VIDEO-FOTOGALERIE De ce nu are Bucurestiul cladiri noi emblematice

In ultimii ani, cele mai mari proiecte publice demarate de Primaria Capitalei – reamenajarea bd-ului Magheru, reamenajarea Caii Victoriei, Sala Polivalenta, reconstructia patinoarului Flamaropol, Academia de Tenis, Spitalul Gomoiu, Spitalul Foisor – au fost facute fara concurs de arhitectura. Primaria a facut doar licitatie pentru desemnarea constructorului care face la pachet si solutia de arhitectura, iar castigatoare a fost desemnata oferta cu pretul cel mai scazut. In majoritatea cazurilor nici macar nu se cunoaste arhitectul sau biroul de arhitectura care s-a asociat cu constructorul si face proiectul. Specialistii in domeniu sunt de parere ca acest lucru explica de ce Bucurestiul nu are cladiri publice de o calitate arhitecturala exceptionala, majoritatea fiind catalogate drept „urate”.

Singurul concurs realizat de Primaria Capitalei este cel pentru reamenajarea Pietei Universitatii, care a fost un fiasco deoarece concursul a fost mai mult de forma, iar municipalitatea nu a implementat pana la capat proiectul castigator. Acum, Piata Universitatii este un desert de beton. In ciuda criticilor facute de presa si de societatea civila, Primaria Capitalei nu s-a tinut de cuvant nici macar sa planteze vegetatie in piata, asa cum a promis.

„Am o parere foarte proasta ca Primaria Capitalei nu face concurs de arhitectura pentru aceste proiecte. Din pacate se pierde sansa de a pregati niste constructii de calitate. Calea spre calitate este concursul de arhitectura. Solutia Design&Build este cea mai paguboasa din punct de vedere a sanselor de a obtine calitatea, cea mai riscanta, depinzand mult prea mult de norocul ca cei care castiga licitatia, cu preturile cele mai mici, sa fie realmente furnizorii unei solutii de calitate. Aceasta sansa este foarte mica. In al doilea rand, nu permite clientului, respectiv primariei, sa decida intai proiectul pe care vrea sa-l faca, iar mai apoi asupra modului si costurilor de implementare. Eu inteleg cum s-a ajuns la acest design&build. Este solutia confortabila pentru Primarie deoarece face un contract in loc de doua, ceea ce inseamna un efort mai mic de negociere si un timp mai scurt de realizare a obiectivului. Numai ca pe langa aceste avantaje, dezavantajele sunt prea mari deoarece risti banii publici. Autoritatile trebuie sa garanteze calitatea in investitiile publice, nu sa riste banii nostrii”, a explicat Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania pentru HotNews.ro.

„Toate investitiile publice din domeniul urbanismului / arhitecturii in Bucuresti raman in mare masura invaluite in mister – de la justificarea lor pana la selectia proiectantilor. Proiecte care, intr-o ordine normala, ar trebui sa constituie obiectul unor dezbateri si a unor concursuri publice de urbanism / arhitectura, sunt adjudecate numai prin licitatii „la pachet”, in care proiectarea este subordonata executiei si in care criteriul absolut este cel al pretului cel mai scazut”, spune si Dan Marin, arhitect si membru in Comisia de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei.

O problema este si ca cetatenii sunt pusi in fata faptului implinit dupa ce se decide castigatorul licitatiei, care prezinta si proiectul de arhitectura si nu mai pot avea obiectii in ceea ce priveste proiectul.

„La nivel european se discuta foarte serios de participarea cetatenilor, a comunitatilor, la procesul de decizie. Prin acest contract design&build comunitatile sunt excluse. Ele nu au posibilitatea sa reactioneze si sunt puse in fata faptului implinit. Daca se organizeaza un concurs, daca se parcurg acesti pasi, ai posibilitatea sa ai participarea comunitatilor si ceea ce realizezi este acceptat de comunitate”, este de parere Tiganas.

Dan Marin, arhitect si membru in Comisia de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, spune ca sunt situatii in care nici macar nu se cunoaste numele arhitectului care a facut proiectul pentru o lucrare publica.

„De exemplu, nu am aflat niciodata cine sunt arhitectii noii Sali Polivalente din Bucuresti, un proiect important, care merita un concurs international de arhitectura si care a fost lasat ￢ de ce oare – in sarcina exclusiva a unor firme de constructii. Uneori, chiar natura reala a problemei este in mod grav deformata. De pilda, remodelarea Caii Victoriei, reamenajarea spatiilor pietonale de pe Bulevardul Magheru sau de pe Bulevardul Unirii nu au fost lucrari de reabilitare a infrastructurii rutiere, asa cum au fost prezentate, ci lucrari care au schimbat in mod substantial imaginea acestor artere. Reabilitare inseamna inlocuirea materialelor existente, uzate, cu alte materiale, noi, or, ceea ce s-a intamplat in realitate a fost cu totul altceva. Nu au fost (doar) lucrari ingineresti, ci (in primul rand) lucrari de urbanism / arhitectura: s-a schimbat profilul transversal al zonelor pietonale ￢ pe Calea Victoriei, chiar al intregii artere , s-au amenajat spatii pietonale cu o noua organizare a solului, au aparut noi materiale, piese de mobilier urban, corpuri de iluminat etc. Eu nu imi amintesc insa sa fi asistat vreodata la o discutie publica referitoare la aceste lucrari – incepand cu faza de initiere, nu imi amintesc ca Ordinul Arhitectilor din Romania sau alta organizatie profesionala din acest domeniu sa fi participat la procedurile de achizitie, nu imi amintesc sa fi vazut aceste proiecte supuse avizarii vreunei comisii tehnice de specialitate (PMB, Ministerul Culturii)”, spune acesta.

O alta problema este ca in acest fel se limiteaza si accesul arhitectilor in mod egal la aceste lucrari. Astfel, daca un arhitect nu are o relatie cu un anumit constructor sau cu Primaria, nu are cum sa ajunga la acea lucrare.

Cum se intampla in alte tari

„In strainatate exista mai multe formule si depinde de la caz la caz. Exista tari in care toate investitiile publice de maxima importanta se fac prin concurs de arhitectura existand lege in acest sens, in special in tarile scandinave. Aceeasi regula este si la investitii care depasesc o anumita suma. La celelalte nu este obligatoriu, dar de multe ori se alege si aici varianta concursului. La obiectivele de importanta nationala se fac super-concursuri – concursuri internationale – tocmai pentru a creste sansele ca acel proiect sa devina unul de valoare exceptionala. Aceste concursuri se fac dupa regulile Uniunii Internationale a Arhitectilor. Asa ceva se intampla acum in Ungaria, unde s-a lansat un concurs pentru un parc al muzeelor in Budapesta”, a explicat Serban Tiganas, presedintele OAR.

Studiu de caz – Tate Modern

Cladirea in care astazi functioneaza muzeul Tate Modern a functionat pana in 1981 o centrala electrica. In 1995 autoritatile au organizat un concurs de arhitectura pentru transformarea cladirii in muzeu de arta contemporana – Tate Modern. Concursul a fost castigat de celebrii arhitecti Herzog & de Meuron, iar rezultatul a fost unul spectaculos. Reconversia cladirii a costat 137 milioane de lire.

Interior Tate Modern in prezent

La deschidere conducerea muzeului se astepta ca muzeul sa primeasca anual circa doua milioane de vizitatori insa in primul an au fost circa 5 milioane de vizitatori.

Datorita numarului mare de vizitatori, in urma cu cativa ani s-a luat decizia de extindere a muzeului, facandu-se din nou concurs de arhitectura. Si acest concurs a fost castigat de prestigiosii arhitecti Herzog & de Meuron. Acum cladirea este in lucru si se estimeaza ca va fi inaugurata in 2016.Investitia este estimata la circa 130 milioane de lire.

Simulare cum va arata muzeul Tate Modern dupa extindere – cladirea noua

the TATE modern project by herzog & de meuron from designboom on Vimeo

Lucrari facute de Primaria Capitalei fara concurs de arhitectura

Modernizare bd. Magheru

Primaria Capitalei a finalizat in aceasta primavara lucrarile de reamenajare a spatiilor publice de pe bulevardul Magheru – trotuarul de pe partea dreapta cum mergi de la Romana spre Universitate. Lucrarile au inceput in toamna anului 2012 si au fost executate de firma Tehnologica Radion, proiectul fiind realizat de firma Procons. Costul total al lucrarilor, care include si proiectarea, este de 7,6 milioane de lei.

Cum arata bd. magheru dupa reabilitare

Presa si cetatenii au aflat de intentia municipalitatii de a face aceasta lucrare abia cand a inceput santierul si nu se cunoaste ce arhitect a facut proiectul pentru modernizarea acestui spatiu public. Administratia Strazilor a raspuns la solicitarea HotNews.ro ca proiectantul si constructorul sunt Tehnologica Radion si Procons. Nu s-a facut concurs de arhitectura desi este una dintre cele mai importante artere din Capitala.

Reamenajare trotuare Calea Victoriei

Lucrarile de largire a trotuarelor de pe Calea Victoriei si amenajarea unei piste pentru biciclete au inceput in aceasta primavara fiind realizate de Administratia Strazilor Bucuresti, institutie care tine de Primaria Capitalei. Proiectul prevede largirea trotuarelor, amenajarea de piste pentru biciclisti, iar circulatia rutiera se va desfasura pe doua benzi, sens unic, fata de patru in prezent.

Cum arata Calea Victoriei dupa reamenajare

Lucrarile de reamenajare a Caii Victoriei costa 8,7 milioane de lei, fiind executate de firma Tehnologica Radion. Acum, lucrarea este aproape finalizata mai fiind nevoie de trasarea unor marcaje rutiere pentru finalizarea pistei pentru biciclete. Nici aici nu se cunoaste arhitectul care a facut proiectul si nu s-a facut concurs de arhitectura desi este una dintre cele mai importante artere din Capitala.

Reconstruire Patinoar Flamaropol

Patinoarul vechi, inchis de aproape doi ani din cauza starii avansate de degradare, va fi demolat, iar in locul sau va fi ridicata o noua cladire. Noul patinoar va avea o capacitate de 3.100 de locuri. Functiunea principala va fi patinoarul artificial olimpic si pe langa sportivii de performanta, va avea acces si publicul consumator de sport pe gheata. Functiunile complementare constau in bazin de inot, sala de sport, spatii pentru relaxare si intretinere fizica, spatii pentru recuperare fizica, sala de escalada indoor si dotari pentru escalada outdoor, spatii comerciale si pentru alimentatie publica, potrivit municipalitatii.

Simulare cum va arata noul patinoar Flamaropol

Investitia preconizata este de aproximativ 23 milioane euro. Licitatia pentru desemnarea constructorului care va face si proiectul este pe ultima suta de metri.

Sala Polivalenta

Lucrarile la sala polivalenta din incinta complexului National Arena vor demara in acest an, daca vremea o va permite, a anuntat primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu. In plus, licitatia a fost contestata. Desi este unul dintre cele mai importante proiecte de investitii din ultimii 20 de ani, Primaria Capitalei nu a facut concurs de solutii pentru aceasta, felul cum va arata fiind lasat la mana constructorului.

Propunere Sala Polivalenta – Astaldi

Propunere Sala Polivalenta – Strabag

Sala va avea o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, dintre care 2000 de locuri VIP, la care se vor adauga 500 de locuri noi de parcare. Valoarea investitiei se ridica la circa 60 milioane de euro.

Spitalul Gomoiu

Lucrarile pentru extinderea si modernizarea Spitalului Clinic de Copii „Doctor Victor Gomoiu” au inceput in iunie 2013. Costul lucrarii este estimat la circa 210 milioane de lei, bani platiti de municipalitate, si ar urma sa fie gata in 2015 (in 21 de luni de la data inceperii lucrarii). Cladirea noua a spitalului, un imobil de sase etaje, va fi construita in curtea vechiului spital „Gomoiu”. Investitia ar urma sa se finalizeze in 2015.

Simulare cum va arata Spitalul Gomoiu dupa extindere

Spital Foisor

Primaria Capitalei a inceput in martie 2013 lucrarile de extindere si modernizare a Spitalului Clinic de Ortopedie Foisor (Bd. Ferdinand). Termenul de finalizare al lucrarii este martie 2015, iar valoarea investitiei se ridica la 40 milioane de euro. Extinderea spitalului consta in construirea unor corpuri noi de cladire, a caror inaltime maxima este de 6 etaje, in spatele cladirii vechi, construite in 1892. In fata spitalului se afla Foisorul de Foc, monument istoric si unul dintre simbolurile Bucurestiului.

Simulare cum va arata spitalul Foisor dupa extindere

Cladirea veche a spitalului, construita in 1892, va fi restaurata, iar cladirea noua, cu o inaltime de circa 28 de metri (6 etaje), se va construi in spatele acesteia. In fata spitalului se afla Foisorul de Foc, monument istoric. Corpul nou de cladire va avea si trei nivele de parcare subterana ce insumeaza 74 de locuri. Mai mult decat atat, vor fi amenajati 1137 mp de spatii verzi astfel:

– la parter, peste parcajul subteran – 851.00 mp;

– terase verzi peste parter si etajul 1 – 286.00 mp;

Arhitectul care realizeaza proiectul Christian Tanascaux, spune ca imobilul se incadreaza in zona si este in armonie cu aceasta. „Intai m-am plimbat timp de cateva saptamani prin spital ca sa vad cum functioneaza. Dupa, ne-am gandit daca putem face ce trebuie facut in asa fel incat sa nu fie necesara intreruperea activitatii spitalului. Abia dupa asta ne-am gandit la design-ul arhitectural. Cladirea noua este la inaltimea cladirii de care se lipeste si se incadreaza in caracterul arhitectural al zonei”, a declarat acesta, pentru HotNews.ro. Christian Tanascaux spune ca a proiectat in Franta inca zece spitale, printre care si spitalul Oyonnax, situat in regiunea Rhone-Alpes si inaugurat in 2007.

VIDEO-FOTOGALERIE De ce nu are Bucurestiul cladiri noi emblematice

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”