 23 l/mp. Aceasta apa ajunge in reteaua de canalizare si a fost nevoie de tranzitarea ei. Practic, in cursul evenimentului de ieri au tranzitat reteaua de canalizare peste 4 milioane de mc de apa. Pentru a avea o comparatie, Lacul Morii la nivelul normal de retentie, contine cam 10 milioane de mc”, a explicat directorul general adjunct al Apa Nova, Epsica Chiru.
In realitate insa, problema acestor inundatii se poate rezolva prin construirea a patru canale colectoare, sistemul de canalizare al Bucurestiului fiind in acest moment subdimensionat, asa cum recunosc atat reprezentantii municipalitatii, cat si ai companiei Apa Nova.
Potrivit reprezentantilor Primariei Capitalei, pentru a rezolva problema inundatiilor in aceste zone trebuie facute urmatoarele investitii:
- Canal colector Cheile Turzii
Acest proiect presupune reconfigurare a retelei de canalizare in zona strazii Cheile Turzii, cu menirea de a solutiona problemele debitelor mari colectate in perioadele de precipitatii abundente sau de topire a zapezii, care determina frecventele situatii de inundabilitate in zona. „Proiectul se refera la executia unui canal DN 120cm in lungime totala de 3,467km, intre colectorul A3 si bdul. Metalurgiei ( amplasament METROU Berceni) si executia unui colector nou de beton DN 80cm, pe soseaua Berceni, precum si doua baterii de bazine de retentie pentru acumularea debitelor mari in perioadele cu precipitatii insemnate cantitativ”, spun reprezentantii municipalitatii. Realizarea acestui canal colector costa 40 milioane de euro, potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobati de Consiliul General al municipiului Bucuresti anul trecut, iar durata de executie a lucrarilor este de 34 de luni. Pentru acest proiect s-a aprobat si planul urbanistic zonal care stabileste caracteristicile tehnice si traseul canalului colector. Din nefericire insa lucrurile s-au oprit aici, iar lucrarile inca nu au inceput. In plus inca nu se cunoaste sursa de finantare, daca se vor accesa fonduri europene sau se va realiza cu bani de la bugetul local.
- Canal interceptor nou pe Oltenitei intre colectoarele A2-A3
Acest proiect presupune reconfigurare a retelei de canalizare in zona sos. Oltenitei, cu scopul de a solutiona problemele debitelor mari colectate in perioadele de precipitatii abundente sau de topire a zapezii, care determina frecventele situatii de inundabilitate in zona Tineretului-sincai in special zona Parcului Tineretului intre Sincai si Palatul Copiilor. „Proiectul se refera la executia unui canal interceptor DN 240cm in lungime totala de 1,869 km, intre colectoarele A1 si A3, pe sos. Oltenitei, intre intrarea auto in Parcul Tineretului ( zona strazii Stoian Militaru) si strada Lunca Barzesti, prin tehnologii fara sapatura deschisa. Executia lucrarii prin aceasta metoda va avea un impact minim asupra retelelor subterane, a utilitatilor publice existente pe amplasament si a traficului rutier din zona”, spun reprezentantii municipalitatii.
Realizarea acestui canal colector costa 14 milioane de euro, potrivit indicatorilor aprobati anul trecut de Consiliul General al municipiului Bucuresti, iar durata de executie a lucrarilor este de 30 de luni. Din nefericire insa lucrurile s-au oprit aici. Nici la acest obiectiv lucrarile nu au inceput si inca nu se cunoaste cu ce bani va fi realizat.
- Construire deversor pentru ape mari din colectorul A3 in Raul Dambovita
Acest proiect presupune construirea unui deversor de ape pluviale din colectorul A3 in caseta de ape uzate de sub albia raului Dambovita prin intermediul vechiului colector existent in zona lacului Vacaresti. Dupa finalizare va conduce la reducerea inundatiilor in cartierele Prelungirea Ferentari, Progresului, Metalurgiei.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat la inceputul acestui an indicatorii tehnico-economici aferenti proiectului, valoarea investitiei ridicandu-se la circa 4,2 milioane de euro, iar durata de executie a lucrarii de 2 ani. Nici la acest obiectiv lucrarile nu au inceput si inca nu se cunoaste cu ce bani va fi realizat.
„Pentru toate aceste investitii in bugetul de venituri si cheltuieli al municipiului Bucuresti pe anul 2014 a fost inclusa cate o suma minima care sa ne permita lansarea procedurii de achizitie publica a contractelor de proiectare cu executie. In vederea analizarii posibilitatii de obtinere a unei finantari nerambursabile in cadul POS-Mediu, fisele acestor obiective au fost transmise catre Autoritatea de Mangement. Pana la acest moment nu am obtinut un punct de vedere privind posibilitatea de finantare ale acestor obiective in perioada 2015-2020”, au raspuns reprezentantii municipalitatii referitor la solicitarea HotNews.ro privind stadiul de implementare al celor trei proiecte.
- Canal interceptor nou pe strada Brasov
Acest proiect presupune reconfigurare retelei de canalizare in zona strazii Brasov au menirea de a solutiona problema debitelor mari colectate in perioadele de precipitatii abundente sau de topirea zapezii, care determina frecvente situatii de inundabilitate in zonele rezidentiale Izvor si Cotroceni. Pentru acest obiectiv nu s-a realizat inca nici studiul de fezabilitate.
Epsica Chiru spune ca Apa Nova a facut toate investitiile asumate in contractul de concesiune printre care si curatarea canalului colector de sub Dambovita.
„Gratie curatarii retelei de canalizare si curatarii casetei am inregistrat chiar o performanta, fata de capacitatea proiectata a colectorului casetat care este de 130 mc/s, la varful de viitura am atins 191mc/s. Toate investitiile pe care ni le-am asumat inclusiv prin actele aditionale la contractul de concesiune au fost facute. Acest debit mare de apa a fost posibil sa fie tranzitat prin finalizarea lucrarilor din zona statiei de epurare de la Glina, de la descarcatorul de ape mari si prin curatarea colectorului caseta. Cu celelalte investitii, care trebuie facute de Primaria Capitalei, as prefera sa va spuna dansii in ce stadiu sunt. Noi suntem mana de lucru tehnica. In masura in care vor fi promovate noi vom contribui cu tot ce este posibil din punct de vedere tehnic la realizarea lor. Apa Nova are in prezent in proiectare doua bazine de retentie, unul in zona Operei si unul in zona Parcului Izvor, astfel ca o parte dintre apele din amonte sa fie colectate in aceste bazine de retentie”, a explicat Episca Chiru. Potrivit reprezentantilor societatii franceze, curatarea casetei de sub Dambovita ar fi costat circa 40 milioane de euro.
Cum s-au amenajat malurile Dambovitei, cat a costat curatarea casetei, plus imagini inedite de sub Dambovita. Video: Matei Budes
O alta investitie cel putin interesanta a societatii Apa Nova a fost reabilitarea gardului de pe malul Dambovitei, si amenajarea spatiului verde prin plantarea de vegetatia si montarea de banci. Acest proiect a costat circa 20 milioane de euro, declara anul trecut pentru HotNews.ro Episca Chiru, banii fiind alocati din fondurile Apa Nova.
In comparatie, cele trei colectoare care ar fi rezolvat problema inundatiilor din zonele afectate la fiecare ploaie ar fi costat circa 60 milioane de euro.
Informatii de context
In 14 ani, de cand serviciul de apa si canal din Bucuresti a fost concesionat de Primaria Bucuresti firmei Apa Nova, tariful la apa a crescut de aproape 17 ori. Doar in ultimii 3 ani pretul la aceste servicii aproape s-a dublat. Desi bucurestenii platesc mai mult pentru aceste serviciu, exista semne de intrebare legate de modul in care Apa Nova si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul de concesiune. Apa Nova are anual un profit de circa 100 milioane lei.
Societatea franceza trebuia sa puna apa si canal, din 2000 pana in 2010, pe toate strazile pavate din Bucuresti, riscand altfel amenzi de pana la 5 milioane de euro pentru fiecare an de intarziere. Fiindca primaria nu a trecut in contractul de concesiune lista cu aceste strazi, cele doua parti au plimbat mai multe liste dintr-o parte in alta pana in 2009, cand o comisie de experti a stabilit clar ce strazi trebuiau facute. In cei noua ani in care lista era disputata, la presiunea cetatenilor care traiau ca in Evul Mediu, primariile de sector si primaria Capitalei au facut din bani publici o parte dintre strazile care erau in sarcina Apa Nova. Tot Primaria a reusit sa nu incaseze amenzi de 6 milioane de euro imputate Apa Nova pentru nerespectarea contractului.
HotNews.ro a comparat lista cu strazi pe care trebuia sa puna Apa Nova utilitati pana la sfarsitul anului 2010 cu lista de lucrari realizate de primariile de sector si a rezultat ca din lista de 168 de strazi pe care ANB trebuia sa puna apa, Primaria Capitalei si primariile de sector au facut lucrarile, in locul Apei Nova, pe 38 de strazi. Din cele 225 pe care ANB trebuia sa puna canal, primariile de sector si Primaria Capitalei au facut lucrari pe 39 de strazi. Pentru lucrarile efectuate de primariile de sector si Primaria Capitalei in aria contractului de concesiune, Apa Nova trebuie sa faca lucrari suplimentare de 6,7 milioane de euro, potrivit aceluiasi raport ARBAC, potrivit unui raport al autoritatilor,
Adrian Cristea, directorul Autoritatii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP), spune ca majorarea de pret s-a facut pentru lucrarile la colectorul principal de canalizare – caseta de sub Dambovita – si ca incepand de anul viitor tarifele ar urma sa scada.
„Cea mai mare ajustare tarifara a fost facuta dupa preluare casetei de sub Dambovita si a statiei de epurare Glina, faza I. Oriunde in lume, in momentul in care epurezi apa, tariful creste. In scopul finantarii cheltuielilor aferente preluarii colectorului principal de ape uzate – caseta- si a investitiilor realizate (lucrarile de curatare a casetei) ANRSC a avizat ajustarea tarifara in 29.07.2011. Dar aceasta majorare extraordinara se aplica in trei etape. In etapa 1 am o crestere cu 0,254 lei/mc de la 01.08.2011 pana la 31.12.2014. Deci pe 31.12.2004 va avea loc o scadere a tarifului. Am etapa 2 cu o crestere de 0,846 lei/mc de la 1.1.2012 pana la 31.12.2014. Deci voi avea o scadere cu aceasta suma dupa 31.12.2014. Si am etapa a treia cu o crestere de 0,160 lei/mc de la 1.01.2012 pana in 2025. Deci va ramane doar 25 % din cresterea respectiva”, explica Adrian Cristea, directorul AMRSP.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro