VIDEO Galceava gazelor de sist, runda de explorare: "Ecografia" cu dinamita, masina de "cutremure" si drepturile satenilor de la Chirnogeni
Reprezentantii firmei Prospectiuni SA, care fac explorari pentru compania americana Chevron, la Chirnogeni, judetul Constanta, sustin ca patrund in mod legal pe terenurile satenilor si le acorda acestora despagubiri de pana la 2.000-3.000 de lei, in functie de eventualele daune pe care le aduc recoltelor. Realitatea romaneasca insa ii prinde la mijloc si pe sateni, si pe prospectori, si pe petrolistii americani, in conditiile in care proprietarii terenurilor nu profita de bogatiile de sub pamantul lor, prospectorii au dificultati in a intra pe proprietati pentru a face explorarile, iar Chevron a fost deja nevoita sa-si intrerupa activitatea petroliera in judetul Vaslui. Prospectorii au prezentat, vineri, presei, si un utilaj greu de 30 de tone care genereaza trepidatii simtite la 5-6 metri in jurul dispozitivului. Si pe site-ul oficial, Chevron descrie „explorarea seismica” cu utilaje vibratoare si explozibili.
Unii dintre cei circa 3.200 de sateni din comuna constanteana Chirnogeni s-au pomenit acum 2-3 saptamani cu 5 utilaje de 30 de tone si 500.000 de dolari bucata pe terenurile lor agricole. Firma romaneasca Prospectiuni SA a inceput lucrarile de explorare in zona, pentru compania petroliera americana Chevron, care a concesionat 3 perimetre de circa 2.700 kmp in total, in Dobrogea, in speranta ca va gasi gaze de sist sau alte hidrocarburi.
Concesiunile au fost aprbate de Guvernul Ungureanu in martie 2012, in acelasi an Chevron planificand si „realizarea unui studiu de colectare a unor date seismice bidimensionale (2D)”, potrivit site-ului oficial al companiei.
Utilajul de 30 de tone, denumit vibrator, cu care prospectorii au facut vineri o demostratie in fata jurnalistilor, a produs trepidatii, timp de cateva secunde, resimtite la 5-6 metri in jurul masinii.
Pentru o persoana fara cunostinte in domeniu, trepidatiile pareau sa semene cu zgaltaitura unui cutremur de vreo 4 grade, intr-un bloc din Bucuresti. Mihai Mitroi, vicepresedinte pentru calitate si siguranta la Prospectiuni SA, sustine, insa, ca trepidatiile pot fi asemuite cu un seism de sub un grad pe scara Richter, ori cu zguduitura resimtita de cineva care sta pe marginea soselei pe care trece un camion de mare tonaj.
De asemenea, el afirma ca trepidatiile sunt simtite la suprafata, iar opratiunea se efectueaza in camp, la kilometri intregi de case. „Eu sunt medicul care face ecografia, facem o ecografie a pamantului. Rezultatul il dam beneficiarului si este treaba lui ce va face cu el. Chirurgul, medicul specilist stiu ce fac mai departe cu ecografia. Noi intervenim la suprafata pamantului. Nimic invaziv„, explica Mitroi intreventia asupra terenurilor explorate.
„Medicii care fac ecografia” de la Prospectiuni SA folosesc si explozibili, insa in cantitati foarte mici, spun ei. Un cilindru cam de dimensiunea unui deodorant, continand un amestec de azotat de amoniu si nitroglicerina, se introduce in pamant la 6-12 metri adancime, unde este detonat.
„Explozia nu este resimtita la suprafata, iar in urma ei ramane putin scrum si se degaja vapori”, da asigurari Mitroi. Azotatul de amoniu este un ingrasamant, mai argumenteaza el, neuitand sa adauge ca dinamita a fost inventata de Nobel.
Compania americana Chevron descrie, pe site-ul sau, „explorarea seismica tipica”, cu vibratoare si explozibili, astfel: „este nevoie de patru sau cinci vehicule denumite vibratoare. Acestea merg unul în spatele celuilalt și din 25 în 25 de metri, prin intermediul unei plăci vibratoare, trimit unde sonore în subteran. Vehiculele stau cam două minute în fiecare locație pentru a transmite și colecta semnalele. Atunci când sunt folosite mici încărcături explozibile, acestea sunt îngropate la 10-30 de metri adâncime, în găuri făcute cu dispozitivele de forare instalate pe vehicule”.
Faza de explorare este insa mai vasta, si cuprinde inclusiv montarea unor sonde, recunoaste Mitroi, insa Prospectiuni SA nu ajunge la acea etapa, limitandu-se la prospectarea de la suprafata, adauga el.
Cu ce se aleg proprietarii
Mihai Mitroi, Prospectiuni SA, prezinta un dispozitiv exploziv
Foto: Hotnews
Dincolo de demonstartiile si explicatiile tehnice, lucrarile de explorare si mai ales eventuala exploatare a zacamintelor se ciocnesc la Chirnogeni, asa cum s-a intamplat si in judetul Vaslui, de opozitia localnicilor proprietari de terenuri.
Unii dintre satenii de la Chirnogeni, judetul Constanta, au reclamat la Politia din localitate faptul ca prospectorii au patruns pe terenurile agricole si au produs pagube proprietarilor. Mihai Mitroi da mai departe vina pe legislatie si pe administratia publica din Romania, care nu dispune de cadastre si baze de date funciare pentru ca prospectorii sa se poata adresa fiecarui proprietar in parte, in functie de terenul afectat.
„Am incercat implicarea autoritatilor locale. Nu exista harti, nu exista baze de date, nu exista niciun fel de informatii precise despre proprietari. Practic, ne-au ajutat autoritatile locale doar in identificare, sa ne mai spuna cate ceva pe hartile noastre. Si apoi din poarta in poarta, din lot in lot. De aici apar si erorile. Pamantul s-a retrocedat din 1990 si retrocedarea nu s-a incheiat inca„, reclama vicepresedintele Prospectiuni SA.
De asemenea, el se plange ca legislatia romaneasca nu precizeaza clar cine trebuie sa fie despagubit pentru distrugerea unei recolte, proprietarul terenului sau arendasul? „Multe arenzi sunt facute fara forme legale. Cui platesc? Problema este ca nu reusesc sa identific, pentru ca nici proprietarul, nici arendasul nu vor sa spuna cine are dreptul”, sustine oficialul Prospectiuni SA.
Intrebat despre valoarea despagubirilor, Mitroi a explicat ca acestea au variant intre 200-300 de lei si 2.000-3.000 de lei, in functie de suprafetele afectate, productia respectiva la hectar, cultura afectata si pretul pietei la kilogram in cazul acelei culturi.
Interventiile firmei pe sol se fac pe suprafete inguste de 3-4 metri si lungi de zeci de kilometri, in conditiile in care un singur bloc luat in concesiune de Chevron are 400 km liniari. Astfel, Mitroi sustine ca afectarea unui singur lot de teren este limitata, avand in vedere caracterul liniar al interventiei.
In schimb, Maria Vlad, o localnica, fosta primarita a Chirnogenilor, reclama ca interventia pe terenul ei, desi a fost liniara, s-a facut pe diagonala, ceea ce i-ar fi afectat intreaga suprafata.
„La mine au intrat pe teren pe diagonala si nu mai pot lucra terenul. Eu mi-am arat, dar nu voi ceda, am facut o plangere penala la Politie. Daca Politia Chirnogeni nu-si va face datoria, voi merge la Politie la Bucuresti”, ameninta Maria Vlad. Ea a refuzat sa semneze o intelegere cu Prospectiuni SA privind acordul in vederea intrarii firmei pe proprietatea sa.
„Din 100 de proprietari, cam 95-98 sunt de acord sa intram pe terenul lor, in general”, explica, la randul lui, Mihai Mitroi.
Ce spune legea: proprietarul este notificat
Vicepresedintele de la Prospectiuni SA sustine ca legislatia nu obliga firma sa obtina acordul proprietarilor, ci numai sa-i notofice pe proprietarii de terenuri ca se vor face explorari petroliere pe pamanturile lor. De asemenea, numai in urma eventualelor pagube, proprietarii sunt platiti, mai sustine Mitroi.
„Am pus anunt la primaria locala ca avem de efectuat niste masuratori in zona, i-am informat despre ce e vorba. I-am notificat, nu am cerut aprobare, nu este necesara conform legii, nu sunt dansii abilitati sa ne-o dea, nu au cunostintele tehnice pentru aceasta aprobare”, a declarat seful de la Prospectiuni SA.
Legea 238/2004 a petrolului are, insa, prevederi mai putin exacte decat le prezinta Mihai Mitroi. Practic, proprietarii sunt notificati privind prospectiunile, dar legea prevede in paralel si intelegeri cu rente acordate detinatorilor de terenuri:
- Asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publică, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare şi asupra terenurilor necesare oricăror activităţi pe care acestea le implică, altele decât cele declarate de utilitate publică, se instituie, în favoarea titularului (a Chevron, in acest caz – n.r.), un drept de servitute legală.
- Exercitarea dreptului de servitute legală stabilit potrivit prevederilor se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta, pe baza convenţiei încheiate între părţi cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularilor de acorduri şi/sau permise.
- În cazul în care părţile nu ajung la un acord de voinţă, stabilirea cuantumului rentei se va face de către instanţă, în condiţiile legii.
- Orice neînţelegeri între titularii care desfăşoară operaţiuni petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.
- Despăgubirile se vor stabili avându-se în vedere contravaloarea producţiei estimate a culturilor şi plantaţiilor afectate, precum şi valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate, stabilite în condiţiile legii, la momentul afectării.
Proprietarul are terenul, dar statul detine bogatiile de dedesubt
Americanul Walter Russel Mead, profesor universitar de relatii internationale, un sustinator al exploatarii gazelor de sist, punea opozitia localnicilor fata de exploatarea gazelor de sist pe seama faptului ca in Romania, ca si in alte state europene, statul este cel care detine resursele din subsol, ci nu proprietarul terenului, asa cum este in America.
„In multe locuri, e vorba de nimbies – Not in my back yard (Nu in curtea mea n.r.). In America, avem plimbies – Please, in my back yard (Te rog, in curtea mea n.r.). Deci, poate o cale de a rezolva unele probleme politice asociate extractiilor ar putea fi reforma drepturilor minerale”, a argumentat profesorul, in 11 octombrie, la un colocviu gazduit de Ambasada SUA la Bucuresti.
Introcandu-ne la Chirnogeni, judetul Constanta, „rezervele din subsol apartin statului si statul are dreptul la explorare, eventual prin concesiune”, ne aminteste si Mihai Mitroi, seful de la Prospectiuni SA.
„Cel care executa lucrarea este obligat sa despagubeasca, sa compenseze pagubele produse. Eu nu pot sa-i dau cuiva ceva, daca nu-i produc un neajuns. Nu discutam despre un loc acasa, ci despre un teren in camp, la 5 km de sat”, isi mai argumenteaza Mitroi legalitatea intervetiei prospectorilor pe terenurile dobrogenilor.
Asadar, in cel mai bun caz, atat in faza de explorare, cat si in cea de extractie propriu-zisa a gazelor sau a petrolului care vor fi fost gasite, satenii din Chirnogeni se vor alege cu despagubiri sau eventual rente in contul utilizarii proprietatii lor de catre Chevron, insa nu vor avea niciun drept aspra bogatiilor de sub terenul lor.
Legea petrolului, din 2004, prevede ca dreptul de folosinta a terenurilor necesare efectuarii operaţiunilor petroliere se dobandeste prin:
- vanzarea-cumpararea terenurilor si, dupa caz, a constructiilor situate pe acestea, la pretul convenit intre parti;
- schimbul de terenuri, insotit de stramutarea proprietarului afectat si de reconstructia cladirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiaza de terenul eliberat, conform conventiei parţilor;
- inchirierea terenului pe durata determinata, pe baza de contracte incheiate intre parti;
- exproprierea pentru cauza de utilitate publica, in conditiile legii;
- concesionarea terenurilor;
- asocierea dintre proprietarul terenului si titularul de acord;
- alte proceduri prevazute de lege.
Chirnogeni, judetul Constanta
Foto: Google Maps
Satenii de la Chirnogeni nu au nici dreptul sa stie ce se afla sub terenul lor. „Noi predam toate datele pe care le obtinem clientului nostru, iar acesta este obligat sa depuna o copie si la Agentia Nationala de Resurse Minerale”, a spus Mitroi.
Cand vine vorba de locuri de munca, din aproximativ 200 de angajati care lucreaza pe teren la explorarile din apropierea Chirnogenilor, 40-50 sunt muncitori necalificati recrutati din zona Mangalia si a statiunilor din apropiere, situate la circa 30 km de comuna Chirnogeni. „Nu stim exact de unde sunt, cine a vrut a venit. Sunt cam 40-50, vine unul, pleaca altul. Salariul pentru muncile cele mai putin calificate este salariul minim pe economie (800 de lei brut), insa cu spor de santier, daca omul sta departe de casa, cu bonuri de masa, le decontam biletele de tren„, a explicat seful de la Prospectiuni SA. Cea mai mare parte a lucratorilor provine din randul angajatilor permanenti ai Prospectiuni SA, care sunt specialisti in domeniu.
Afacerea cu prospectiuni – cifre si bani
Vicepresedintele Prospectiuni SA Mihai Mitroi a refuzat sa dezvaluie valoarea contractului obtinut de firma de la Chevron.
Ca ordin de marime orientativ, la inceputul acestui an, compania detinuta de omul de afaceri Ovidiu Tender a castigat 3 licitatii de explorari pentru Romgaz, in valoare de 41,6 milioane de euro, potrivit Ziarului Financiar, citat de site-ul oficial al Prospectiuni SA. In 2012, compania a obtinut o cifra de afaceri de peste 70 de milioane de euro.
La Chirnogeni, firma s-a batut cu alte 5 companii, din Franta, Polonia, Cehia si Croatia, Prospectiuni oferind Chevron-ului cel mai mic pret, a afirmat Mihai Mitroi. „Daca nu faceam noi prospectiunile aici, le faceau altii, firme straine”, adauga seful de la Prospectiuni SA.
Infiintata in anul 1950, compania se numea Intreprinderea de Prospectiuni Geologice si Geofizice Bucuresti in perioada comunista. In anul 2000 a fost privatizata de omul de afaceri Ovidiu Tender. Fiind singura companie romaneasca de profil, Prospectiuni SA ajunge la o cota de piata de 95% in Romania, conform Wall-Street.ro.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro